Proiect de lege pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de procedură penală, precum și pentru completarea art. 79 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

În temeiul art. 7 din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, Ministerul Justiţiei supune dezbaterii publice proiectul de lege pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de procedură penală, precum și pentru completarea art. 79 din Legea  nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Prin proiect se realizează transpunerea unor prevederi ale Directivei 2014/42/UE privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană (Directiva confiscarea).

 Proiect de lege Expunere de motive Directiva 42

Propunerile, sugestiile sau opiniile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiţiei, str. Apolodor, nr.17, cod 050741, sector 5, Bucureşti sau la adresa de e-mail dean@just.ro , până la data de 15 septembrie 2016.

Citește mai mult

Proiect de lege pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de procedură penală, precum și pentru completarea art. 79 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

În temeiul art. 7 din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, Ministerul Justiţiei supune dezbaterii publice proiectul de lege pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de procedură penală, precum și pentru completarea art. 79 din Legea  nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Prin proiect se realizează transpunerea unor prevederi ale Directivei 2014/42/UE privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană (Directiva confiscarea).

 Proiect de lege Expunere de motive Directiva 42

Propunerile, sugestiile sau opiniile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiţiei, str. Apolodor, nr.17, cod 050741, sector 5, Bucureşti sau la adresa de e-mail dean@just.ro , până la data de 15 septembrie 2016.

Citește mai mult

Ministerul Justitiei lansează procesul de informare și consultare publică pentru reducerea sustenabilă a supraaglomerării din penitenciare și îmbunătățirea condițiilor de detenție

Ministerul Justiției a lansat marți, 26 iulie 2016, un amplu proces de informare și consultare publică cu privire la situația sistemului penitenciar din România și măsurile ce pot fi luate pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție și reducerea sustenabilă a supraaglomerării.

Prin acest proces Ministerul Justiției dorește informarea și consultarea publicului cu privire la situația sistemului penitenciar din România, aducând în atenția publicului planul de măsuri adoptat împreună cu Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) la 30 iunie 2016.

Ministerul Justiției urmărește astfel crearea unei platforme prin care societatea civilă să exprime puncte de vedere cu privire la unele opțiuni  identificate de Ministerul Justiției în vederea îmbunătățirii efective și sustenabile a condițiilor de detenție ce includ și supraaglomerarea.

Contribuțiile primite vor sprijini definitivarea unui pachet de măsuri integrate, pe termen scurt, mediu și lung care să ducă la reducerea sustenabilă a supraaglomerării și îmbunătățirea condițiilor de detenție: măsuri pentru consolidarea infrastructurii, măsuri pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor private de libertate, facilitarea reintegrării sociale, consolidarea probațiunii, măsuri legislative.

Consultarea este susținută în plan local și printr-o serie de întâlniri regionale la Iași, Timișoara, Cluj, Craiova și București cu parteneri instituționali și organizații neguvernamentale.

Data limită până la care sunt așteptate propuneri din partea cetățenilor este 9 septembrie 2016.

Mai multe detalii referitor la aceasta consultare puteți găsi aici:

http://www.just.ro/sistemul-penitenciar-din-romania/

Citește mai mult

Comunicat de presă la finalul Summitului Anticorupție de la Londra

Summitul Anticorupție găzduit la Londra, în data de 12 mai 2016, de prim-ministrul britanic, David Cameron, relansează fără echivoc lupta împotriva corupției ca o prioritate globală și necesară pentru combaterea sărăciei și dezvoltarea durabilă. La finalul summitului, țările participante au reiterat, într-o declarație comună, necesitatea combaterii corupției la nivel global. Delegații prezenți la reuniune își propun să folosească și să implementeze acordurile internaționale în vigoare și să transforme combaterea corupției într-o prioritate internă și externă.   

România, reprezentată de viceprim-ministrul, Costin Borc și ministrul justiției, Raluca Alexandra Prună, a comunicat la rândul său determinarea de a accelera lupta împotriva corupției, subliniind faptul că aceasta este o datorie față de cetățeni.  

În documentul publicat la finalul reuniunii, România și-a declarat angajamentul de a menține cursul politicii anticorupție din ultimii ani și de a implementa un nou set de măsuri în cadrul viitoarei strategii naționale anticorupție. Accentul va fi pus pe prevenire, recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni, investiția în educație și schimbul de bune practici.  

Toate aceste măsuri se vor putea realiza însă în contextul unei stabilități legislative și instituționale în care voința politică este esențială.  

În acest sens, Guvernul României dorește să reafirme faptul că, un nivel înalt de performanță al instituțiilor responsabile este posibil numai dacă acestea sunt încredințate cu un mandat ferm de către Guvern și Parlament, reflectat într-o legislație clară și predictibilă, și prin resurse adecvate și independență față de presiuni politice și economice necuvenite.  

Declarația și angajamentele României:

RO http://www.just.ro/romania-angajamente-de-tara-pentru-accelerarea-luptei-impotriva-coruptiei-ca-o-datorie-fata-de-cetatenii-sai/ 

EN https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/522726/Romania.pdf 

 Declarația comună a statelor și organizațiilor internaționale participante: https://www.gov.uk/government/publications/global-declaration-against-corruption   

Comunicarea statelor și organizațiilor internaționale privind măsurile anticorupție agreate: https://www.gov.uk/government/publications/anti-corruption-summit-communique

Citește mai mult

România angajamente de țară pentru accelerarea luptei împotriva corupției ca o datorie față de cetățenii săi

Sigla_Mj_com

ROMÂNIA

ANGAJAMENTE DE ȚARĂ

PENTRU ACCELERAREA LUPTEI ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI

CA O DATORIE FAȚĂ DE CETĂȚENII SĂI

 

În ultimii ani, România a făcut pași importanți în lupta împotriva corupției, de la etapa adoptării legilor și politicilor anticorupție la cea a asigurării unei puneri în aplicare eficiente a acestora.

În prezent, avem rezultate consistente în lupta împotriva corupției în sectorul public și în cel privat. Mai mult decât atât, lucrăm îndeaproape cu un număr semnificativ de instituții în alte jurisdicții pentru a urmări și recupera veniturile realizate prin fapte de corupție și de crimă organizată.

În consecință, valoarea anuală a bunurilor sechestrate a depășit o jumătate de miliard de euro, iar instituțiile noastre emblematice în lupta împotriva corupției - Direcția Națională Anticorupție și Agenția Națională de Integritate - sunt recunoscute astăzi ca parteneri serioși și furnizori de bune practici la nivel internațional.

Prin urmare,

Recunoscând importanța integrității, transparenței și a guvernării deschise,

Reafirmând că un nivel înalt de performanță al Direcției Naționale Anticorupție și al Agenției Naționale pentru Integritate este posibil numai dacă aceste instituții sunt încredințate cu un mandat ferm de către Guvern și Parlament, reflectat într-o legislație clară și predictibilă, resurse adecvate și independență față de presiuni politice și economice necuvenite,

Pornind de la rezultatele înregistrate de autoritățile naționale anticorupție și de sistemul judiciar în lupta împotriva corupției la nivel înalt,

Admițând că măsurile preventive, administrative și fiscale, precum și programele educaționale necesită să fie dezvoltate și implementate în continuare,

Recunoscând importanța intensificării luptei împotriva corupției ca o datorie față de cetățenii noștri,

România este ferm hotărâtă să își asume și să implementeze următoarele măsuri în cadrul viitoarei strategii naționale anticorupție:

 

 BENEFICIARUL REAL

  • să dezvolte în continuare Oficiul Național al Registrului Comerțului, astfel încât informațiile privind beneficiarul real să fie puse la dispoziție.
  • să se asigure că instituțiile abilitate să aplice legea au acces deplin și efectiv la informații referitoare la beneficiarul real al companiilor și al altor entități juridice înregistrate în jurisdicția națională, precum și că au mandat legal pentru schimb de astfel de informații la nivel internațional, între rețelele de practicieni relevante.

PREVENIREA FACILITĂRII CORUPȚIEI

  • să promoveze în continuare transparența procesului de luare a deciziilor publice prin instituirea unor cerințe de dezvăluire publică a interacțiunilor dintre demnitari și reprezentanții grupurilor de interese. [Angajament OGP]
  • să implementeze planuri de integritate ca cerințe obligatorii pentru companiile de stat.
  • să continue să asigure publicului larg și societății civile accesul transparent și egal la informații relevante cu privire la activitățile implementate și la indicatorii de performanță elaborați și monitorizați în cadrul strategiei naționale anticorupție [angajament OGP]

ACHIZIȚII PUBLICE

  • să sprijine, în continuare, adoptarea legislației necesare și să asigure resursele adecvate pentru mecanismul de control ex-ante care urmează să fie pus în aplicare de către Agenția Națională de Integritate pentru procedurile de achiziții publice.
  • să acționeze în vederea implementării totale a principiilor legate de standardele pentru date deschise privind achizițiile publice, concentrându-se pe proiectele majore, ca prioritate de început. [angajament OGP]

PREVENIREA CÂȘTIGĂRII DE CONTRACTE DE CĂTRE OFERTANȚII CORUPȚI

  • să dezvolte mecanisme de recompensare pentru ofertanții care s-au dovedit a fi integri în derularea afacerilor lor.
  • să creeze baze de date accesibile privind companiile cu condamnări definitive, precum și cu cele care nu reușesc să execute în mod corespunzător contractele atribuite în cadrul procedurilor de achiziții publice.

RECUPERAREA CREANȚELOR PROVENITE DIN INFRACȚIUNI

  • să furnizeze Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate resursele și independența necesare pentru a putea deveni pe deplin operațională și pentru a câștiga un rol determinant în identificarea și recuperarea activelor. Ne angajăm să returnăm produsele infracționalității înapoi către societate, prin reutilizarea socială și publică și să fim pe deplin transparenți în ceea ce privește alocarea și utilizarea unor astfel de resurse. [Angajamentul OGP]
  • să continue să utilizeze cât mai bine toate resursele disponibile ale rețelelor internaționale de practicieni, cum ar fi Platforma ARO a UE, CARIN și, de asemenea, să cooperăm îndeaproape cu partenerii noștri în cazurile internaționale de corupție și de alte infracțiuni grave.

INVESTIREA ÎN EDUCAȚIA PENTRU PREVENIREA CORUPȚIEI ȘI ÎMPOTRIVA ÎMBUNĂTĂȚIREA MĂSURILOR PREVENTIVE EXISTENTE

  • să furnizeze funcționarilor publici pregătire anuală obligatorie, on-line, cu privire la aspecte de integritate. [Angajament OGP]
  • să revizuiască și îmbunătățească punerea în aplicare a mecanismelor de protecție a avertizorilor în interes public.
  • să asigure aplicarea restricțiilor post-angajare și să reglementăm, în continuare, în această chestiune.
  • să consolideze mandatul și rolul consilierilor de etică.

COOPERAREA ȘI STANDARDELE INTERNAȚIONALE

  • să continue urmărirea obiectivului României de a deveni membru cu drepturi depline al OCDE și al grupurilor de lucru relevante ale organizației, și, în special, în grupul de lucru privind corupția. Aceasta presupune, de asemenea, aderarea completă la Convenția OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale și punerea în aplicare a acesteia.

 

SCHIMBUL DE BUNE PRACTICI

  • să împărtășească expertiza României în lupta împotriva corupției și să pună la dispoziția țărilor partenere modele desprinse din experiența noastră și soluții dezvoltate în combaterea corupției. Între acestea, putem include Direcția Națională Anticorupție, însărcinată cu lupta împotriva corupției la nivel înalt, Agenția Națională de Integritate, responsabilă în ceea ce privește declarațiile de avere, conflictele de interese și incompatibilitățile, precum și Ministerul Justiției, însărcinat cu elaborarea și promovarea legislației anticorupție, formularea politicilor și dezvoltarea instituțională.
  • să continue sprijinirea activității rețelelor de cooperare regională existente, precum Inițiativa Regională Anticorupție și Rețeaua Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală a OCDE, dar și inițiative cum ar fi propunerea Regatului Unit pentru crearea unei rețele a practicienilor în materia integrității instituționale.

Citește mai mult