Informare de presă a ANP cu privire la exercitarea dreptului de vot în cadrul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale de către persoanele private de libertate

Ca urmare a dispunerii tuturor măsurilor organizatorice de natură să asigure desfășurarea în condiții optime a procesului de vot în cadrul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor au raportat finalizarea activității de votare, fără a fi înregistrate incidente sau manifestări de natură a perturba procesul electoral.

Astfel, un număr de 1.024 de persoane private de libertate și-au exercitat, duminică, 27.09.2020, dreptul de vot în cadrul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020.

27.09.2020

Număr persoane private de libertate custodiate

Număr persoane private de libertate cu drept de vot care și-au exprimat în scris intenția de a vota la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020

Număr persoane private de libertate care și-au exercitat dreptul de vot la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020

21.084

1.069

1.024

Derularea, în 35 de unităţi penitenciare, fără înregistrarea de incidente şi în condiţii de maximă protecţie, a primului proces de vot într-un context pandemic validează efortul instituţional promovat de personalul sistemului administraţiei penitenciare şi acceptat de persoanele private de libertate. Aceluiaşi rezultat pozitiv i se raliază reprezentanţii structurilor implicate în organizarea procesului de vot şi care au validat, încă odată, o excelentă colaborare interinstituţională. Amintim că Planurile de măsuri implementate succesiv, cu debut anterior instituirii stării de urgenţă pe teritoriul României, au permis gestionarea eficientă a situaţiilor care au intrat sub incidenţa noilor provocări din sfera medicală. Asigurarea unităților penitenciare cu materiale sanitare și echipamente de protecție, identificarea, instruirea în vederea implementării corecte şi implementarea propriu-zisă a măsurilor destinate prevenţiei şi intervenţiei, operaţionalizarea Penitenciarului-Spital Bucureşti Jilava în vederea gestionării eventualelor cazuri suspecte sau confirmate în rândul persoanelor private de libertate, identificarea unor spaţii, în fiecare penitenciar, pentru intervenţia iniţială în potenţialele îmbolnăviri, dar şi intensificarea proceselor specifice reintegrării sociale, prin componenta de comunicare, informare şi support social/psihologic, au constituit doar câteva dintre acţiunile pe care personalul de penitenciare le-a derulat, într-un program de lucru secvenţial şi într-un context de risc şi schimbări atribuit atât profesionistului, cât şi omului cu o multitudine de alte responsabilităţi şi trăiri în viaţa socială sau de familie.

De altfel, prin uzitarea politicilor de resurse umane promovate la nivel naţional pe durata stării de urgenţă, sistemul administraţiei penitenciare a reuşit să acopere o parte din necesităţile palierelor operativ şi medical. Odată cu modificarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, prin scoaterea la concurs a cca.1500 de posturi, se are în vedere şi completarea necesităţilor aferente derulării procesului de reintegrare socială, asistenţei medicale (medicină de familie, psihiatrie etc.) sau siguranţei deţinerii şi regimului penitenciar. Gestionarea acestui risc preponderent medical a vizat, astfel, toate sectoarele sistemului penitenciar, fiind necesare inclusiv acţiuni pe linia echilibrării efectivelor de deţinuţi la nivel naţional, cazarea acestora realizându-se cu respectarea profilării locurilor de deţinere.

Amintim, totodată, că, în paralel cu gestionarea provocărilor impuse de actualul context epidemiologic, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a menţinut activ obiectivul îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie. Respectarea Calendarului de măsuri pentru perioada 2018-2024 se reflectă în cele 70 de locuri noi de detenție (Giurgiu – 30 de locuri și Deva – 40 de locuri), în cele 282 de locuri de detenție modernizate (la Penitenciarul Deva), dar şi în lucrările de reparații curente/lucrări de intervenții de mică amploare efectuate la un număr de 3.139 de camere de deţinere (până la finele lunii decembrie 2020).

Totodată, revizuirea Calendarului de măsuri, pentru perioada 2019-2025, presupune crearea unui număr de 7.849 de locuri noi de cazare și modernizarea a 946 de locuri de cazare, investițiile fiind finanțate din trei surse, astfel:

  1. Mecanismul Financiar Norvegian - 1.400 de locuri noi de cazare, în valoare estimată de 21.007.300,00 euro și 100 de locuri de cazare modernizate, în valoare estimată de 1.040.193,00 euro;
  2. Bugetul de stat - 4.549 de locuri noi de cazare și modernizarea a 846 de locuri de cazare, în valoare estimată de 102.255.576,0 euro;
  3. Împrumut de la o Instituție Financiară Internațională, conform proiectului aprobat de către Guvernul României, la data de 05.12.2017, prin Memorandumul cu tema Decizie privind oportunitatea finanțării infrastructurii fizice a sistemului penitenciar român, printr-un proiect finanțat din fonduri externe rambursabile, prin care se propune conceptul de proiect național – Investiții în infrastructura penitenciarelor – 1.900 locuri noi de cazare prin construirea și înființarea a două noi penitenciare (Penitenciarul Berceni și Penitenciarul Unguriu). A fost semnat Memorandumul privind aprobarea raportului negocierii Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei privind contractarea unui împrumut în valoare de 177 milioane euro, în vederea sprijinirii proiectului privind Modernizarea infrastructurii judiciare în România, iar legea privind aprobarea acordului - cadru de împrumut a fost promulgată de către Președintele României prin Decretul nr. 324/2020, devenind Legea nr. 90/2020.

Aspectele evidenţiate certifică interesul şi perseverenţa Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pentru promovarea obiectivelor prioritare ale sistemului de detenţie, într-o etapă critică pentru întreaga societate. În paralel cu menţinerea unui echilibru instituţional, din punct de vedere medical, operativ sau al climatului carceral, Administraţia Naţională a Penitenciarelor va continua, conform planificărilor, îndeplinirea activităţilor necesare modernizării sistemului penitenciar.

Citește mai mult

Informare de presă a Administrației Naționale a Penitenciarelor cu privire la asigurarea dreptului de vot al deținuților la alegerile locale din data de 27 septembrie 2020

Exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru autorităţile publice locale din anul 2020 În conformitate cu prevederile art. 8 alin (1) din Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 81/07.09.2020 privind aplicarea unitară a unor prevederi legale în materia exercitării dreptului de vot la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale, şi care au domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativteritorială pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere, iar în cazul municipiului Bucureşti, în sectorul pe raza căruia se află penitenciarul sau locul de deţinere, votează prin intermediul urnei speciale.

  • În acest sens, în vederea asigurării exercitării în bune condiții a dreptului persoanelor private de libertate de a vota, la nivelul unităților subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor au fost dispuse următoarele măsuri:
  • Identificarea persoanelor private de libertate cu drept de vot și informarea acestora cu privire la posibilitatea exercitării dreptului de vot prin intermediul urnei speciale;
  • Informarea persoanelor private de libertate cu drept de vot cu privire la necesitatea formulării cererilor privind exercitarea dreptului de vot;
  • Depunerea diligenţelor necesare eliberării actelor de identitate persoanelor cu drept de vot care nu posedă sau preschimbării celor al căror termen de valabilitate este expirat;
  • Depunerea listelor nominale, împreună cu cererile, la secţia de votare în a cărei rază teritorială se află penitenciarul sau locul de deţinere, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (4) din Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 81/07.09.2020;
  • Stabilirea și amenajarea unui spaţiu corespunzător în cadrul unităţii, pentru amplasarea urnelor şi a cabinelor de vot, cu dotări minime pentru asigurarea secretului votului, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (9) din Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 81/07.09.2020.

De asemenea, având în vedere particularităţile actualului context epidemiologic, pe durata procesului de vot, în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, vor fi respectate măsurile propuse/recomandate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, cuprinse în RAPORTUL privind măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 şi detalierea planului de măsuri avute în vedere pentru organizarea alegerilor locale şi a deschiderii şcolilor, emis de Guvernul României în data de 11.08.2020.

În completarea măsurilor cu caracter general, sus-menţionate, vor fi respectate următoarele:

  • Pe durata derulării tuturor activităţilor necesare exercitării dreptului de vot, persoanele private de libertate vor purta masca de protecţie respiratorie;
  • Înainte de înmânarea ştampilei de vot şi a cărţii de identitate, persoanele private de libertate vor primi mănuşi de unică folosinţă. După exercitarea dreptului de vot, mănuşile vor fi dezinfectate şi aruncate în recipiente special amenajate;
  • Se va avea în vedere evitarea contactului dintre deţinuţii care îşi exercită dreptul de vot, astfel că nu vor interacţiona deţinuţi cazaţi în secţii diferite;
  • Echipa biroului electoral al secţiei de votare, care se deplasează cu urna specială, şi eventualii supraveghetori şi observatori străini acreditaţi în acest scop vor fi supuşi triajului epidemiologic la intrarea în unitate şi vor completa chestionarul COVID-19. Purtarea echipamentului individual de protecţie este obligatorie din momentul accesului în unitate. Totodată, pe toată durata desfăşurării procedurilor de votare, va fi respectată distanţarea fizică faţă de persoanele private de libertate şi faţă de personalul angajat al unităţii.

Ca urmare a centralizării cifrelor din teritoriu, situația statistică estimativă privind numărul persoanelor private de libertate cu drept de vot și a celor care și-au exprimat în scris intenția de a vota la alegerile pentru autorităţile publice locale din anul 2020 se prezintă astfel:

24.09.2020
Număr persoane private de libertate custodiate Număr persoane private de libertate identificate cu drept de vot la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020 Număr persoane private de libertate cu drept de vot, care și-au exprimat în scris intenția de a vota la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020
20.993 1.193 1.092

Subliniem faptul că situația numerică centralizată la data de 24.09.2020 este estimativă, termenul limită pentru depunerea listelor nominale și a cererilor, la secţia de votare în a cărei rază teritorială se află penitenciarul sau locul de deţinere, fiind preziua votării, cel mai târziu la ora 2000 . Situația numerică a persoanelor private de libertate care îşi vor fi exercitat dreptul de vot, în data de 27.09.2020, va fi comunicată după finalizarea activității de votare.

Citește mai mult

Informare de presă cu privire la Cartierul pentru Justiție

Informare de presă cu privire la Cartierul pentru Justiție

Masterplanul Cartierului pentru Justiție, care presupune gruparea tuturor instituțiilor de justiție din Capitală într-un singur areal imobiliar, a fost finalizat.

Conceptul general urbanistic-arhitectural (Masterplan) a fost realizat de firma Gensler- companie globală de design și arhitectură de talie internațională și nr. 1 mondial al anului 2019 – în colaborare cu experți din cadrul Băncii Mondiale și Ministerul Justiției.

Totodată, Ministerul Justiției a lansat și procedura de licitație pentru realizarea Planului Urbanistic de Detaliu și a proiectării detaliate a „Cartierului pentru Justiție”.

http://www.just.ro/advance-agreement-for-preparation-of-proposed-justice-district-development-project-cs-1-1-consulting-services-for-design-and-feasibility-study-for-the-proposed-justice-district/

Elemente de context

„Cartierul pentru Justiție“ reprezintă un obiectiv major de investiții, care va crea condițiile optime pentru accesul cetățenilor la actul de justiție.

Localizat în vecinătatea Bibliotecii Naționale a României (bd. Mircea Vodă), acesta va grupa spațiile destinate instanțelor de judecată, cât și a parchetelor de pe lângă acestea cu sediul în București (săli de judecată, arhive, birouri pentru judecători și procurori, grefieri, personal contractual și auxiliar, spații tehnice etc.), precum și a altor instituții din sistemul judiciar.

Citește mai mult

Declarația Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, după demisia Procurorului șef DIICOT (B1 TV, Realitatea Plus)

Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei: În relația cu doamna Hosu a existat o încredere reciprocă; există în continuare. A comunicat bine, comunică. La DIICOT, situaţia este stabilă. Procurorii îşi continuă activitatea; sunt oameni maturi, profesionişti. Ştiu foarte bine că, indiferent de contextul instituţional, lucrările trebuie să continue şi sunt încrezător că rezultatele vor continua.

Reporter: V-aţi gândit cumva la un calendar pentru procedura de selecţie în numirea unui şef plin?

Cătălin Predoiu: Este prematur acum, pentru că sunt concentrat să pun în dezbatere, săptămâna viitoare, proiectele Legilor Justiţiei şi apoi într-un ritm normal, fireşte, ne aplecăm şi asupra acestui subiect.

Reporter: V-aţi gândit la vreo propunere?

Cătălin Predoiu: Nu, v-am spus că nu am început să fac astfel de proceduri. Continuăm normal toate atribuţiile care ţin de Ministerul Justiţiei. Este important că discuţia de ieri ne-a dat toate asigurările că activitatea va continua normal şi că există o bună înţelegere între cele două doamne (n.n. doamna Hosu și doamna Pâțu, Procurorul șef adjunct) care continuă, până când formalităţile se desăvârşesc, să coopereze. Acum este importantă stabilitatea DIICOT şi continuarea anchetelor, a dosarelor, a operaţiunilor – DIICOT fiind un element extrem de important - esenţial aş spune - în combaterea criminalităţii - în cazul lor specializate - dar privind general la scara Ministerului Public, de toate categoriile.

Reporter: A stat la baza deciziei doamnei Hosu şi presiunea publică sau, de exemplu, declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis sau ale premierului Ludovic Orban pentru a lua această decizie?

Cătălin Predoiu: Doamna Hosu a fost preocupată, din ceea ce mi-a spus, şi cred că ăsta este adevărul, de a nu pune la îndoială în niciun fel credibilitatea instituţiei. Şi cred că este o probă a faptului că are un caracter puternic şi că, într-adevăr, a pus în centrul atenţiei şi acţiunii sale, mai presus decât cariera sa, DIICOT, ceea ce este foarte important şi cred că acest lucru trebuie subliniat.

Reporter: Spuneţi că săptămâna viitoare vorbim deja de proiectul pe Legile Justiţiei. În ce stadiu se află? Ce se întâmplă mai departe?

Cătălin Predoiu: Facem corelări, finisări, revedem textele. Sunt mai multe citiri care se fac, succesive, proiectelor finale, verificare încrucişată a textelor. O să vorbesc mai mult despre asta în momentul în care le voi publica.

Revenind şi încheind cu Ministerul Public, dacă tot suntem aici, pot să vă informez că, fără nicio legătură cu subiectul (n.n. demisiei), a fost o întâlnire de lucru programată normal, în dimineaţa zilei de ieri, când am avut o discuție cu doamnele Hosu şi Pâţu, cu Procurorul General, cu prim-adjunctul Procurorului General, cu Procurorul şef DNA şi Procurorul şef DIICOT pe teme care ţin de buna funcţionare a Ministerului Public şi de continuarea combaterii corupţiei şi a crimei organizate, a traficului de persoane şi tot ce ştiţi că se află în preocuparea Ministerului Public.

Impresia mea este că se consolidează această echipă, că se rodează şi vor veni şi rezultatele. Trebuie să trecem peste acest moment, nu este simplu. Este un moment delicat, dar am foarte mare încredere în maturitatea procurorilor care compun parchetele din România şi îi invit, încă o dată, pe această cale să fie combativi în a lupta cu toate formele de criminalitate și infracţionalitate. Am încredere. Va fi bine. Mulţumesc!

Citește mai mult

Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind modificarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Penitenciarului Spital Bucureşti – Jilava din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi trecerea acestuia din domeniul public în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcţiune şi demolării

În temeiul dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, Ministerul Justiției supune dezbaterii publice proiectul de Hotărâre a Guvernului privind modificarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Penitenciarului Spital Bucureşti - Jilava din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi trecerea acestuia din domeniul public în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcţiune şi demolării, însoțit de nota de fundamentare şi anexe

Proiect Hotărâre | Nota de fundamentare | Anexe

Propunerile și observațiile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiției, str. Apolodor, nr.17, sector 5, București, pe fax, la nr. 037 204 1195 sau la adresa de e-mail dean@just.ro.

Citește mai mult