Cătălin Predoiu: Fiat Justitia, pereat Mundus

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule ministru Cătălin Predoiu, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. O să vă rog să faceți o scurtă radiografie a sistemului judiciar astăzi.

Cătălin Predoiu: Sunteți un website juridic, poate vă așteptați la o radiografie tehnică, eu o să vă răspund politic, pentru că sunt un ministru politic. Sistemul judiciar nu oferă satisfacție nici cetățenilor care apelează la justiție ca serviciu public, nici celor care îl formează și guvernează, magistrați, grefieri etc. Nu vreau să spun că este un eșec, pentru că progresele față de situația de acum 10-15 ani nu pot fi contestate, dar au apărut și regrese, inclusiv în zona de calitate a actului de justiție. Este un sistem departe de ce ar trebui să fie: omogen calitativ la un nivel superior, ieftin, rapid. Să fim însă drepți: multe din cauzele acestei situații sunt exterioare sistemului judiciar. Întrebarea este, ar putea să fie? Și cum? La prima întrebare vă răspund scurt: fără îndoială! Răspunsul celei de-a doua întrebări cere un spațiu mai mare decât cel oferit de un interviu. Dar nu vreau să expediez întrebarea fără a sublinia un paradox: deși starea sistemului provoacă nemulțumiri, se știe bine ce trebuie făcut pentru îmbunătățirea lui radicală. Sertarele Ministerului Justiției și ale CSM sunt pline de studii globale și sectoriale ale sistemului judiciar, care inventariază și descriu corect problemele și soluțiile.

Alina Matei: Care sunt principalele trei obiective ale acestui mandat?

Cătălin Predoiu: Dacă luăm în calcul un mandat de un an de zile, sunt mai mult de trei, prorogarea schemei de pensionare anticipată și a trecerii la complete de 3 judecători în căi de atac, un proces corect și transparent de selecție a propunerilor pentru procurorii de rang înalt de la vârful Ministerului Public, DNA și DIICOT, astfel încât numirile să se facă rapid și să stabilizăm managementul la vârf al acestor instituții, care este astfel legitimat să înceapă o reformă calitativă profundă în întreg Ministerul Public, până la cea mai mică unitate de parchet și pe această bază revigorarea combaterii corupției și combaterii crimei organizate, eficient, legalist, riguros procedural și pe bază de probe fără dubiu, adoptarea soluțiilor legislative pentru desființarea sau reorganizarea radicală a secției speciale și pentru recursul compensatoriu, deblocarea și revitalizarea activității din CSM, întoarcerea acestuia cu fața către adevărata sa menire, independența reală a Justiției, nu numai față de servicii, ci și față de influențe politice, de „cumetrii”, „nepotisme”, „rețelizarea” pe orizontală și verticală a sistemului judiciar a funcțiilor de conducere pe criterii de „prietenii”, instaurarea meritocrației fără excepții în ocuparea funcțiilor de conducere în instanțe și parchete, revitalizarea sistemului de Probațiune, extinderea capacității de cazare din penitenciare, continuarea investițiilor în reabilitarea și extinderea rețelei de sedii de instanțe, accelerarea proiectului „Cartierul de Justiție”, operaționalizarea deplină a ANABI, reluarea colaborării cu Comisia Europeană, Statele Membre UE și SUA în consolidarea transferului de expertize și bune practici, pe această baza, creșterea gradului de satisfacție a justițiabililor și de încredere în Justiție, un raport MCV semnificativ îmbunătățit în toamna anului 2020. Riscând o abordare ambițioasă, am putea adăuga o consolidare a unei noi mentalități în magistratură, mai generoasă față de propria vocație și mai preocupată față de justițiabil, mai puțin orientată spre lupte de putere interne și mai pregnant orientată spre ambiția de a face excelență din fiecare act procedural și de judecată pe fond. Dacă scurtați ipotetic durata mandatului acestui guvern, în drumul către alegerile anticipate, atunci se scurtează implicit și lista acestor obiective, dar, aparent paradoxal, o astfel de scurtare ar lărgi obiectivele pentru un nou ciclu de 4 ani al Ministerului Justiției.

Alina Matei: Cum veți aborda ca membru de drept blocajul din CSM?

Cătălin Predoiu: Principial, pe baza respectului față de adevărul complet în orice problemă, a respectului față de magistratură și cu gândul permanent la beneficiarul Justiției, cetățenii și persoanele juridice care apelează la Justiție. Sunt de felul meu nepărtinitor, răbdător și deschis la dialog și gata să ascult pe toată lumea, dar nu să accept orice mi se spune, dacă ceea ce mi se spune nu corespunde principiilor de mai sus. Cum am spus și la audierile din Parlament, împrumutând simbolul Justiției, cu o balanță și o ramură de măslin într-o mână, cu sabia argumentelor și a deciziei ministeriale în cealaltă.

Alina Matei: Ce veți face în privința MCV-ului?

Cătălin Predoiu: Sunt două aspecte aici, unul privește munca pe terenul Justiției, al Parlamentului, al societății civile, celălalt privește munca la Bruxelles, în capitalele Europei și, de ce nu, la Washington, ambele în limitele competențelor Ministerului Justiției. Dar să nu confundăm Ministerul Justiției cu un „Jolly Jocker” care poate înlocui orice piesă. Observ multe așteptări, sunt gata să turez la maximum și știu ce am de făcut, dar o spun pe șleau: fără concursul CSM, al ONG-urilor de pe ambii „versanți” ai sistemului judiciar, al partidelor din Parlament, în primul rând al PNL, al Primului Ministru și Ministrului de Finanțe, și nu în ultimul rând al Președintelui, ce am spus mai sus va rămâne doar pe hârtie, parțial sau total. Ceea ce depinde de Ministerul Justiției, se va face.

Alina Matei: Ce greșeală/greșeli din mandatul trecut nu o/le veți repeta de această dată?

Cătălin Predoiu: Voi coopta mai mulți avocați când discutăm texte de drept penal la minister, voi încerca să atrag mai viguros și mai vocal atenția când vreun text de proiect ieșit din Ministerul Justiției este alterat pe parcursul dezbaterii parlamentare. Am în cap o listă de parlamentari care prin 2010 își asumau codurile ca operă parlamentară, astăzi sunt doar ale mele, tant mieux, eu nu le reneg. Știu de asemenea că o neconstituționalitate înseamnă și o schimbare de concepție asupra unei instituții, nu neapărat un text eronat. Revenind, în general voi încerca să comunic mai complet și mai bine.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Cătălin Predoiu: Fiat Justitia, pereat Mundus.

Sursa interviului: https://www.juridice.ro/660785/catalin-predoiu-fiat-justitia-pereat-mundus.html

Citește mai mult

„Guvernul va sprijini combaterea criminalității și se va concentra mai mult pe recuperarea prejudiciilor”. Cătălin Predoiu: „Banii furați prin corupție sau crimă organizată și ascunși de infractori în companii off-shore sunt ai cetățenilor și trebuie recuperați. Asta ne propunem.”

carin

ue 

anabi

În calitate de Președinte în Exercițiu al CARIN[1], Ministerul Justiției, prin intermediul Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, a organizat la Bucureşti, în perioada 5-7 noiembrie 2019, Întâlnirea Generală Anuală a Rețelei. Evenimentul a reunit aproximativ 140 de practicieni în domeniul recuperării creanţelor provenite din infracțiuni, din peste 60 de jurisdicţii, inclusiv reprezentanţi ai EUROPOL[2] - care asigură Secretariatul permanent al CARIN, precum și EUROJUST[3] . La întâlnire au fost prezenţi şi reprezentanţi ai reţelelor regionale, respectiv din cadrul ARINSA (Reţeaua de Recuperare a Creanţelor din Africa de Sud), ARIN-AP (Reţeaua de Recuperare a Creanţelor din Asia Pacific), ARIN-WCA (Reţeaua de Recuperare a Creanţelor din Vestul şi Centrul Asiei) şi ARIN-CARIB (Reţeaua de Recuperare a Creanţelor din Caraibe), precum și din cadrul Consiliului de Cooperare a Statelor Arabe din Golf.

În alocuțiunea susținută la deschiderea evenimentului, domnul Cătălin PREDOIU, ministrul justiției, a transmis participanților mesajul privind angajamentul Guvernului României de a lupta împotriva corupției și criminalității, subliniind accentul pe care Programul de Guvernare îl pune pe eficiența întregului proces de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni. În acest context, ministrul justiției a încurajat jurisdicțiile reprezentate în CARIN să coopereze cu ANABI, asigurând faptul că, în mandatul său, alocarea resurselor necesare pentru Agenție constituie o prioritate pentru ca aceasta să fie eficientă și conectată atât intern, cât și internaţional cu partenerii săi instituționali. Ministrul justiției a subliniat importanța cooperării și schimbului de bune practici la nivel internaţional. Un astfel de exemplu l-a constituit operaționalizarea, în anul 2010, la nivelul Ministerului Justiției a Oficiului de Recuperare a Creanțelor, pornind de la modelele oferite de partenerii britanci și americani. Ulterior, acest compartiment a fost consolidat la nivel de Agenție, devenită operațională în decembrie 2016.

În linie cu Planul strategic CARIN pentru 2018-2021, Preşedinţia CARIN exercitată de ANABI se concentrează pe următoarele teme: urmărirea și recuperarea produsului infracțional aparținând entităților corporative; administrarea, returnarea și reutilizarea bunurilor - produs al infracţiunii; urmărirea și recuperarea monedelor virtuale. Toate aceste teme sunt abordate inclusiv cu accent asupra cooperării cu jurisdicțiile off-shore.

Concluziile reuniunii anuale vor constitui fundamentul recomandărilor pe care Rețeaua urmează a le înainta la sfârșitul anului curent Comisiei Europene în vederea îmbunătățirii politicilor europene și internaționale în domeniu recuperării creanţelor provenite din infracțiuni.

Despre proiect
În luna octombrie 2018, Comisia Europeană a adoptat Programul Anual de Lucru al Fondului Intern de Securitate pentru anul 2018. Similar anului 2016, Programul Anual prevede un grant direct pentru rețeaua CARIN în valoare de 500.000 Euro.

Președințiile CARIN 2019-2020 (România și Belgia) implementează în prezent proiectul „Consolidarea capacităţii CARIN ca un centru de expertiză prin continuarea dezvoltării reţelei şi prin diseminarea celor mai bune practici, prin dezbaterea provocărilor cu care se confruntă profesioniştii în domeniul recuperării creanţelor”. Proiectul vizează dezvoltarea contactelor reţelei, în special cu jurisdicțiile off-shore (2019) și regiunea MAGREB (2020). Acest demers va conduce la extinderea suplimentară a rețelei cu noi puncte de contact în cadrul agenţiilor de aplicare a legii. CARIN va dezvolta, de asemenea, cooperarea stabilită anterior cu Orientul Mijlociu și regiunea Africii de Nord (rețeaua MENA) în 2017, Macao, Hong Kong și China, în 2018.

În plus, reţeaua CARIN va continua măsurile în vederea consolidării acesteia ca centru de expertiză în recuperarea creanţelor și pentru a promova schimbul de informații și bune practici.

Prin Legea nr. 318/2015, ANABI este desemnată drept oficiu naţional pentru recuperarea creanţelor, în sensul Deciziei 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătura cu infracţiunile. Totodată, Agenţia este desemnată drept oficiu naţional pentru gestionarea bunurilor îngheţate, în sensul art. 10 din Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană.

[1] Rețeaua de Cooperare Inter-Agenții Camden (Camden Asset Recovery Inter-Agency Network) 
[2] Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii
[3] Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală

Citește mai mult

Ana Birchall, la reuniunea Comisiei interinstituționale MCV: „Numai lucrând împreună vom putea finaliza MCV într-un termen predictibil și demonstra sustenabilitatea reformelor promovate și ireversibilitatea progreselor obținute în domeniul justiției. Am agreat pașii de urmat pentru elaborarea unui Plan de acțiune cu măsuri concrete pentru îndeplinirea obiectivelor MCV”

Astăzi, 4 noiembrie, a avut loc, la sediul Ministerului Justiției, reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției (”Comisia MCV” înființată prin HG nr. 216/2012), convocată și condusă de ministrul justiției, Ana Birchall.

La întrevedere au participat reprezentanți ai următoarelor instituții: Înalta Curte de Casație și Justiției (reprezentată de doamna Corina Alina CORBU, Președinte), Consiliul Superior al Magistraturii (reprezentat de doamna președinte Lia SAVONEA și de domnul vicepreședinte Nicolae Andrei SOLOMON), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (reprezentat de domnul Bogdan LICU, procuror general), Direcția Națională Anticorupție (reprezentată de domnul Călin NISTOR, procuror șef direcție), Ministerul Afacerilor Externe (reprezentat de domnul Radu CANȚĂR Subsecretar de stat/Agent Guvernamental pentru CJUE și doamna Iulia MATEI director general), Ministerul Finanțelor Publice (reprezentat de domnul Attila GYORGY, secretar de stat), Ministerul Afacerilor Interne (reprezentat de domnul Alexandru Cătălin IONIȚĂ, director general al Direcției Generale Anticorupție), Agenția Națională de Integritate (reprezentată de domnul Bogdan STAN, Președinte), Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (reprezentată de domnul Cornel CĂLINESCU, director general).

Conform prevederilor HG nr. 216/2012 privind accelerarea implementării obiectivelor de referință prevăzute în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, ministrul justiției a invitat la această reuniune a Comisiei MCV și reprezentanți ai Parlamentului României și ai asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor, respectiv Asociația Magistraților din România, Asociația Procurorilor din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Inițiativa pentru Justiție, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Agenda reuniunii a inclus stabilirea pașilor necesari pentru elaborarea unui Plan de acțiune cu măsuri concrete pentru îndeplinirea obiectivelor de referință ale MCV, demers absolut necesar pentru ridicarea acestui mecanism.  A fost astfel relansat dialogul și procesul de consultare pe plan intern în vederea obținerii unui consens național pentru realizarea obiectivelor MCV.

„În cadrul întâlnirii de azi, am pus bazele unui dialog onest, transparent, cu bună-credință și loialitate, între toate instituțiile, reprezentând toate cele trei puteri ale statului, precum și cu asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, pentru stabilirea pașilor de urmat și a măsurilor concrete în vederea finalizării Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Obiectivul central al Ministerului Justiției este de a stabili o linie strategică și de a identifica soluții viabile la problemele invocate în cadrul MCV, care să ofere garanții de ireversibilitate a progreselor în justiție. Sunt convinsă că numai lucrând împreună vom putea finaliza MCV într-un termen predictibil și demonstra sustenabilitatea reformelor promovate și ireversibilitatea progreselor obținute în domeniul justiției, pentru a asigura domnia legii. Mulțumesc tuturor celor prezenți astăzi pentru deschiderea la dialog și disponibilitatea de a colabora pentru atingerea obiectivului nostru comun – ridicarea MCV”, a declarat ministrul justiției, Ana Birchall.

La finalul reuniunii, membrii Comisiei MCV au agreat următoarele:

  • reuniunile Comisiei MCV să aibă loc trimestrial sau ori de câte ori este nevoie și la acestea să participe cu statut de invitați permanenți și asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, precum și reprezentanți ai Senatului României și ai Camerei Deputaților;
  • în termen de 3 săptămâni fiecare instituție și asociație participantă să comunice concluziile propriei analize asupra ultimului Raport MCV, urmând ca pe baza acestora să fie elaborat un calendar integrat de măsuri / plan de acțiune care va conține măsurile și acțiunile necesare pentru îndeplinirea fiecărei recomandări, responsabili, resurse necesare și termene pentru realizarea respectivelor acțiuni, având ca obiectiv ridicarea MCV;
  • pornind de la grupul de lucru intern al Ministerului Justiției pentru analiza recomandărilor GRECO, MCV și Comisia de la Veneția, să se înființeze un grup interinstituțional, cu participarea asociațiilor profesionale, care să identifice soluțiile care pot întruni un larg consens pentru modificarea legilor justiției și care să sprijine activitatea Comisiei MCV;
  • grupul de lucru interinstituțional privind punerea în acord a Codului penal și a Codului de procedură penală cu deciziile Curții Constituționale își va continua separat activitatea sub egida Comisiei MCV;
  • stabilirea unei metodologii de consultare rapidă în situații de urgență, pe cale electronică, a membrilor Comisiei MCV, a asociațiilor profesionale a judecătorilor și procurorilor și a reprezentanților Parlamentului României.

Informații suplimentare:

“Comisia MCV” a fost instituită prin HG nr.216/2012 privind accelerarea implementării obiectivelor de referință prevăzute în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Principalele atribuții ale Comisiei MCV țin de evaluarea modalității în care toate instituțiile implicate în realizarea obiectivelor MCV își îndeplinesc sarcinile, potrivit competențelor acestora, armonizarea eforturilor în cadrul MCV și asigurarea dialogului și cooperării între instituțiile implicate.

Potrivit art. 5 alin. 1 din HG,  în realizarea atribuției prevăzute la art. 2, Comisia MCV poate adopta recomandări, cu unanimitatea voturilor celor prezenți.

Citește mai mult

Anunț de presă

Ministrul justiției, Ana BIRCHALL, va susține astăzi, 22 octombrie 2019, o declarație de presă cu privire la Raportul MCV.

Declarația de presă va avea loc la sediul Ministerului Justiției, începând cu ora 17:30.

Citește mai mult

Mesajul ministrului Justiției, Ana Birchall, transmis cu ocazia primei ediții a conferinței ”Dialogul strategic național privind comerțul ilicit în România – 22 octombrie 2019”

”Sunt încrezătoare că această conferință va îmbunătăți și consolida capacitatea justiției de a combate comerțul ilicit și infracțiunile conexe.

Dezbaterea de astăzi oferă cadrul inovator de consolidare a capacității proiectului de intărire a luptei împotriva comerțului ilicit în Europa de Sud-Est (SEE-IMPACT), dezvoltat de Institutul Internațional pentru Justiție Penală și Drepturile Omului din Siracusa, la care Ministerul Justiției din României a luat parte de la bun început.

Acționarea asupra cauzelor profunde ale comerțului ilicit și nu numai a efectelor ușor de identificat, împreună cu promovarea unei culturi de transparență și legalitate vor oferi predictibilitate și durabilitate luptei împotriva acestui fenomen.

Mai mult, salutăm inițiativa Institutului Siracusa care a constat în realizarea unei Evaluări Naționale preliminare privind comerțul ilicit și o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor (SWOT) în lupta împotriva comerțului ilicit. Sunt încrezătoare că în zilele următoare experții vor analiza rezultatele evaluării, care abordează în mod special principalele forme de comerț ilicit identificate  în România, respectiv traficul de persoane (inclusiv traficul de minori și migranții), traficul de droguri și contrabanda de bunuri (în special, tutun și alcool).

Totodată, evenimente precum conferința organizată astăzi merită să fie promovate și la nivelul publicului larg. Existența unui dialog real cu privire la dificultățile întâmpinate atât în procesul de elaborare, cât și în punerea în aplicare a măsurilor referitoare la comerțul ilicit este de natură să sprijine dezvoltarea unei culturi a legalității în țările din sud-estul Europei.

Felicitări organizatorilor pentru un eveniment reușit și mult succes în organizarea viitoarelor ediții!”

Citește mai mult