I. IMUNITATEA DE JURISDICŢIE ŞI DE EXECUTARE SILITĂ
Introducere:
Nu se poate introduce acţiune şi nu se poate proceda la executarea silită împotriva bunurilor aparţinând unui stat străin.
Statul străin poate fi reclamant.
De asemenea, reprezentanţii statului străin, cât timp sunt în funcţie, se bucură de imunitate de jurisdicţie.
Aceeaşi este situaţia funcţionarilor internaţionali şi a reprezentanţilor comerciali ai statelor.
Şefii de stat şi trimişii speciali aflaţi în vizită de curtoazie sau alte misiuni se bucură de imunitate de jurisdicţie.
Cadrul juridic convenţional
Convenţii multilaterale (selectiv)
Ø Convenţia cu privire la relaţiile diplomatice, Viena, 18 aprilie 1961 (Decretul 566/1968 )
Ø Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile consulare, Viena, 24 aprilie 1963 (Decretul nr. 481/1971)
Ø Acordul dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951, şi la Protocolul privind statutul comandamentelor militare internaţionale, înfiinţate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la 28 august 1952, la care România a aderat prin Legea nr. 362/2004