Precizări ale Ministerului Justiției cu privire la mandatul european de arestare în cazul Alinei Mihaela Bica

Având în vedere procedura privind mandatul european de arestare, care se desfășoară în prezent cu privire la Alina Mihaela BICA, și pentru o corectă și completă informare a opiniei publice în ce privește atribuțiile Ministerului Justiției în procedurile legate de mandatul european de arestare, facem următoarele precizări:

  1. Alina Mihaela Bica a fost reținută de autoritățile italiene în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul București. Aceasta are de executat 4 ani de închisoare în urma sentinței din dosarul în care a fost găsită vinovată pentru favorizarea făptuitorului.
  2. În momentul de față, există un contact direct între autoritatea judiciară de emitere a mandatului european de arestare (Tribunalul București) și autoritățile italiene. Niciuna dintre părți nu a solicitat, până la acest moment,  sprijin sau asistență din partea Ministerului Justiției.
  3. În ce privește transmiterea documentelor solicitate de partea italiană, informația primară se află la instanța emitentă a mandatului european de arestare, adică Tribunalul București, care are o vastă experiență în astfel de proceduri și răspunde rapid și eficient solicitărilor autorităților de executare ale mandatelor europene de arestare.
  4. Conform reglementărilor europene în vigoare, România aplică dispozițiile Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene transpusă în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
  5. Atât Decizia-cadru sus-menționată, cât și legislația română de transpunere promovează contactul direct între autoritatea judiciară de emitere și cea de executare, Ministerul Justiției are atribuții limitate, în calitatea sa de autoritate centrală în materia mandatului european de arestare, în sensul de a sprijini fie autoritatea judiciară emitentă a MEA, fie pe cea de executare, la solicitarea acestora, ori de câte ori nu se reușește transmiterea pe cale directă sau este nevoie să asiste și să sprijine autoritățile române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare.
  6. Reglementarea atribuțiilor Ministerului Justiției în cadrul procedurilor privind mandatele europene de arestare emise de către România se regăsește în dispozițiile art. 86. alin. 4 din legea mai sus citată pe care îl redăm mai jos:

Art.86

(4) Autoritatea centrală română este Ministerul Justiției. În această calitate, Ministerul Justiției:
(...)
b) transmite mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară română, dacă aceasta nu îl poate transmite direct autorității judiciare primitoare străine sau când statul membru de executare a desemnat ca autoritate primitoare Ministerul Justiției;
c) ține evidența mandatelor europene de arestare emise sau primite de autoritățile judiciare române, în scopuri statistice;
d) îndeplinește orice altă atribuție stabilită prin lege menită a asista și sprijini autoritățile judiciare române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare.

       7. În cazul de față, în măsura în care îi va fi solicitat sprijinul fie de către autoritatea emitentă a mandatului european de arestare, fie de către cea de executare din Republica Italiană,  Ministerul Justiției va acționa conform competențelor care îi sunt atribuite de lege.

Citește mai mult

Scrisoarea Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, către președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu

Ministrul Justiției a adresat, în data de 13 iulie a.c., o scrisoare președintelui Camerei Deputaților prin care solicită Parlamentului, din perspectiva cooperării loiale, transpunerea în legislația internă a unor directive și regulamente europene cu relevanță din perspectiva operaționalizării Parchetului European (EPPO).

Este vorba de Directivele 2014/42/UE, 2016/343/UE și 2017/1371/UE, care fac obiectul unor acțiuni în constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, declanșate de Comisia Europeană împotriva României, dar și a Regulamentului (UE) 2017/1939.

În cazul neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, consecințele financiare pentru bugetul național pot fi foarte grave, existând riscul major ca România să fie penalizată prin aplicarea unor sancțiuni pecuniare semnificative chiar prin intermediul primei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ministrul Justiției solicită Parlamentului urgentarea procedurilor, în cadrul actualei sesiuni extraordinare, și supunerea la vot în plenul Camerei Deputaților:

  1. A proiectelor legislative care transpun în legislația internă Directivele mai sus menționate:
  • PL-x 537/07.12.2017-Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul penal în vederea transmiterii unor directive ale Uniunii Europene;
  • PL-x 404/01.10.2019-Proiect de Lege privind modificarea Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi pentru dispunerea altor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal.
  1. A proiectului legislativ de transpunere a Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO):
  • Pl-x nr. 180/2019- Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.8/2019.

Este cea de-a doua scrisoare pe această temă, după cea din 2 iulie 2020, pe care Ministrul Justiției o trimite președintelui Camerei Deputaților.

Citește mai mult

Întâlnire de lucru privind operaţionalizarea Parchetului European

La data de 10 iulie 2020, a avut loc, prin video-conferință, reuniunea organizată la nivel înalt între autorităţile române - Ministrul Justiției, domnul Cătălin Predoiu, Ministrul Finanţelor Publice, domnul Florin Cîţu, precum şi reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – domnul Dimitrie Bogdan Licu, Prim-Adjunct al Procurorului General, şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie- domnul Crin Nicu Bologa, Procuror Șef al DNA și Procurorul-şef european, doamna Laura Codruţa Kovesi.

Întâlnirea a avut loc în aplicarea art. 13 alin. 2 din Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), potrivit căruia Procurorul-șef european, după consultarea autorităților relevante ale statului membru și ajungerea la un acord, aprobă numărul de procurori europeni delegați, precum și diviziunea funcțională și teritorială a competențelor între procurorii europeni delegați din fiecare stat membru.

Reuniunea a avut pe agendă demersurile legislative şi instituţionale necesare operaţionalizării EPPO, precum şi susţinerea EPPO pentru  creşterea bugetului şi operaţionalizarea acestuia la nivel european, la sfârşitul acestui an.

Astfel, discuţiile s-au concentrat pe stabilirea numărului procurorilor europeni delegați pentru România și competența teritorială a acestora, la cazuistica de până acum a DNA privind dosarele ce au ca obiect protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, dar şi la noile competenţe pe care procurorii europeni delegaţi le vor avea în România, în numele Parchetului European, şi alocarea bugetară existentă pentru această structură europeană.

S-a convenit că se impune alocarea unui număr corect de procurori europeni delegați, adecvat unei evaluări realiste a numărului de cazuri, resurselor DNA la acest moment și obiectivelor EPPO. Ministerul Justiției va comunica în perioada imediat următoare numărul procurorilor europeni delegați de România.

În România, procurorii europeni delegaţi vor beneficia de sprijinul unei structuri organizate la nivel central în cadrul DNA, având un număr de 20 de posturi – poliţişti, specialişti, grefieri. În ceea ce privește structura de sprijin a EPPO, Guvernul român va face eforturi pentru alocarea de resurse umane, logistice şi financiare suficiente pentru susținerea activității procurorilor europeni delegați în România. Procurorii europeni delegaţi își vor desfășura activitatea în integralitate pentru Parchetul European, fiind remunerați de către acesta, urmând ca statul român să plătească contribuțiile de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate aferente remunerației primite.

Referitor la bugetul EPPO, Ministrul  Justiţiei şi Ministrul Finanţelor Publice au reiterat sprijinul României pentru alocarea în viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene a unui buget adecvat funcționării eficiente a Parchetului European, care să țină seama de statutul şi rolul acestui organ independent al UE.

Citește mai mult

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, la emisiunea Legile Puterii de la Realitatea Plus – 9 iulie 2020

Realizator: Să începem de la situaţia sistemului de justiţie de astăzi din România şi vă propun să vorbim despre cum arată sistemul în contextul în care, două săptămâni, doi oameni condamnaţi nu au fost de găsit pentru a ajunge în închisoare să-şi ispăşească pedeapsa. Vorbim despre Sorin Strutinsky şi despre Daniel Dragomir, pentru că mai sunt şi alte persoane date în urmărire care tot aşa au fugit. De ce lucrurile acestea, domnule ministru?

Cătălin Predoiu: În primul rând, doresc să vă mulţumesc pentru invitaţie şi ocazia de a vorbi despre lucrurile aflate în competenţa Ministerului Justiţiei. Cred că este important ca publicul să aibă o percepţie corectă cu privire la ceea ce intră în zona de activitate a Ministerului Justiţiei şi ceea ce nu intră. În al doilea rând, tot prealabil, daţi-mi voie să profit de această oportunitate şi să mulţumesc tuturor celor care slujesc legea în România în aceste condiţii dificile, fie că e vorba de cei din justiţie, fie că e vorba de cei din domeniul larg de aplicare a legii: minister public, penitenciare, Ministerul Justiţiei, subordonate, toţi cei care, în fiecare zi, înfruntă un risc prezent, un risc real, un risc serios pentru ei, pentru familii şi totuşi vin şi îşi fac treaba şi desfăşoară un serviciu public cu minusuri, cu plusuri, dar sunt acolo la datorie. Şi încă odată le mulţumesc în calitatea mea de ministru al Justiţiei. Ţin să spun asta şi pentru faptul că în general am şi păreri şi atitudini critice, dar trebuie să se ştie, dar ştiu că există şi lucruri bune, nu numai lucruri care sunt de criticat şi le apreciez. Revenind la întrebarea dvs. - care vizează un domeniu sectorial pentru Ministerul Justiţiei, respectiv domeniul extrădărilor, aţi menţionat două nume, două persoane care au fost condamnate, anchetate, inculpate şi condamnate. Justiţia şi-a făcut datoria cel puţin în cazul celor două persoane. Aplicarea unei pedepse se face prin conformare voluntară, în mod normal cel care a fost în faţa justiţiei şi a primit o decizie de condamnare ar trebuie măcar atâta lucru să facă, să accepte verdictul justiţiei şi să fie demn şi să accepte pedeapsa şi să o execute. Nu e întotdeauna aşa, în cazul celor două persoane. Există alte mecanisme care intră în funcţiune. Ministerul Justiţiei este parte din acest mecanism. Ministerul Justiţiei procesează aproximativ 100 de cereri de extrădare în acest moment. Despre procedurile de extrădare unele lucruri se pot spune, altele nu se pot spune pentru că sunt în curs. De aceea, cer din capul locului scuze că anumite proceduri nu le putem discuta aici cu dvs., ca şi în cazul celor doi, pentru că sunt mai multe nume. Pot să vă spun că aici este vorba de o cooperare instituţională, ministerul Justiţiei intervine în proceduri în momentul în care persoana e localizată de către poliţie şi organele poliţieneşti internaţionale, centre de cooperare poliţienească internaţională. Instanţele, la rândul lor, procesează o serie de cereri pentru că, în principal, această procedură merge prin intermediul instanţelor, Ministerul Justiţiei are, dacă vreţi, un rol de suprafaţă.

Realizator: Dar cum e posibil ca aceşti oameni să scape printre degete, pentru că e o muncă enormă. Şi bine aţi punctat. Oamenii aceştia au fost în faţa justiţiei, justiţia a fost făcută, dar trebuie să-şi ispăşească pedeapsa. În cazul lui Sorin Strutinsky, să dăm câteva exemple şi să vorbim punctual - condamnare de 10 ani, mandat european de arestare, a dispărut înainte de a ajunge în închisoare, primesc informaţii din anchetă, ştiu când va urma condamnarea şi ce puteţi face dvs. în interiorul sistemului pentru a evita lucrul acesta: control judiciar sau care pot fi instrumentele?

Cătălin Predoiu: Dacă vorbim de operaţiuni în teren de genul celor pe care le-aţi indicat, sigur, e automat un subiect de natură poliţienească. Pe de altă parte, ar trebui din capul locului să despărţim aceste proceduri, când e vorba de cetăţeni care sunt pe teritoriul statelor membre din UE şi alte state din afara UE, pentru că, în UE, funcţionează un mandat european de arestare, în baza unei decizii cadru a consiliului JAI şi în această situaţie ministerul Justiţiei chiar nu are foarte multe atribuţii, nu are decât atribuţii de sprijin doar dacă solicită instanţa. Între instanţe, are loc o procedură de extrădare care se declanşează în momentul în care este identificată, localizată persoana respectivă, pe teritoriul unui stat membru. Localizarea de către organele poliţieneşti ale statului în care se află, prin Interpol, după aceea comunicare cu colegii noştri de la Poliţia Română şi abia după aceea intră instanţele...

Realizator: Pentru că aţi adus discuţia în zona aceasta haideţi să dăm câteva exemple de persoane care au fost localizate şi vreau să vă întreb ce se întâmplă, de exempl,u cu Alina Bica. Ştim că este undeva în Madrid, condamnată definitiv la finalul anului trecut la 4 ani de închisoare cu executare, nu a ajuns să execute pedeapsa, Puiu Popoviciu este în Londra, ştiu că acolo sunt proceduri în desfăşurare, Cristian Rizea ar fi în R. Moldova, Avraham Morgenstern nu ştiu dacă a fost localizat, dar e vorba și acolo despre o condamnare de 8 ani de închisoare pentru evaziune fiscală şi un prejudiciu de 10 milioane de euro. Care e situaţia în cazurile acestea?

Cătălin Predoiu: Ceea ce pot să comunic, potrivit legii, începem cu dl Morgenstern, pentru că e ultimul pe lista dvs., e localizat în Brazilia. În fond, cererea de extrădare a fost admisă de instanţele braziliene, se află acum într-o procedură de recurs la Curtea Supremă din Brazilia. Nu vreau să anticipez un verdict. Sunt Ministrul Justiţiei, totuşi, nu pot să fac consideraţii asupra deciziilor instanţelor de judecată, dar să spunem că sunt optimist dat fiind că, la fond, a fost o soluţie favorabilă şi că, la un moment dat, dl Morgenstern va păşi din nou pe teritoriul României pentru a-şi executa pedeapsa. Dl Rizea, s-a făcut cerere de extrădare, din păcate, R. Moldova nu-şi extrădează propriii cetăţeni. Dl Rizea are dublă cetăţenie, dar noi am făcut o cerere de delegare a executării pedepsei în R. Moldova. Nu am primit încă răspuns, am făcut, de asemenea, o invitaţie omologului de a proceda la un tratat de extrădare. Nu există niciun astfel de tratat între noi şi R. Moldova. Nu am primit încă răspuns, conchid deocamdată, Ministerul Justiţiei a făcut tot ce trebuia să facă, tot ce putem face în acest moment. Sperăm că lucrurile vor evolua în viitor. Alina Bica, aţi spus că e localizată în Madrid, noi oficial nu avem această informaţie, nu pot să o comentez, poate că e, poate că nu e. Dl Popoviciu, de asemenea, cererea de extrădare admisă în fond se află într-o procedură de recurs, aşteptăm rezultatul. În general, dat fiind şi experienţa pe care am avut-o în primul mandat, de asemenea, am procesat o serie de proceduri de extrădare complicate, sunt optimist. Mai devreme sau mai târziu, cooperarea judiciară internaţională îşi face efectul.

Realizator: Dar nu fug cam mulţi de mâna legii? E cam ciudat!

Cătălin Predoiu: Nu pot eu, ca Ministru al Justiţiei, să vă răspund la această întrebare pentru că nu e în atribuţia mea. Dar pot să spun că, în atribuţia mea, este să facem tot ce trebuie, din punct de vedere procedural, ca să-i aducem acasă. Repet, experienţa spune că, mai devreme, mai târziu, aceşti oameni vor veni acasă. Au venit nume grele, nume cu dosare complicate, ştiu în detaliu aceste dosare. Ironia sorţii face ca ani de zile după ce unele dintre dosare au fost încheiate cu succes şi persoanele condamnate de un judecător român, pe baza legii române, au fost aduse să răspundă în faţa legii şi, potrivit legii române, s-a făcut un adevărat caz de intenţie celor care au fost implicaţi într-un fel sau altul în această procedură, dar trecem şi peste aceste lucruri. Ne facem treaba şi colegii care lucrează la acel departament, vă asigur că sunt extrem de atenţi, n-am văzut nicio eroare până acum în activitatea lor. De cinci ani îi cunosc. Sunt optimist. Vor veni acasă şi aceşti domni. Problema cu recuperarea prejudiciului este alt subiect şi, într-adevăr, e un subiect care merită o emisiune întreagă.

Realizator: Haideţi să mergem puţin şi spre secţia de anchetare a magistraţilor, pentru că e un alt subiect, adică din punctul meu de vedere s-a concentrat foarte multă energie acolo unde nu trebuia. Chiar dvs. făceaţi o declaraţie, spuneaţi că această secţie specială este o soluţie proastă a unei probleme reale. Aţi mai spus că secţia specială a luat în colimator exact pe magistraţii care au criticat reforma lui Tudorel Toader şi totuşi proiectul de lege de desfiinţare a acestei secţii speciale a fost respins de curând în Parlament. Când scapă sistemul de această anomalie ? E comentariul meu, dacă mi se permite…

Cătălin Predoiu: Guvernul şi, implicit, Ministerul Justiţiei îşi păstrează acest obiectiv de a desfiinţa secţia specială şi va fi desfiinţată această secţie. Aţi vorbit de un proiect care a fost respins în Parlament, este un proiect iniţiat de parlamentarii USR, proiect pentru care am votat în Parlament, dar respingerea acestui proiect confirmă, din păcate, ceea ce am anticipat şi spun de multe luni de zile, în ciuda unor critici pe care le înţeleg, a unor persoane din justiţie chiar, nerăbdătoare să vadă această secţie desfiinţată, spuneam că am anticipat faptul că e imposibil, cu această majoritate, să treci un astfel de proiect prin Parlament. Am anticipat şi pe fond, prin memorandumul din iarna anului trecut, din decembrie 2019, când am spus că o serie de elemente din structura secţiei, cum ar fi modalitatea de conducere a secţiei, scoaterea ei din sistemul ierarhic al Ministerului Public sau posibilitatea de a retrage o serie de recursuri formulate anterior de către DNA, nu sunt în regulă, nu sunt în acord cu principiile fundamentale după care funcţionează Ministerul Public. Recent, CCR a confirmat acest lucru.

Realizator: Dar nu vi s-a părut că confirmarea aceasta a venit prea târziu? Pentru că, între timp, au fost salvaţi nişte oameni şi sunt nume grele domnule ministru!

Cătălin Predoiu: E adevărat!

Realizator: Sebastian Ghiţă, Viorel Hrebenciu, Tudor Chiuariu au beneficiat...

Cătălin Predoiu: Nu ştiu dacă au fost salvaţi sau nu, pentru că nu pot anticipa deciziile care au fost în instanţele de recurs, dar în orice caz retragerea acelor recursuri a arătat clar că secţia aceasta nu e făcută să combată corupţia, ci cumva să pună capacul pe oală şi asta e principala mea preocupare. Repet, nu fac un proces de intenţie tuturor procurorilor care au activat în această secţie, în fond cel care a retras recursul respectiv ar trebuie să dea socoteală, să răspundă, dar, prin modul în care a fost constituită, această secţie este incapabilă să facă anticorupţie în sistemul judiciar, pentru că ea pentru asta fost constituită chipurile, pentru asta s-a luat competenţa de la DNA motivându-se că DNA face presiuni asupra unor judecători însă, de fapt, modul în care a fost constituită cu un mic nucleu de procurori plasaţi aici în Bucureşti, aflaţi în imposibilitate fizică să desfăşoare activităţi de anchetă în ţară, fără un aparat corespunzător, fără dotări, fără nimic, echivalează practic cu o îngropare a anticorupţiei în sistemul judiciar.

Realizator: Dar a cui a fost jucăria aceasta, dle ministru? Cine şi-a dorit să manevreze dosarele după propria voinţă?

Cătălin Predoiu: Fosta şi actuala majoritate, PSD-ALDE, numai că, la vremea aceea, era condusă de către domnul Dragnea preşedinte al partidului respectiv, alături de care, sigur, au fost şi premierii domnului Dragnea, colaboratorii din Parlament şi aşa mai departe. Deci nu a lucrat singur domnul Dragnea. Repet, e simplă schema, cum se poate vedea. A început cu mulţi ani în urmă. A început cu denigrarea şi compromiterea mediatică a instrumentelor legislative, a codurilor penale, plecându-se de la câteva articole declarate neconstituţionale, care, ulterior, au înmulţit numărul deciziilor pentru că foarte mulţi inculpaţi invocau acele articole şi, automat, numărul deciziilor CCR creştea. S-a făcut o confuzie între numărul deciziilor şi numărul de articole care trebuiau îndreptate imediat. Câteva dintre mii de articole. Deci, după ce ani de zile, mediatic şi în dezbaterea politică publică, s-a construit concluzia că legile nu sunt bune şi că ar trebui slăbite, după aceea s-a trecut, plecând tot aşa de la cazuri de anomalii care, într-adevăr, nu ar trebui să existe, nu ar fi trebuit să existe în practica parchetelor, respectiv, cazul de la Ploieşti, s-a extrapolat şi s-a construit iar o imagine că întreg DNA-ul practică acest sistem, că întreg sistemul de ordine publică şi de aplicare a legii este unul abuziv. Toţi inculpaţii ar fi fost, de fapt, subiectul unor abuzuri, că pe judecătorii care judecau în penal s-a pus presiune la modul general şi că toată lumea a fost supusă unei presiuni din partea DNA.

Acesta a fost tabloul în etape construit pentru ca, în final, după ce au câştigat puterea politică, prin alegeri, e adevărat, în 2016, minţind cetăţenii cu un program de guvernare foarte generos, s-au câştigat acele voturi, cu acele voturi o majoritate în Parlament şi s-a trecut imediat la demolarea, bucată cu bucată, a acestui sistem care a fost catalogat, după părerea mea neîntemeiat, ca fiind unul abuziv şi nelegitim şi nelegal. Se tot spunea, ca element de propagandă, că, la noi, s-a exportat, să faci un experiment, că suntem o colonie şi alte bazaconii de genul ăsta. De fapt, a fost invers. Vă spun că în birou la mine au stat miniştrii de Justiţie din Bulgaria, din Cehia, din Polonia, din Marea Britanie care au spus vrem să vedem şi noi cum aţi făcut ca, în câţiva ani de zile, să adoptaţi legi, examinate inclusiv de specialişti europeni şi care erau perfect în regulă cu ceea ce era nevoie să fie în momentul acela.

Realizator: Dar aceleaşi instituţii europene au tras semnale de alarmă atunci când PSD-ul ataca legislaţia din domeniul justiţiei.

Cătălin Predoiu: Toată această istorie implică, în situaţia în care ne aflăm, pentru că nu am ajuns aici peste noapte, nu ne-am culcat într-o noapte cu un sistem legislativ adus la zi, sigur perfectibil, fără îndoială, am fost primul care a spus atenţie - e vorba de o reformă foarte mare, sunt mii de articole care au fost fără precedent, niciun stat din Europa nu a reuşit în câţiva ani de zile să introducă patru coduri: două civile, două penale, fără să-şi blocheze sistemul judiciar. Dar asta nu înseamnă că nu comportă ajustări. În orice sistem judiciar, când se introduc astfel de reglementări complexe, au loc evaluări şi reglaje fine. Dar între a regla fin câteva articole şi a demola tot sistemul, ca să te afli în situaţia în care la ora asta nu ştii ce se întâmplă în sistemul judiciar, dacă se respectă sau nu legea, dacă se poate face anticorupţie sau nu. Situaţia pe care aţi indicat-o, încurajarea tuturor infractorilor să nu mai respecte legea, să fugă din calea justiţiei este deja cale foarte lungă.

Realizator: Şi ca să încheiem puţin subiectul acesta cu Secţia Specială, ea este acum în Parlament, în Camera Deputaţilor nu a existat succes, merge spre Senat şi în Senat PSD-ul are majoritate, probabil că nu sunt mari şanse. Estimarea dvs. ca ministru al Justiţiei este pe când desfiinţarea Secţiei Speciale?

Cătălin Predoiu: Am mai fost întrebat, am avut întâlniri la minister şi cu o organizaţie care mă critica foarte mult şi mă critică şi acum că nu emit ordonanţa de urgenţă ... avem şi noi proiectul nostru de lege, acesta este în Parlament, un proiect de lege al USR-ului, pe care eu am avertizat că, din păcate, nu vor avea succes. Pentru că am contact, eu vorbesc cu parlamentarii, inclusiv parlamentari PSD, îi întreb care e poziţia lor despre un proiect sau altul, despre o instituţie sau alta. E normal să ştii pe ce teren calci. Noi avem proiectul nostru făcut de minister şi care e unul foarte bun în opinia mea, trimis la CSM pentru aviz şi pe care-l vom promova în momentul în care vom simţi, vom avea date că are şanse rezonabile, dacă nu 100%, măcar rezonabile. Eu nu exclud ca aceste şanse să apară chiar până la alegeri şi până la formarea unei majorităţi care să sprijine justiţia şi nu să o demoleze. Dar în acest moment nu există.

Realizator: Am spus şi în introducere pentru telespectatori, se vorbeşte în ultimii ani, mai ales din zona PSD, despre dosare politice, despre politizarea actului de justiţie şi aş vrea să vedem un exemplu foarte clar. Spuneam chiar la început că unele dintre teoriile spuse des în ultimii ani, în special de cei care au de fapt probleme cu legea, sunt legate de dosarele la comandă. Liviu Dragnea de după gratii a susţinut în urmă cu câteva zile că e nevinovat şi că nu întâmplător a fost repus pe tapet dosarul Teldrum chiar înainte de campanie electorală. Să vedem câteva declaraţii cu referire la sistemul judiciar.

***
VIDEO
Liviu Dragnea: În dosarul cu Teldrum, care brusc după 3 ani de zile este pus din nou pe tapet. Ce să vezi, cu puţin înainte de campania electorală. Să înceapă iar discuţiile, să se dezbată despre acest dosar în care ... şi dacă mă întrebi de ce sunt acuzat, sincer nu prea ştiu. Pot să fiu folosit, clar o să fiu folosit, e străvezie strategia, e limpede. Nu s-a mai operat demult în dosarul ăsta. Eu chair i-am spus Irinei, la un moment dat, i-am spus şi Flaviei acum ceva timp, că undeva în această vară vor ieşi pe piaţă cu ceva pentru că nu au ce să spună.

***
Realizator: Liviu Dragnea bagatelizează conţinutul acestui dosar, un dosar despre care întreaga presă spune că este unul foarte consistent. Domnule ministru, cum e cu teoria aceasta că e folosit politic în campanie electorală?

Cătălin Predoiu: Nu am a comenta această intervenţie, nu mă interesează, nu cred că trebuie să zăbovim prea mult asupra unor aspecte care nu mai au nicio importanţă nici pentru viaţa politică, nici pentru justiţie. Justiţia şi-a spus verdictul, asta e, cetăţeanul e în executare, îl tratăm ca pe orice alt cetăţean. Nici mai mult, nici mai puţin. Legea e egală pentru toată lumea. În ceea ce priveşte sloganul condamnările au fost politice, justiţia în general e politizată, este unul întâlnit în discursul oricărei persoane care a fost condamnată în ultimii ani, care are şi o apartenenţă politică. Deci dacă dânşii înţeleg prin asta că, fiind politician automat e şi un blam pentru sistemul politic, acest verdict al justiţiei, iată, avem un caz de corupţie, s-a soldat cu condamnare pe bază de probe, prin urmare avem o problemă în politică cu corupţia. E altă discuţie. Dar că această condamnare a venit ca urmare a unei calităţi politice ... şi cu probele alea ce facem până la urmă? Care sunt la dosar. Adică cum explicăm? Ce facem cu ele? Deci susținem că verdictul de condamnare se datorează calităţii de om politic. Bine, şi probele acelea cui se datorează? Faptele acelea cine le-a comis? Infracţiunile respective, care au şi rezultate pecuniare de cele mai multe ori, cum s-au întâmplat? Din senin? Unde s-au dus acei bani? Dacă construim piesă lângă piesă vom vedea că, da, într-adevăr, în ultimi ani, am avut o problemă cu corupţia oricât s-ar nega. Am avut o problemă cu corupţia în lumea politică. Din păcate, nu numai în lumea politică.

Realizator: Dar acolo ceva, probabil că e un adevăr venit din istoricul acestui partid care a avut instinctul acesta de a pune mâna pe dosare, fac un pic de trecere spre Secţia Specială, din nou, care cerea dosarul Teldrum. Pe vremuri când la şedinţele de partid de la PSD se discutau dosarele.

Cătălin Predoiu: Eu nu vreau să psihanalizez acum membrii PSD, nu membrii, liderii PSD de-a lungul vremii. Dar poziţiile lor arată o anumită dominantă în filozofia cu care se raportează la justiţie. De la un fost premier care-şi chema ministrul de Justiţie în sala de guvern să-l întrebe ce se întâmplă cu dosarele oponenţilor politici şi atunci, sigur, că gândind în felul acela justiţia, automat te gândeşti că şi alţii tot la fel se raportează la justiţie. Eu, personal, nu mă raportez niciodată. Am încercat să atrag atenţia asupra acestui lucru, într-un volum care se cheamă „Puterea justiţiei sau justiţia puterii” în care încerc să pledez pentru puterea justiţiei. Cred că ar trebui să schimbăm această paradigmă de gândire, această abordare a fenomenului justiţiei, că cineva are ceva cu tine pentru că eşti om politic. Nu! Cetăţenii sigur că aşteaptă mai multă responsabilitate de la un om politic. Într-un fel faci pasul în lumea politică să te ocupi de interesele celorlalţi, nu să le furi.

Realizator: Dar după atâţia ani în care subiectul principal în dezbaterea publică a fost justiţia, dar văzută prin ochii membrilor PSD cu probleme penale, e clar că şi mentalitatea şi percepţia publicului este cumva schimbată. Nu s-au luptat atâţia ani spunându-ne că problemele României stau doar în cei care sunt după gratii şi trebuie să aibă condiţii ...

Cătălin Predoiu: Vedeţi, e totuşi o legătură între ce s-a întâmplat în lumea politică, modul în care a fost administrată ţara, lipsa autostrăzilor, spitalelor, şcolilor etc. din ultimii 20 de ani şi ceea ce constată justiţia pusă în mişcare după aderarea la UE, când s-au descătuşat anumite energii în justiţie, când s-au schimbat anumite reglementări şi când, funcţionând liber, autoguvernându-se pe baza unui judecător cu adevărat independent şi neapăsat pe verdict de către Ministerul Justiţiei care avea în spate premierul atotputernic. Şi vorbim clar de două nume: Năstase şi doamna Stănoiu. Au început să apară anumite clişee pe care toată lumea le cunoştea în societate, se ştia că există corupţie, că se fură, că se condiţionează tot felul de lucruri în momentul în care-ţi dau contracte publice sau chiar când se fac afaceri private care au nevoie de câte un aviz sau o autorizaţie, dar justiţia nu ajungea la aceste chestiuni. Iată că justiţia a ajuns, după intrarea în UE, şi iar spun, nu e vorba aici de o presiune din partea cuiva, cum s-a spus greşit de multe ori, ci pur şi simplu este vorba de un rezultat pe care procurorii, judecătorii noştri l-au produs în mod natural. Sigur, cu erori, uneori cu achitări, alteori cu anchete care poate nu au mers în direcţia dorită.

Realizator: Instinctele despre care vorbeaţi pe vremea lui Adrian Năstase au revenit şi-n ultimii ani, pentru că am văzut dezvăluirile lui Tudorel Toader, că şi dumnealui era chemat la şedinţe de partid.

Cătălin Predoiu: Nu pot accepta faptul că istoria pur şi simplu i-a împins în afara ei şi, în general, sunt persoane care sunt de condiţie intelectuală foarte bună, cu multă educaţie, cu ştiinţă, care, culmea, au acceptat parcursul României spre Uniunea Europeană, dar cred că şi-au făcut socoteala greşită. Cred că socoteala greşită pe care şi-au făcut-o a fost ceva de genul „îi păcălim şi pe aceştia”. Nu merge, adică noi trebuie să ne dezbărăm puţin de această caracteristică a clasei politice. Îi păcălim şi acolo, vedem cum facem şi dincolo, ne descurcăm şi aici...

Realizator: Adică electoratul nu înţelege, nu vede.

Cătălin Predoiu: Am putea să fim puţin mai transparenţi cu adevărat şi mai simpli, de ce nu, şi de a rezolva ce e de rezolvat şi de a nu mai minţi atât de mult şi de a nu încerca să păcălim istoria. Pentru că, iată, până la urmă, istoria se întoarce şi 'se răzbună'.

Realizator: Dar ştiţi ce mi se pare mie şocant? Că acum, în lumina tuturor dezvăluirilor pe care le mai face Liviu Dragnea, chestiunea aceea cu Viorica Dăncilă în zăpadă la munte, care se declara dornică să dea amnistia şi graţierea, dumneavoastră cum vedeţi? Sunt pasaje din istoria recentă, s-au întâmplat acum câteva luni. Aşa se negocia justiţia în România?

Cătălin Predoiu: Este ridicol, e ridicol şi din punct de vedere politic, şi din punct de vedere al oamenilor de stat care ar trebui să fie. Nu merită atenţie decât din punct de vedere al unor învăţăminte pe care ar trebui să le tragem. Noi, ca electorat, dacă mă întrebaţi, să avem grijă cui dăm puterea şi să ne uităm ce vor cei care vor şi cer puterea. Pentru că, iată, ne trezim după ani de zile că, de fapt, târguiau justiţia, îşi târguiau problemele şi târguiau dosarele într-un mod jalnic, partinic.

Realizator: Vom discuta puţin despre cazul acela absolut şocant: O fetiţă de 17 ani incendiată de un criminal eliberat condiţionat şi ştiu că există acolo o anchetă, se fac nişte verificări. Cum s-a ajuns la situaţia aceasta? Suntem, cei mai mulţi dintre noi, părinţi, înţelegem perfect ce dramă trăieşte acea familie.

Cătălin Predoiu: Înainte de orice, vreau să fac o scurtă precizare, cer permisiunea. Am făcut o eroare anterior, am vorbit de domnul Morgenstern şi am spus că e în Brazilia. Nu e în Brazilia, e în Argentina. Memoria mi-a jucat feste şi echipa mea m-a atenţionat, doamna director. În America de Sud, să zicem. Deci, revenind la acest caz, ce s-a întâmplat acolo, a fost un raport al Comisiei, pe eliberarea condiţionată din penitenciar, favorabil, care nu a fost însuşit de judecătoria din Drobeta-Turnu Severin, deci a fost respinsă cererea de eliberare condiţionată, ulterior, contestată fiind decizia judecătoriei. La Tribunalul Mehedinţi a fost admisă cererea şi pus în eliberare condiţionată acel deţinut, la acel moment. În ceea ce priveşte Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, am procedat imediat la verificări şi am constatat că, din punctul meu de vedere, raportul de eliberare condiţionată era superficial, pentru că nu conţinea decât o singură frază, la capitolul 'Evaluare', care spunea că întruneşte condiţiile respective. Cred că acolo trebuia să se mai atragă atenţia şi asupra incidentelor din penitenciar. E adevărat, a stat o perioadă lungă în penitenciar şi în ultima perioadă nu mai avusese incidente, dar, anterior, au fost incidente repetate.

Realizator: Fusese condamnat pentru cinci crime, dacă îmi amintesc bine.

Cătălin Predoiu: Şi aceste fapte grave. Şi, pentru acest motiv, am procedat la o măsură foarte dură, nu găsesc că e prea dură. Am zis că este dură, dar este o măsură care e corectă, după părerea mea, şi cred în ea şi nu înseamnă nimic altceva decât că în acel caz, după părerea mea, s-a greşit. La fel s-a procedat şi la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, dar nu ne-am oprit la sancţiuni, ci am cerut o evaluare sistematică, pe tot sistemul, cu privire la aceste eliberări condiţionate şi modalităţile în care ele se acordă, să vedem dacă nu există cumva un viciu de sistem şi cred că acelaşi lucru ar trebui să facă şi autoritatea judecătorească, în propria ogradă. De aceea, am adresat Consiliului Superior al Magistraturii o respectuoasă şi politicoasă dar fermă scrisoare, prin care invitam la reflecţie, dacă cumva ar trebui să facem acolo o verificare în întreg sistemul.

Realizator: Şi mai e un aspect. Procuratura din Vâju Mare; victima a depus acolo o plângere pentru viol împotriva individului.

Cătălin Predoiu: Doamna procuror general a iniţiat, de asemenea, o anchetă pe zona Ministerului Public. Deci, pe de-o parte, cine a greşit în această speţă trebuie să răspundă potrivit legii. Pe de altă parte, trebuie văzut dacă nu e un risc sistemic, dacă nu-s probleme de sistem şi asta e, după părerea mea, ceea ce trebuie făcut în fiecare situaţie de criză de genul acesta, pentru că, de multe ori, instituţiile noastre se opresc să rezolve un caz, să aplice nişte sancţiuni, mergem mai departe, viciile de sistem rămân în spate şi produc din nou, recurent, un nou caz în viitor. Or, trebuie să intervenim în acest fel şi regret foarte mult că ne-am confruntat cu acest lucru. În primul rând, pentru că, iată, încă o persoană cade victima unor violenţe în societate, ceea ce, ca Ministru al Justiţiei, mă mâhneşte, întotdeauna. Şi ca avocat, ca cetăţean, dacă vreţi. O societate evoluată, civilizată este o societate paşnică, în care oamenii nu se agresează între ei. Nu mai spun se violentează... Dar, dincolo de asta, regret, pentru că vreau să profit de acest prilej şi să spun că, în ultimele luni, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, directorii de penitenciare, poliţiştii de penitenciare, staff-ul şi, de ce nu, şi deţinuţii, au obţinut un rezultat remarcabil. La ora la care vorbim, în penitenciare, nu avem niciun deţinut contaminat cu COVID-19, ceea ce este, după părerea mea, o performanţă. Am verificat, dar cred că e singulară aproape în Europa. E un efort uriaş care stă în spatele acestui rezultat şi o strategie inteligentă şi măsuri luate la timp. E adevărat, avem cazuri în rândul poliţiştilor de penitenciare care circulă şi sunt mai expuşi, dar faptul că am reuşit să protejăm această comunitate de deţinuţi, inclusiv în cooperare cu ei. Adică s-au pliat pe măsuri, au înţeles, nu au produs revolte, nu au făcut scandaluri, au înţeles ce riscuri sunt şi au cooperat. Cred că este remarcabil şi e păcat ca astfel de incidente să umbrească o muncă serioasă.

Realizator: Haideţi să vedem încă un subiect important, pentru că România este menţionată în raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite cu privire la traficul de persoane. Potrivit documentului, publicat recent, Guvernul României nu îndeplineşte în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de fiinţe umane. Invitatul meu, Ministrul Justiţiei, a avut o reacţie rapidă la finalul lunii iunie, cu un mesaj dur: Cei care au guvernat în ultimii trei ani au transmis un mesaj indirect clanurilor de interlopi: îşi pot face de cap. Ştim şi noi cu ce se ocupau, de fapt, guvernanţii. Să vedem declaraţia din faţa Ministerului de Interne şi revenim.

*
VIDEO
Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei: Traficul de persoane şi crima organizată au ajuns la un nivel intolerabil în ţara noastră. Aşa cum constată şi raportul Departamentului de Stat, anul trecut, traficul de persoane s-a intensificat, formele în care s-a desfăşurat s-a diversificat, şi aceasta s-a datorat şi unei anumite impunităţi, pe care crima organiată a simţit-o, a speculat-o, a valorificat-o. Cei care au condus la vremea respectivă Ministerul de Interne, Carmen Dan; Camera Deputaţilor, Liviu Dragnea; Ministerul Justiţiei, Florin Iordache; nu au luat măsuri la timp, s-au făcut că nu văd acest fenomen, au distrus legislaţia care întărea justiţia, au paralizat capacitatea de anchetă a parchetelor, au descurajat acţiunea poliţiştilor, au transmis un semnal clar interlopilor că îşi pot face de cap.

*
Realizator: Interlopii şi-au făcut de cap, domnule ministru. Unde-i siguranţa cetăţeanului în toată această ecuaţie?

Cătălin Predoiu: Vreau să transmit un semnal invers acum. S-a terminat. Ceea ce a început de câteva luni de zile va continua până la stârpirea completă a acestui fenomen. Ştiu că pare iluzoriu să spun „complet”, dar da, eu cred că, la un moment dat, România va fi o ţară liberă de interlopi, o ţară liberă de trafic de persoane, o ţară liberă de trafic de minori, de abuzuri sexuale şi de toate aceste grozăvii care, nu numai că mă revoltă, dar pe mine mă provoacă la maximum. Am lucrat în ultimele luni şi voi lucra în continuare, împreună cu colegii de la Ministerul Public, de la Ministerul de Interne, colegi din străinătate. Avem alături de noi Ambasada Statelor Unite, care va aduce şi aduce deja expertiză în această privinţă. Avem colegii din Uniunea Europeană. Am discutat şi cu ambasadorul Marii Britanii, de curând. Toată lumea vrea să ajute România să scape de acest flagel şi să se ajute pe ei. E vorba de un flagel global. E vorba de un flagel care face victime peste tot. Dar sigur, prima noastră grijă trebuie să fie ce se întâmplă în România. Este inacceptabil ca, în secolul XXI, după atâţia ani de integrare în Uniunea Europeană, după ce ne-am redobândit libertăţi, după ce ne-am ridicat gradul de civilizaţie, aşa vrem să credem, să tolerăm ca indivizi, care n-au nimic de făcut deocamdată mai bun pe lume, să distrugă vieţi, destine, şi să ne râdă în nas. Eu nu sunt genul de persoană care să accept o astfel de abordare şi cred că este una dintre datoriile mele principale să stimulez acest efort, să-l catalizez, să-mi ajut colegii, să promovez legislaţie dacă mai e nevoie de legislaţie şi să schimbăm situaţia din teren. Deja sunt lucruri în mişcare. Ştiu că şi DIICOT a luat foarte în serios şi nu numai de câteva luni de zile. Anul trecut DIICOT a obţinut peste 100 de condamnări în materie de trafic de persoane din care 49 de persoane la pedepse peste 5 ani, sute de persoane anchetate. Nu e simplu. Eu la fiecare 3 ore primesc o revistă a presei pe justiţie. Astăzi, un clan destructurat în nordul Moldovei, 30 şi ceva de percheziţii. Deci se va intra cu buldozerul, cu lama, până la rasul solului. În câţiva ani, în România nu mai trebuie să vorbim de copiii care-s abuzaţi, de femei care-s abzuate, de sclavi. Ce înseamnă asta?! Cum putem tolera acest lucru?!

Realizator: Dar cum a fost posibil ca până acum să nu se facă mare lucru?

Cătălin Predoiu: Toate aceste lovituri care au fost aplicate justiţiei... Eu nu spun că cei 3 pe care i-am numit asta şi-au propus, dar asta a fost unul din rezultate. Şi în special domnul Dragnea. A fost preocupat, chipurile, de statul paralel, de abuzuri. În regulă. În primul rând, vino şi arată concret abuzul X, abuzul Y, abuzul Z; defereşte-l justiţiei. E cu totul altă discuţie şi cu totul alt demers.

Realizator: În timp ce traficul de persoane înflorea în România, oamenii aceia vorbeau despre fantasmagorii, despre statul paralel, despre alte probleme ale justiţiei.

Cătălin Predoiu: Sunt multe lucruri aici de discutat pentru că şi procurorii lucrează cu probe care se strâng din teren. Vorbim de ce n-au poliţie judiciară, de ce nu au posturile alocate. S-au pierdut ani de zile, doamna Puşcalău. După părerea mea aveam de recuperat rapid inclusiv în acest domeniu. Cum se poate face acest lucru? Folosind instrumentele pe care le avem la dispoziţie. Sunt şi instrumente internaţionale, sunt 3 convenţii mari internaţionale: ONU, Consiliul Europei, Consiliul European. Avem instrumente de cooperare judiciară internaţională, avem multiple legi interne, avem instituţii. Avem tot aparatul acolo. Trebuie însă... ceea ce nu s-a făcut până acum un an de zile. În loc să punem acest aparat undeva în garaj, trebuie să-i dăm drumul să funcţioneze în teren şi prin cooperare judiciară internaţională. Aceşti indivizi deja şi-au internaţionalizat operaţiunea. Traficanţii din Craiova lucreză cu traficanţi din Mexic, cu traficanţi din alte state din Sud-America.

Realizator: Sună a film, dar e realitate.

Cătălin Predoiu: Da. Bună remarca dumneavoastră, sună a film. Nu cred că vrem să ajungem cum am văzut în 'Narcos'. Vrem să ajungem să vedem 'Narcos' în România? Ăsta era drumul! Să nu ne închipuim că ajungeam în altă parte.

Realizator: Au fost câteva sezoane în România, domnule ministru, în anii de guvernare de până acum.

Cătălin Predoiu: Da. Este dramatic. România este prima ţară din Uniunea Europeană ca număr de victime al traficului de persoane. Am stat de vorbă cu câteva ONG-uri foarte bine informate, poate la fel de bine ca şi instituţiile de stat. Vă recomand chiar să invitaţi aici câţiva reprezentanţi ai acestor ONG-uri care se ocupă de protecţia victimelor. Dacă dumneavoastră veţi auzi ce povestesc aceste persoane..

Realizator: Este incredibil.

Cătălin Predoiu: Trebuie oprit acest drum şi se va opri.

Realizator: Vreau să le arătăm telespectatorilor cum s-ar putea reforma justiţia. Am pregătit câteva întrebări la care trebuie să găsim răspunsul. Cum sunt rezolvate diferenţele de perspectivă din interiorul sistemului? Cum sunt prioritizate problemele justiţiei indicate în MCV? Care este intervalul de timp pentru trecerea proiectelor din Parlament? Câte proiecte pot remedia efectele deciziilor din 2017 - 2019? Cât ne trebuie pentru a corecta ceea ce s-a stricat în anii aceia?


Cătălin Predoiu: Depinde cât de repede avem o majoritate care să favorizeze un proces legislativ de susţinere. Ne trebuiesc şi câteva legi, dar şi garanţia pe care o majoritate favorabilă justiţiei poate să o dea sistemului că nu va fi din nou agresat, că nu se vor schimba legile iar din mers, că nu se va umbla prin pârghii politice către justiţie.

Realizator: O întrebare pentru mediul de afaceri. Este pregătită o lege pentru reformarea profundă a Registrului Comerţului?

Cătălin Predoiu: Da. Vom pune în dezbatere publică. Aş dori să avem cât mai puţine formalităţi birocratice pentru încorporarea firmelor, pentru încorporarea lor, să integrăm acolo şi ONG-urile...

Realizator: În cât timp?

Cătălin Predoiu: Legea o să o scoatem în dezbatere publică în maximum 10 zile. Iar cu privire la Justiţie, nu pot să uit că, în 2012, eram la un pas să ridicăm MCV-ul. Personal am negociat frazele din raport care să indice acest lucru. A fost o muncă de câţiva ani. Probabil că, din nou, ne aştepată o muncă de câţiva ani.

Realizator: Vă mulțumesc, domnule Ministru!

Citește mai mult

Ministerul Justiţiei și Comisia Europeană vin în sprijinul afacerilor în dificultate. Lansarea proiectului european pentru transpunerea Directivei Restructurare

În data de 7 iulie 2020, a avut loc, în sistem de video-conferință, întâlnirea de deschidere a proiectului Instrumente de avertizare timpurie și cadre de restructurare preventive, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (PSRS) şi implementat în cooperare cu Comisia Europeană.

Scopul proiectului este de a sprijini Ministerul Justiției în transpunerea Directivei 2019/1023 a Parlamentului european și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind restructurarea preventivă şi insolvenţa.

Actul normativ european și, implicit, măsurile legislative și administrative de transpunere vor contribui la crearea unui sistem de restructurare pre-insolvență mai eficient, mai accesibil și mai prietenos, care să permită debitorilor să își detecteze dificultățile financiare mai devreme și să ia din timp măsuri corespunzătoare, beneficiind, în acest scop, de asistență de specialitate.

Noua legislație își propune să contribuie la schimbarea mentalității și culturii de afaceri atât a întreprinzătorilor, dar și a celor chemați să finanțeze sau să sprijine, în alt mod, revitalizarea unei afaceri aflate în dificultate. Totodată, aceste măsuri vor conduce la creșterea șanselor de continuare a activității întreprinderilor viabile, la preîntâmpinarea pierderii locurilor de muncă și a reducerii de valoare a activelor, ce ar putea fi suferită într-o procedură de insolvență.

Prin acest program, urmărim să elaborăm o lege mai simplă, profitând de faptul că Directiva Restructurare e flexibilă și lasă la dispoziția statelor o marjă apreciabilă în structurarea unei legi pentru prevenția insolvenței, protecția afacerilor și restructurarea lor. Eu mă pronunț pentru proceduri simple, ușor de aplicat, fără costuri mari de servicii juridice. Acum, să vedem ce ne vor livra specialiștii implicați în proiect. E vorba de practicieni și teoreticieni cu multă aură și reputație profesională. Să îi vedem la treabă! MJ va fi foarte exigent cu privire la calitatea rezultatului și respectarea termenelor proiectului. Le urez succes!”, a declarat Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

La întâlnire au participat reprezentanții Ministerului Justiției (Direcția Elaborare Acte Normative și Direcția Programe Europene), ai Comisiei Europene (Direcția Generală Sprijin pentru reformele structurale), ai Secretariatului General al Guvernului (autoritate coordonatoare a programului din partea României), precum și experții Consultantului contractat de Comisia Europeană, respectiv consorțiul format din AARC, Casa de Insolvență Transilvania SPRL și Business Hub Central Denmark.

Citește mai mult