Ministerul Justiției își consolidează activitatea pe mai multe niveluri: elaborare legislativă, comunicare, control și integritate

Ministerul Justiției anunță finalizarea procesului de reorganizare a instituției conform Hotărârii nr. 466/2020 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei.

Procesul, care se regăsește în noua organigramă a instituției, a fost axat pe consolidarea activității Ministerului pe trei planuri: elaborare legislativă, întărirea funcției de control și integritate, precum și o mai bună comunicare.

Vă reamintim că principalele reglementări cu privire la modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției vizează următoarele domenii:

  • Posibilitatea constituirii unor comisii de elaborare a proiectelor de coduri și de alte acte normative ce interesează domeniul justiției, de documentare şi/sau elaborare a studiilor de fundamentare a acestora şi a strategiilor în domeniul justiţiei. În cadrul acestor comisii, vor putea fi folosiţi, în condițiile legii, şi colaboratori externi – cadre didactice din învăţământul superior juridic, cercetători ştiinţifici, judecători, procurori, membri ai profesiilor juridice reglementate sau alţi specialişti.
  • Ministrul poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare de către procurori.
  • Două direcții din cadrul Ministerului Justiției, Direcția Financiar Contabilă și Direcția Investiții, nu vor mai funcționa ca structuri distincte, înființându-se Direcția Economică, prin preluarea atribuţiilor, a activităţii, a posturilor şi a personalului din cadrul celor două direcții mai sus-menționate. Direcţia Economică va conduce la realizarea unei structuri flexibile şi adaptată cerinţelor actuale cu o viziune clară în domeniul economic.
  • Biroul de statistică judiciară va trece ca și compartiment în cadrul Direcției resurse umane, în scopul atingerii, în mod eficient, a obiectivului îndeplinirii atribuţiilor ambelor compartimente în condiţii optime şi într-o unică viziune.
  • A fost înființat Compartimentul pentru Comunicare în cadrul Ministerului Justiției, având ca atribuții principale:
      1. crearea şi evaluarea imaginii publice a politicii din domeniul justiţiei şi elaborarea recomandărilor în consecinţă;
      2. elaborarea strategiilor de comunicare;
      3. organizarea activităţilor publice ale Ministrului Justiţiei şi ale altor reprezentanţi ai ministerului;
      4. organizarea conferinţelor de presă ale ministerului.
  • A fost reorganizat Corpul de control al ministrului la nivel de direcție. Subliniem că acest compartiment este o structură de autoritate, care beneficiază de independenţă operaţională, subordonată direct Ministrului Justiţiei.
  • Secretarul general va coordona și Programul național de consolidare a infrastructurii instanțelor de judecată aflate în municipiile reședință de județ și Programul «Cartierul pentru Justiție - complex urbanistic destinat sediilor unor instituții aparținând sistemului judiciar».

Citește mai mult

Discursul Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, cu ocazia Consiliului Național al UNBR, Clubul Diplomatic, 4 septembrie 2020

Bună ziua,

Vă mulțumesc pentru invitația de a adresa câteva cuvinte cu ocazia lucrărilor Consiliului Național al UNBR, prilej cu care voi aborda în linii mari teme care intersectează agenda ministerului, a profesiei de avocat și a justiției în general.

Colaborarea dintre minister și conducerea profesiei a funcționat foarte bine în aceste luni în care cursul firesc al justiției a fost perturbat de impactul măsurilor impuse obiectiv de nevoia de a proteja dreptul la viață și la sănătate al cetățenilor. Le mulțumesc în mod special dlui Președinte UNBR Traian Briciu și dlui vicepreședinte Daniel Fenechiu pentru comunicare, înțelegere, cooperare și fair – play în colaborarea noastră.

Spiritul acestei bune colaborări s-a vădit încă din prima convorbire telefonică pe care am avut-o cu Președintele Briciu, când l-am apelat ca să îi comunic că voi face tot ce ține de minister ca să includem profesia în sfera măsurilor de protecție și de sprijin adoptate de Guvern prin ordonanțele 29, 30 și 70 din 2020. Răspunsul dlui Președinte a fost plin de echilibru și de bun simț, iar această reacție mi-a sporit elanul cu care am pledat cauza unei profesii cheie pentru buna desfășurare a justiției ca serviciu public judiciar.

Au urmat săptămâni de lucru și dialog intens atât cu Președintele Briciu, cât și cu Vicepreședintele Fenechiu, dar și cu alți colegi avocați, al căror travaliu și suport parlamentar a făcut posibilă consolidarea voinței Guvernului de a sprijini profesia de avocat în această perioadă.

E un adevăr și nu mă voi feri să îl spun răspicat: Guvernul PNL Ludovic Orban a sprijinit profesia de avocat și în ce mă privește voi pleda să o sprijine în continuare.

Un alt subiect asupra căruia am cooperat fructuos este „Cartierul pentru Justiție”. Este un proiect inițiat de ministrul Cazanciuc, care a fost sprijinit de către toți miniștrii de Justiție care s-au succedat în funcție și cărora le mulțumesc pe această cale pentru acest lucru.

Am fost din capul locului în favoarea includerii profesiei de avocat în proiect, prin organismele sale de conducere. Aparatul ministerului a studiat aspectele tehnice ale proiectului și a identificat soluția legală și corectă pentru această rezolvare. Este de dorit ca soluția să fie consolidată și la nivel legislativ, iar subiectul va fi inclus în cadrul unui proiect de lege mai larg la care ministerul lucrează, privind infrastructurile judiciare. Vom anunța detalii despre acest proiect în cursul lunii octombrie.

Dragi colegi,

Cu această remarcă trec la un alt subiect, cel al agendei ministerului, pe care o voi atinge în linii mari, socotind natural să comunic profesiei, așa cum am comunicat întotdeauna și CSM, intențiile și proiectele ministerului, în spiritul cooperării loiale dintre instituții, dintre administrație și profesii.

Nu dorim să surprindem pe nimeni, de aceea nu ne ascundem intențiile, o bună guvernare însemnând transparență și predictibilitate.

Începând de săptămâna următoare, ministerul va lansa în dezbatere publică, în etape, mai multe proiecte de lege și politici publice. Voi detalia acest program într-o conferință de presă, săptămâna viitoare. În linii mari, e vorba de proiecte care vizează reguli speciale privind actul de justiție în condițiile speciale generate de Pandemie, precum și un proiect privind ceea ce numim în limbajul comun „Legile Justiției”, dar și de alte instrumente legislative și politici publice adresate Justiției, care vor fi prezentate și lansate în dezbatere publică etapizat, pe măsura finalizării, pe parcursul lunilor septembrie și octombrie. Sunt instrumente la care lucrăm, nu neapărat în liniște, date fiind vremurile, dar în orice caz în tăcere și cu migală, de luni de zile. Aceasta este adevărata agendă a ministerului, nu cea care uneori ne este atribuită.

Spuneam că unul din proiecte vizează reguli aplicabile actului de justiție în condițiile speciale generate de Pandemie, condiții care impun precauții și măsuri de protecție sanitară, de protecție a drepturilor fundamentale la viață și sănătate. În același timp, sunt reguli care sunt menite să salvargdeze drepturile și garanțiile procesuale ce caractezizează actul de justiție modern. Este un proiect la care ministerul a reflectat și a început să lucreze imediat după încetarea stării de urgență, chiar înainte de a fi cerut de unele asociații profesionale ale magistraților, cu care am și discutat de altfel și de la care am primit numeroase idei. Sunt convins că alte idei bune se vor decanta în cadrul procesului de dezbatere publică. În esență, acest proiect vizează utilizarea tehnologiei de comunicare la distanță, inclusiv audio–video, pentru citare, comunicare, audiere, depunere de documente, transmitere de documente și dosare aflate pe rolul instanțelor. Voi detalia prezentarea publică a acestor soluții săptămâna următoare.

Stimați colegi,

Această discuție ne îndreaptă către un subiect mai larg și de o perspectivă care devine din ce în ce mai apropiată, respectiv impactul noilor tehnologii și al inteligenței artificiale asupra justiției și asupra profesiei de avocat, dar și a altor profesii juridice.

Influența noilor tehnologii și a inteligenței artificiale și amprenta ei asupra justiției și avocaturii era inevitabilă, dar Pandemia a grăbit acest fenomen.

Îmi amintesc o discuție profesională pe care am avut-o în vara trecută cu un avocat român care practică într-o firmă internațională, care mi-a descris modul în care folosește deja inteligența artificială în activitatea de documentare, de analiză a documentelor și a depozițiilor de martori.

O simplă cercetare a măsurilor adoptate de unele profesii din alte state occidentale sau nord americane, dar și de organisme precum International Bar Association sau CCBE, arată că fenomenul este în plină dezvoltare și analiză, avocatura internațională fiind deja modelată de acest fenomen obiectiv de neevitat.

Există, desigur, nuanțe în ceea ce privește receptarea și percepția, unghiul de adaptare la aceste dezvoltări tehnologice.

Previzibil, avocatura nord americană este orientată mai degrabă spre îmbrățișarea fenomenului, utilizarea deschisă a noilor tehnologii și, în paralel, pregătirea profesională a avocaților. În esență, orientarea lor merge spre trei direcții: 1) reglementarea modului de folosire a acestor tehnologii în profesie; 2) imaginarea unor noi metode, practici și uzanțe inclusiv în relația client-avocat; 3) includerea în pregătirea profesională a avocaților a practicilor și dexterităților profesionale de a folosi noile tehnologii și inteligența artificială.

Ba chiar mai mult, unele barouri au inclus în regulile interne ale profesiei ca obligație această pregătire. Spre exemplu, American Bar Association a aprobat schimbarea Regulilor de Practică Profesională încă din 2012, în sensul că avocatul are datoria profesională să fie competent, nu numai în ceea ce privește cunoștințele juridice și aplicarea acestora în practică, dar competent și în tehnologie.

De asemenea previzibil, CCBE abordează subiectul subliniind importanța salvgardării principiilor fundamentale și tradiționale ale profesiei, a regulilor care guvernează relația client-avocat și a drepturilor fundamentale ale omului.

Aș cita aici ”Răspunsul CCBE la consultarea Cărții Albe a Comisiei Europene asupra inteligenței artificiale din 5 iunie 2020”, regăsit pe siteul CCBE,

https://www.ccbe.eu/fileadmin/speciality_distribution/public/documents/IT_LAW/ITL_Position_papers/EN_ITL_20200605_CCBE-Response-to-the-consultation-regarding-the-European-Commission-s-White-Paper-on-AI.pdf

sau documentul IBA privind ”Practica dreptului în noua normalitate”, regăsit pe siteul organizației,

https://www.ibanet.org/Article/NewDetail.aspx?ArticleUid=0CF82CEF-CB18-4AA0-9ED4-41948D101223

sau, de asemenea, documentul IBA privind ”Transformarea Digitală și drepturile omului”, regăsit și acesta pe siteul organizației.

https://www.ibanet.org/Article/NewDetail.aspx?ArticleUid=8609A7A3-215E-4CB8-8CA1-41A3850218BA

Însă dincolo de nuanțele de abordare și de percepții, nimeni nu mai poate ignora sau respinge noua realitate: digitalizarea este aici, noile tehnologii sunt aici, în curând inteligența artificială va fi aici. Prin ”aici” în sensul prezentului discurs înțeleg actul de justiție și actul avocațial.

Cum spune un document OECD, referindu-se la impactul tehnologiilor asupra procesului de elaborare, adoptare și aplicare a legilor, un alt domeniu ce va cunoaște prefaceri profunde sub impactul tehnologiei, în timp ce digitalizarea începe să acopere procesele de elaborare legislativă și de aplicare a legii, realitatea căreia i se consacră legislația este în mare măsură analogă.

Această tensiune dintre digital și analog în organizarea actului de justiție este, de altfel, prima care se va face simțită, odată cu inițierea programelor de digitalizare la care Ministerul Justiției lucrează, de asemenea.

În ce direcție va merge profesia de avocat din România, va depinde de deciziile pe care le veți lua dumneavoastră.

Eu pot doar să vă spun care sunt proiecțiile Ministerului Justiției. Vom trece treptat la digitalizare, în pas cu deciziile luate la nivelul Consiliului JAI și, în general, la nivel european, în pas cu cerințele publicului și ale profesiilor juridice, în pas cu capacitatea noastră instituțională de a lansa și finaliza acest proces, de a ne adapta la noua realitate.

În același timp, avem intenția de a prezerva nealterate drepturile și libertățile fundamentale, garanțiile procesuale, esența actului de justiție, care nu poate fi redus la un simplu transfer de impulsuri electronice în cadrul unor rețele digitale de transmitere, stocare și creare de baze de date, eventual analizate de inteligența artificială.

Justiția este în același timp crucea și salvarea ultimă a oricărei societăți organizate, iar umanismul este mantia și mantra ireductibilă a actului de justiție, fie el și desfășurat pe alocuri digital.

Modernitatea tehnologică nu poate anihila și nu trebuie să anihileze acest caracter umanist al dreptului și practicii sale, al actului de justiție și actului avocațial și, corelativ, rolul prevalent, determinant și de ultimă instanța al magistratului și avocatului în  actul de justiție, respectiv actul avocațial.

În concluzie, mă pronunț pentru un act de justiție facilitat de tehnologie, nu preluat de tehnologie.

Dragi colegi,

Până când noua realitate digitală se va instala, trebuie să gestionăm realitatea prezentă. Ori, această realitate ne prezintă unele fațete supărătoare pentru profesia de avocat.

În continuare, profesia de avocat este parazitată și atacată prin practici neloiale și nelegale, unele aflate clar în sfera dreptului penal.

Această realitate persistă de ani de zile și afectează grav profesia de avocat și, prin aceasta, buna desfășurare a Justiției.

Este motivul pentru care în repetate rânduri, în calitate de ministru, atât în mandatele trecute, cât și în mandatul prezent, am semnalat public acest flagel și nevoia ca Justiția să îi pună capăt, în interesul bunului său mers și în interesul cetățenilor.

Rezultatul este însă dezămăgitor. Eficiența parchetelor în a cerceta și inculpa acest fenomen este practic nulă. Eu cred că ne confruntăm de fapt cu o problemă de înțelegere a importanței fenomenului, ceea ce mă determină să explic și mai pe îndelete Ministerului Public că aici nu este vorba de un moft, nu este vorba de un favor, ci de fapte grave care se cer analizate și cercetate.

Nu se poate practica fără drept profesia de avocat, nu se poate uzurpa calitatea de avocat, nu se poate insera un fals avocat în actul de justiție! O spune clar legea! Nu la fel de clar reacționează parchetele și justiția. Dar lucrurile nu pot rămâne în optica mea la acest stadiu al dezamăgirilor. Sunt dezamăgit, dar și determinat. Voi convinge Ministerul Public să se aplece serios asupra protecției profesiilor juridice, implicit asupra profesiei de avocat.

Dincolo de acest subiect, fenomenul ofertei online de servicii avocațiale de persoane care nu au această calitate se cere la rândul său reglementat, iar Ministerul Justiției va fi deschis propunerilor venite dinspre profesie.

În încheiere, aș vrea să vă asigur încă odată de buna mea credință și de bunele intenții în cadrul acestei cooperări, în limita propriilor atribuții și competențe legale ale Ministerului Justiției și să vă urez succes în trecerea cu bine a profesiei în era digitală, în dezvoltarea acesteia și în protejarea drepturilor și intereselor fundamentale ale cetățenilor.

Vă mulțumesc.

Citește mai mult

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a avut astăzi o întâlnire de lucru cu conducerea Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.

Reuniunea se înscrie în cadrul unei serii de întâlniri periodice care vor avea loc pentru discutarea și rezolvarea problemelor manageriale ale sistemului Ministerului Public și de politică penală a statului.

Vom susține Ministerul Public pentru realizarea obiectivelor sale în marginea competențelor constituționale legale ale Ministerului Justiției. Comunicarea permanentă între instituții ne va ajuta să identificăm mai rapid problemele care vin din trecut sau care apar pe parcurs și să găsim împreună cele mai bune soluții manageriale și de politică penală a statului. Am continuat astăzi, spre exemplu, să discutăm soluțiile legislative necesare derivate din recenta Decizie a Curții Constituționale nr. 55/2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală și ale art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României și problemele de rectificare bugetară.

Ministerul Justiției va promova politici penale în permanentă consultare cu Ministerul Public. În același timp, am subliniat din nou preocuparea noastră pentru combaterea crimei organizate, traficului de persoane, corupției, infracțiunilor cibernetice, infracțiunilor financiare și de spălare a banilor, pentru orice tip de cauze care afectează bunul mers al societății românești.

Societatea așteaptă ca legea să fie aplicată tuturor celor care o calcă, așteaptă performanță și calitate din partea procurorilor. Am încredere în Procurorul General și echipa sa, știu că au nevoie de timp pentru a performa, știu că se străduiesc să facă acest lucru, am încredere că vor apare și rezultatele. Dar e important ca toți procurorii să fie uniți în intensificarea eforturilor lor și să urmeze conducerea Ministerului Public în acest demers de relansare a luptei contra criminalității de toate tipurile. Problemele logistice, tehnice, legislative, financiare, se vor rezolva treptat, dar nu putem aștepta până vom avea toate instrumentele tehnice și logistice așa cum ni le dorim, trebuie să mergem cu lucrurile în paralel, din mers, mai intens”, a declarat ministrul Justiției la finalul întâlnirii.

Citește mai mult

Comunicat de presă cu privire la participarea Ministrului Justiției la reuniunea JAI în format video-conferință

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, va participa astăzi, 6 iulie a.c., începând cu ora 10.00, ora Bucureștiului, la lucrările Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, care vor avea loc în format video-conferință pe parcursul întregii zile.

Pe agenda de lucru a miniștrilor Justiției din Uniunea Europeană se află gestionarea pandemiei de Covid-19 de către democrațiile europene, precum și măsurile de răspuns la discursul de incitare la ură și la dezinformare.

Înaintea reuniunii, Cătălin Predoiu a precizat:

Pandemia a încetinit activitatea Consiliului JAI în lunile anterioare, dar treptat ne-am adaptat și ne-am reluat ritmul colaborării, deocamdată prin intermediul ședintelor online. În acest context, reiterez poziția Ministerului Justiției din România de a sprijini un mecanism Rule of Law pentru toate statele membre.

Nu dorim însă ca acest mecanism sa creeze un paralelism cu MCV pentru țara noastră. În ce privește MCV, dincolo de dificultățile din anii 2017-2018, nu ar trebui uitate progresele remarcabile făcute de România în cadrul MCV, în special în direcția combaterii corupției. Am exportat și putem exporta expertiză și bune practici, fapt demonstrat de-a lungul timpului de nenumărate dialoguri care au avut loc la nivel de Minister de Justiție și Minister Public, în cadrul cărora partenerii din statele membre s-au aratat impresionați de rezultatele din România. Personal, am fost solicitat în primul meu mandat de colegii din Bulgaria, Marea Britanie, Cehia, Polonia, Italia să detaliem strategiile folosite de România în dezvoltarea sistemului judiciar și a combaterii corupției la toate nivelurile. De aceea, nu cred că sistemul judiciar românesc este mai prejos de alte sisteme judiciare din alte state membre, orice diferențieri în monitorizare din această perspectivă fiind inadecvate și ar apărea inechitabile. Firește, vom relua reformele oprite în anii 2017-2018, derapajele au fost oricum oprite în 2019, inclusiv grație Referendumului pe Justiție convocat de Președintele Klaus Iohannis anul trecut, iar lunile care vin vor marca reînceperea dezbaterilor publice în vederea reparării cadrului legislativ consacrat justiției și anticorupției.

Consiliul JAI de astăzi este primul desfășurat de la preluarea președinției Consiliului UE de către Germania.

Citește mai mult