5. Cooperare internatională
5.1 Prezentare Generală
CONVENŢII ÎN DOMENIUL CORUPŢIEI
România a ratificat Convenţia penală a Consiliului Europei privind corupţia, la 30 ianuarie 2002, cu 6 luni înainte de intrarea în vigoare a prevederilor convenţiei, la 1 iulie 2002. Până în luna mai 2003, doar 4 din cele 15 state membre UE ratificaseră această convenţie. Tot în anul 2002 a fost ratificată Convenţia civilă europeană privind combaterea corupţiei, tratat european pe care doar două state membre UE îl ratificaseră până în luna mai 2003. In anul 2002 a fost ratificată şi Convenţia europeană privind spălarea banilor, cercetarea, depistarea şi confiscarea produselor infracţiunii.
Convenţiile ONU, în care se evidenţiază legăturile dintre corupţie, crima organizată şi finanţarea terorismului, respectiv cele privind combaterea finanţării terorismului şi crima organizată transnaţională împreună cu Protocoalele adiţionale au fost ratificat în cursul anului 2002, iar legea naţională pentru combaterea crimei organizate transnaţionale, numărul 39 a fost adoptată în ianuarie 2003, cu 8 luni înainte ca tratatul internaţional să intre în vigoare, în luna septembrie 2003.
Participând activ încă din 2001 la lucrările Comitetului Ad-Hoc şi promovând, prin adoptarea Declaraţiei de la Bucureşti a ţărilor din Sud Estul Europei, necesitatea adoptării unui document cadru care să abordeze la nivel global problematica luptei împotriva corupţiei, în 2004, prin legea nr. 364/2004, România a ratificat Convenţiei ONU împotriva corupţiei (Merida, 2001).
Treptat România a câştigat un rol major în cadrul cooperării regionale: este membru fondator al GRECO, iar din luna aprilie 2004 a preluat presedentia SEECP, a semnat, in premiera, Memorandumul de Înţelegere privind proiectul pilot de luptă împotriva corupţiei cu OECD, a participat la organizarea Forumului Global Anticorupţie III, Seul.
România este un actor activ în cadrul relaţiilor internaţionale în calitate de membru fondator al Grupului de State Europene de Luptă împotriva Corupţiei - GRECO. Totodată, deţine un rol important în Iniţiativa Anticorupţie a Pactului de Stabilitate, a iniţiat colaborarea cu OECD în domeniul combaterii corupţiei si a semnat în luna martie 2003, Declaratia comuna privind lupta impotriva coruptiei si Memorandumul de Înţelegere privind proiectul pilot de luptă împotriva corupţiei şi constituirea la Bucureşti a Centrului OECD de informare şi documentare. De asemenea, România prin Ministerul Justiţiei, a avut statutul de membru permanent al Comitetului Internaţional de Organizare a Forumului Global Anticorupţie III, Seul, Coreea, care a asigurat un sprijin politic consistent în cadrul procesului de elaborare a Convenţei ONU împotriva corupţiei. Treptat România a câştigat un rol major în cadrul cooperării regionale, iar din luna aprilie 2004 a preluat presedentia SEECP. În această calitate România intenţionează să promoveze o agendă dedicată implementării strategiilor regionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate.
5.2 Consiliul Europei.
CONVENŢIA PENALĂ A CONSILIULUI EUROPEI PRIVIND CORUPŢIA
Convenţia penală privind corupţia a Consiliului Europei reglementează obligativitatea adoptării de măsuri legislative adecvate de către statele semnatare pentru incriminarea faptelor de corupţie activă, respectiv pasivă săvârşite de funcţionarii publici naţionali, membrii adunărilor publice naţionale, funcţionarii publici străini, membrii adunărilor publice străine, în sectorul privat, de către funcţionarii internaţionali, membrilor adunărilor parlamentare, a judecătorilor şi agenţilor curţilor internaţionale.
De asemenea, se mai prevede necesitatea incriminării faptelor de trafic de influenţă, spălarea produselor obţinute din infracţiunile de corupţie, infracţiunilor contabile şi a instituirii răspunderii penale a persoanei juridice pentru faptele de corupţie.
Convenţia stabileşte necesitatea adoptării unor sancţiuni şi măsuri efective, proporţionale şi descurajatoare, inclusiv măsuri privind confiscarea produselor infracţiunii.
Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) asigură urmărirea punerii în aplicare a convenţiei de către statele semnatare.
5.3 OECD
Stadiul cooperării României cu OECD şi contextul adoptării Declaraţiei comune dintre România şi OECD privind cooperarea în domeniul combaterii corupţiei
În perioada 2001-2004 procesul de cooperare dintre România şi OECD a cunoscut o dinamică fără precenent
Reluarea demersurilor pentru aderarea deplină a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a constituit un obiectiv major de politică externă a României, fiind totodată un proces complementar şi premergător celui de integrare în Uniunea Europeană.
Rezultatele cooperării României cu OECD s-au concretizat prin semnarea, la iniţiativa Guvernului României, a Declaraţiei comune dintre România şi OECD privind cooperarea în combaterea corupţiei, cât şi Memorandumul de Înţelegere privind ,,Proiectul Pilot de luptă împotriva corupţiei” (17 - 18 martie 2003, Bucureşti).
Prin Declaraţia comună, au fost stabilite coordonate clare de cooperare bilaterală dintre România şi OECD, vizând, pe de o parte, dezvoltarea unui Proiect Pilot Anticorupţie, iar pe de altă parte, evaluarea obiectivă a stadiului de implementare a legislaţiei în domeniu, precum şi elaborarea unui plan real şi credibil de acţiune pentru diminuarea fenomenului de corupţie.
5.4 FORUMUL GLOBAL DE LUPTA ÎMPOTRIVA CORUPTIEI
Primul Forum Global de luptă împotriva corupţiei a avut fost lansat de Statele Unite şi a avut loc între 24 şi 26 februarie 1999 la Washington. Invitaţi din 90 de ţări au încercat să examineze cauzele corupţiei şi practicile de prevenire şi de luptă împotriva ei. Cu acest prilej au fost elaborate principii directoare de luptă împotriva corupţiei şi de salvgardare a integrităţii, cu referire specială la domeniile justiţiei şi siguranţei.
Al doilea Forum Global a fost găzduit de guvernul olandez la Haga în perioada 28-31 mai 2001. Scopul acestei conferinţe a fost, conform declaraţiei finale prevenirea şi combaterea corupţiei şi promovarea integrităţii în guvern şi în societate pe fondul extinderii acestui fenomen. Implicarea societăţii civile, a sectorului privat şi a mass-media a fost considerată o necesitate.
Al treilea Forum Global de luptă împotriva corupţiei a fost ţinut la Seul, între 28 şi 31 mai 2003 împreună cu a XI-a Conferinţă Internaţională Anticorupţie. România a fost un participant activ la această conferinţă, asigurând, de altfel, împreună cu SUA, şi prezidiul primei mese rotunde. Având în vedere şi experienţa primelor două foruri, prin această manifestare s-a încercat să se stabilească noi mijloace de combaterea corupţiei şi, de asemenea, soluţii practice. Declaraţia finală a inclus o prezentare a problemelor curente cât şi un plan de acţiune cuprinzând principii generale şi măsuri la nivel naţional şi internaţional.
Al patrulea Forum Global de luptă împotriva corupţiei a avut loc în perioada 7-10 iunie 2005, în Brazilia, la Brasil. Conferinţa a pus accentul pe importanţa semnării şi implementării Convenţiei ONU împotriva corupţiei, pe necesitatea continuei îmbunătăţiri şi intensificări a unor mecanisme suplimentare privitoare la convenţiile internaţionale în vigoare privind corupţia şi de asemenea a încurajat guvernele participante să promoveze cooperarea privind extrădarea, asistenţa legală reciprocă şi recuperarea şi returnarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni.
Al cincilea Forum Global a avut loc în perioada 2-5 aprilie 2007, la Johannesburg, Africa de Sud. Temele discutate în cadrul acestei conferinţe au fost următoarele: consolidarea acţiunilor în vederea implementării măsurilor anticorupţie; aplicarea legii: măsuri operaţionale, practice şi efective şi legislaţie în vederea combaterii corupţiei, a criminalităţii organizate, în special spălarea banilor; măsuri preventive: un sistem naţional integrat.
5.5 PACTUL DE STABILITATE PENTRU EUROPA DE SUD EST
 |
Iniţiativa Anticorupţie a Pactului de Stabilitate
Secretariatul Regional al Biroului de Legătură
Iniţiativa Anticorupţie a Pactului de Stabilitate a fost adoptată la Sarajevo în februarie 2000 având ca obiectiv abordarea uneia dintre cele mai grave ameninţări la adresa procesului de reparare şi dezvoltare a ţărilor din sud estul Europei. Iniţiativa Anticorupţie a Pactului de Stabilitate asigură o abordare multidisciplinară a luptei împotriva corupţiei, abordând aspecte precum: adoptarea instrumentelor legale internaţionale, promovarea bunei guvernări, consolidarea statului de drept, promovarea transparenţei şi integrităţii în domeniul afacerilor, precum şi dezvoltarea unei societăţi civile active. Totodată, conferă tuturor partenerilor săi un cadru general pentru coordonarea, optimizarea eforturilor şi dialogul permanent cu comunitatea donatorilor.
Recent înfiinţatul Secretariat Regional al Biroului de Legătură de la Sarajevo va juca un rol important în asumarea de către ţările din regiune a responsabilităţilor pentru activităţile anticorupţie.
SPOC—Iniţiativa Pactului de Stabilitate pentru Combaterea Criminalităţii Organizate
La 16 iulie 2003, a fost semnat Acordul dintre România şi Biroul Coordonatorului Special al Pactului de Stabilitate privind deschiderea la Bucureşti a Iniţiativei pentru Combaterea Criminalităţii Organizate în Europa de Sud-Est (SPOC) care are ca obiectiv general facilitarea dialogului şi cooperării dintre autorităţile locale, agenţiile regionale şi internaţionale specializate în combaterea criminalităţii organizate.
Obiectivele SPOC vizează consolidarea capacităţii de combatere a criminalităţii organizate în conformitate cu standardele acceptate pe plan internaţional şi la nivelul Comunităţii Europene.
Prin înfiinţarea SPOC se urmăreşte obţinerea următoarelor rezultate:elaborarea şi implementarea unor politici şi strategii naţionale eficiente în domeniu, crearea unor mecanisme multidisciplinare de coordonare la nivel naţional, armonizarea legislaţiei cu documentele internaţionale şi europene, cooperarea inter-instituţională precum şi la nivel internaţional şi regional.
 |
5.6 CENTRUL REGIONAL S.E.C.I. pentru COMBATEREA CRIMINALITĂŢII TRANSFRONTALIERE
Obiectivele S.E.C.I.
Iniţiativa de Cooperare Sud-Est Europeană, iniţiată de S.U.A. prin bunele oficii ale ambasadorului Schifter, a fost constituită în data de 6 decembrie 1996 prin semnarea unei „Declaraţii de Intenţii " de către 11 state din Sud-Estul Europei: Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Macedonia, Grecia, Ungaria, Moldova, România, Turcia , Croaţia şi Slovenia.
Obiectivul SECI este de a consolida stabilitatea regională prin dezvoltarea cooperării în domeniul economic şi în cel al protecţiei mediului , în special prin implicarea sectorului privat în aceste activităţi. SECI îşi propune să interacţioneze cu alte iniţiative de cooperare din SE Europei, inclusiv cu cele promovate de UE.
În cadrul SECI funcţionează următoarele centre:
„Centrul pentru Combaterea Criminalităţii Transfrontaliere” – sediul în Bucureşti-
„Centrul de Pregătire, Promovare, Arbitrare şi Mediere Comercială”-sediul în Ljubljana-
„Centrul de Informare şi Centralizare a Datelor în Domeniul Afacerilor”, BICC -sediul în Thessaloniki.
Centrul regional al SECI pentru Combaterea Criminalităţii Transfrontaliere
SECI s-a angajat în lupta împotriva problemelor serioase pe care le implică criminalitatea tranfrontalieră, în special criminalitatea organizată în SE Europei. Prin înfiinţarea „Centrului Regional de Combatere a Criminalităţii Transfrontaliere” cu sediul în Bucureşti, SECI promovează cooperarea regională a celor 11 state pentru identificarea, arestarea şi sancţionarea infractorilor care operează în această regiune. SECI lucrează în cooperare cu Pactul de Stabilitate şi alte organizaţii şi instituţii internaţionale pentru a aborda în mod adecvat problemele criminalităţii.
CONVENŢIA CIVILĂ A CONSILIULUI EUROPEI ASUPRA CORUPŢIEI
Conventia civila asupra coruptiei a fost elaborata de Grupul de State Impotriva Coruptiei (GRECO), ca urmare a mandatului primit de acesta din partea Comitetului Ministrilor din cadrul Consiliului Europei.
Conventia contine o definitie a coruptiei si prevede obligatia Statelor parti de a prevedea in dreptul lor intern mijloace eficiente in favoarea persoanelor care au suferit o paguba rezultand dintr-un act de coruptie, pentru a obtine reparatia integrala a prejudiciului - indiferent de natura acestuia - patrimoniala sau nepatrimoniala - inclusiv reparatii pentru castigul nerealizat. Conventia prevede, de asemenea, obligatia statelor parti de a prevedea in dreptul lor intern responsabilitatea statului pentru actele de coruptie savarsite de functionarii sai, precum si masuri de protectie a salariatilor care denunta actele de coruptie.
O alta dimensiune importanta a Conventiei civile asupra coruptiei este constituita din prevederile referitoare la cooperarea internationala a statelor parti in procedurile civile in cauzele de coruptie, mai ales in ce priveste notificarea actelor, obtinerea de probe in strainatate, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti emise in strainatate.
Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) asigură continuitatea punerii în aplicare a convenţiei de către părţi.
5.7 SEECP - Procesul de Cooperare Sud Est Europeana
Istoric şi principii: Procesul de cooperare sud est europeană este o structură neinstituţională de cooperare regională. A fost creat în 1996, când Bulgaria a organizat o reunuine a miniştrilor de externe aîn vederea iniţierii bazei unui forum de cooperare în Balcani.
 |
SEECP poate fi considerat succesorul cooperaării din regiunea balcanică, iniţiată de Nicolae Titulescu în perioada dintre cele două războaie mondiale, şă materialiozată prin adoptarea Acordului Balcanic în 1934 şi continuată după cel de al doilea război mondial sub forma Conferinţei miniştrilor de externe din albania, Grecia, Iugoslavia, Romania şi Turicia.
State Participante: Albania, Bulgaria, Grecia, FYROM, Romania, Serbia şi Montenegro, Turcia, state fondatoare, Bosnia şi Herţegovina (Februarie 2001); Croatia a avut statut de observator, dar în perioada preşedinţiei romîne la SEECP 2004-2005 a semnat Charta de la Bucureşti de Bună Vecinătate, Stabilitate şi Securitate şi Cooperare în sud estul Europei; Republica Moldova a solicitat statut de observator.
5.8 GRECO
În perioada 28 iunie—2 iulie 2004, Grupul de State împotriva Corupţiei GRECO—mecanismul Consiliului Europei de evaluare şi monitorizare a modului în care principiile generale privind prevenirea şi combaterea corupţiei sunt respectate şi a modului de implementare a instrumentelor internaţionale legale adoptate ca urmare a Planului de acţiune împotriva Corupţiei—a adoptate raportul de ervaluare privind modul de îndeplinire de către România a recomandărilor GRECO din cadrul primei runde de evaluare.
 |
Prin intermediul Grupului de experţi în lupta împotriva corupţiei, Consiliul Europei a făcut României 13 recomandări referitoare la reformele necesare în acest domeniu. Răspunzând la Recomandările GRECO, România a pregătit şi a trimis materialele care dovedesc evoluţiile legislative şi instituţionale şi modul de implementare a strategiilor naţionale. Din cele 13 recomandări, au fost apreciate ca îndeplinite satisfăcător 12, ultima, referitoare la restrângerea categoriei persoanelor care se bucură de imunitate penală să fie considerată doar parţial îndeplinită. Printre măsurile legislative adoptate de România, în ultimii doi ani, Consiliul Europei apreciază ca pozitiv modificarea constituţiei, prevenirea confilictelor de interese pentru avocaţii aleşi în funcţii publice, consolidarea independenţei corpului magistraţilor, prin adoptarea pachetului cu cele 3 legi (privind organizarea judiciară, statutul magistraţilor şi Consiliul Superior al Magistraturii), modul de reglementare a protecţiei martorilor, îmbunătăţirea statutului funcţionarilor publici şi a funcţionarilor vamali.