Precizări ale Ministerului Justiției cu privire la procedura delegării procurorilor români la Parchetul European

  1. Procedura de stabilire a numărului de procurori români delegați la Parchetul European (EPPO) a fost inițiată încă de la sfârșitul anului 2019, Ministerul Justiției fiind primul care a inițiat dialogul cu Procurorul Șef European (PSE) în legătură cu acest subiect (scrisoarea ministrului Justiției din data de 8 noiembrie 2019).
  2. Procedura de stabilire a numărului de procurori presupune un dialog între fiecare autoritate națională competentă din fiecare Stat Membru UE şi PSE.
  3. Procedura este încă în curs de desfășurare atât între Ministerul Justiției din România și PSE, cât și între alte ministere de Justiție din alte state membre și PSE. Informațiile și afirmațiile vehiculate public conform cărora România ar bloca procesul de stabilire a numărului de procurori europeni nu au suport în situația reală din teren.
  4. România, prin Ministerul Justiției, a propus un număr de 10 procurori și 20 de specialiști de suport (polițiști, personal auxiliar etc.) după ce a efectuat temeinice și detaliate consultări atât cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și cu Direcția Națională Anticorupție. Ministerul Justiției a organizat și condus consultări (în sistem videoconferință) ale acestor instituții cu PSE plecând de la o evaluare a numărului de cauze în perspectivă, a stadiului procesual a celor mai multe din aceste cauze și a complexității lor. Numărul propus de 10 procurori a fost stabilit inclusiv în acord cu nevoile operative ale Parchetului European (EPPO), ale DNA, desemnată unitate de suport a Parchetului European, în perfectă rezonanță cu pozițiile cvasitotalității miniștrilor de Justiție din Statele Membre UE exprimate cu ocazia Consiliului JAI de la Zagreb din luna ianuarie 2020, în sensul de a sprijini operaționalizarea treptată a Parchetului European (EPPO) și extinderea capacității acestuia pe măsura progreselor înregistrate.
  5. Orientativ, ca număr de procurori delegați, în raport cu cifrele neoficiale și nedefinitive vehiculate până la această oră (procesul de consultări fiind în curs, nedefinitivat), România se plasează pe locul 5, cu un număr de 10 procurori, majoritatea statelor propunând 2 procurori, cu excepția a 6-8 state, între care și România, care propun un număr de 5, 10, 11, 14 și respectiv 20 de procurori (2 state).
  6. În condițiile indicate supra, Ministerul Justiției subliniază din nou că procesul de consultări este în curs cu majoritatea autorităților competente din Statele Membre și își exprimă speranța că pozițiile publice adoptate de diverși actori politici în legătură cu acest subiect vor fi fundamentate pe o analiză atentă a situației reale din teren, în raport cu particularitățile fiecărei țări și statistici riguroase.
  7. În încheiere, Ministerul Justiției precizează că rămâne deschis informării publice legate de acest subiect, până la această oră nefiind oficial contactat cu întrebări sau cereri de informații legate de procedura de stabilire a numărului de procurori, cu excepția unui mesaj SMS informal transmis conducerii ministerului înainte de apariția unui material de presă, la care urma să se răspundă în cursul zilei, în raport de agenda activităților.

Citește mai mult

Cătălin Predoiu l-a primit, la Ministerul Justiției, pe Andrew Noble, ambasadorul Marii Britanii la București

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit astăzi, 26 mai 2020, cu ambasadorul Marii Britanii, Excelența Sa, domnul Andrew Noble, la cererea acestuia.

Cu această ocazie, au fost abordate teme care ţin de cooperarea judiciară bilaterală, aderarea Marii Britanii la Convenția de la Lugano și combaterea traficului de ființe umane.

La finalul întâlnirii, Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat:

Gravitatea traficului de ființe umane și dispariția de persoane reclamă o acțiune concertată și energică de combatere din partea tuturor instituțiilor de aplicare a legii din România. Combaterea până la dispariția treptată a acestui fenomen trebuie să fie o prioritate a întregului sistem de apărare și aplicare a legii.

Ministerul Justiției lucrează la un document de politică publică pe această temă, care își propune identificarea soluțiilor legislative și instituționale pentru a confrunta mai eficient pe cei care comit astfel de infracțiuni. Acest fenomen nu trebuie abordat rutinier, ci în logica unei combateri plenare, continue, energice, până când acesta rămâne o amintire, infractorii ajung după gratii și victimele sunt recuperate pentru o viață normală.

Dezastrul inacceptabil și rușinos din cazul Țăndărei trebuie avut permanent în minte de cei care au datoria să depisteze, investigheze, inculpe, judece și condamne rapid când sunt probe, pe cei care comit astfel de infracțiuni.

Sper ca toți cei care manifestă o grijă specială pentru drepturile infractorilor să manifeste aceeași grijă și pentru drepturile victimelor traficului de persoane, inclusiv atunci când se legiferează în domeniul dreptului penal. Și în acest domeniu beneficiem de cooperarea internațională cu statele europene și SUA. Depinde numai de noi să reușim.

Citește mai mult

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat, miercuri, 18 martie, la ședința de guvern desfășurată în sistem de videoconferință

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat, miercuri, 18 martie, la ședința de guvern desfășurată în sistem de videoconferință. La ședință, au mai fost prezenți cei trei Secretari de Stat ai ministerului, respectiv Lidia Barac, Olivia-Diana Morar și Cristian-Tudor Băcanu, precum și Cătălin Oțel, Director Direcția Avizare Acte Normative din cadrul Ministerului Justiției.

Citește mai mult

Participarea Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la deschiderea cursului de Statement Analysis, organizat de Departamentul de Justiție al Statelor Unite, Ambasada SUA și biroul FBI al Ambasadei

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat marți, 21 ianuarie, alături de ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Excelența Sa domnul Adrian Zuckerman, la deschiderea Cursului de analiză a declarațiilor (Statement Analysis Training), organizat de Departamentul de Justiție al Statelor Unite, Ambasada SUA și biroul FBI al Ambasadei.

Analiza declarațiilor este un instrument științific care ajută la evaluarea veridicității comunicărilor verbale și scrise ale unei persoane și care oferă o perspectivă asupra motivațiilor care stau la baza acțiunilor sale. Această tehnică poate fi folosită pentru a detecta informații ascunse, omisiunea informațiilor și dacă informațiile furnizate de o persoană sunt adevărate sau false.

La Cursul de analiză a declarațiilor (Statement Analysis Training), care se desfășoară în perioada 21-23 ianuarie la sediul Ambasadei SUA, participă reprezentanți ai Poliției Române și ai Parchetului General, care beneficiază de expertiza unor specialiști ai Departamentului de Justiție al Statelor Unite și FBI.

În cuvântul său de deschidere, ambasadorul SUA la București a subliniat importanța pe care o acordă cooperării româno-americane la nivelul instituțiilor de law enforcement: „Îi salut pe toți cei prezenți și apreciez, în mod deosebit, relația foarte strânsă de cooperare dintre instituțiile de profil din Statele Unite și România. Prezența voastră aici este încă o dovadă a angajamentului nostru comun față de aplicarea legii.”

La rândul său, Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu a apreciat că: „Instituțiile de aplicare a legii din România au sprijinul SUA prin transfer de expertiză și cooperare judiciară bilaterală. Acest efort combinat va pune procurorii și polițiștii români în poziția și capacitatea de a da un răspuns devastator crimei organizate, traficului de persoane și de droguri, criminalității informatice. Contăm, de asemenea, pe suport în recuperarea produselor infracțiunilor de oriunde ar fi transferate. Este, desigur, o problemă de timp până vom vedea rezultate, dar ele vor veni.”

Citește mai mult

Participarea Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la aniversarea a 15 ani de la înființarea DIICOT

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a fost prezent vineri, 13.12.2019, la invitaţia conducerii DIICOT, la reuniunea de la Constanța prilejuită de aniversarea a 15 ani de la înființarea DIICOT.

Cu această ocazie, ministrul Justiției a participat atât la sesiunea festivă, cât şi la şedinţa tehnică de lucru care a urmat, cu o agendă privind analiza cadrului normativ şi a problemelor sistemice incidente activităţii DIICOT, alături de conducerea instituţiei şi procurori din cadrul DIICOT, atât din structura centrală, cât şi din unităţile din teritoriu, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor cu care DIICOT colaborează strâns în activitatea sa.

În cadrul discursului susţinut în plenul reuniunii festive, ministrul Justiţiei a felicitat DIICOT pentru cei 15 ani de activitate într-un domeniu cheie pentru siguranţa cetăţenilor, combaterea crimei organizate, a traficului de droguri şi terorismului. În cadrul alocuţiunii, ministrul Justiţiei a abordat mai multe chestiuni legate de activitatea DIICOT, cum ar fi semnificaţia statisticii activităţii în anul 2019, structura organizatorică, dar şi alte subiecte de interes pentru Ministerul Public şi sistemul judiciar în general.

Astfel, ministrul Justiţiei a precizat următoarele:

a)     Legat de activitatea DIICOT

  • DIICOT desfăşoară de 15 ani, cu succese notabile, o activitate esenţială pentru siguranța cetăţenilor, aplicarea legii şi combaterea infracţionalităţii;
  • Cu aproape 10.000 de dosare soluţionate, din care peste 1500 cu trimiteri în judecată a peste 3000 de inculpaţi, DIICOT punctează la capitolul eficiență, cu o rată de 16,5% trimiteri în judecată raportat la numărul de investigaţii, cea mai bună performanţă în cadrul Ministerului Public;
  • Este important ca DIICOT să se concentreze pe stocul de dosare şi să continue performanţele, inclusiv în cazuri complexe şi sensibile din perspectiva interesului cetăţenilor faţă de combaterea infracţionalităţii;
  • Criminalitatea organizată demonstrează o îndrăzneală din ce în ce mai mare şi o multiplicare a formelor de manifestare, iar cetăţenii aşteaptă de la DIICOT şi instituţiile statului o ripostă fermă şi devastatoare la adresa crimei organizate, a traficului de fiinţe umane şi traficului de droguri.

b)     Legat de temele de interes pentru sistemul judiciar

  • Ministerul Justiției va promova desfiinţarea SIIJ, pentru motive pe care le-a arătat public în numeroase ocazii, inclusiv pentru cele care ţin de opţiunile magistraţilor consultaţi şi criticile formulate în rapoartele de ţară;
  • Ministerul Justiției consideră că ar fi extrem de pozitiv, inclusiv ca semnal pentru coeziunea sistemului judiciar ca viitorul preşedinte al CSM să fie ales în urma unei majorităţi generate de magistraţii din plenul CSM, nu determinat la limită pe baza unui vot hotărâtor al unui factor politic reprezentat în CSM de Ministrul Justiţiei; o astfel de evoluţie ar răspunde şi criticilor/recomandărilor din cadrul Raportului MCV care constată sciziunile din cadrul CSM şi sistemul judiciar, considerându-le o vulnerabilitate la adresa funcţionalităţii sistemului;
  • Ministerul Justiției consideră că CSM, inclusiv prin conduita noului președinte care va fi ales, trebuie să fie deschis și constructiv cu partenerii europeni pentru realizarea recomandărilor MCV, GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia;
  • Ministerul Justiției are un mandat de construcție în această direcţie cu toate curentele şi asociațiile din cadrul sistemului judiciar;
  • Ministerul Justiției îşi exprimă speranţa că până la următoarele şedinţe de Secţie de judecători şi de Plen, magistraţii din CSM să dea dovadă de dialog, înţelepciune şi moderaţie şi să genereze o majoritate largă care să aleagă un nou preşedinte al CSM;
  • Ministerul Justiției consideră că ieşirea din blocajul CSM este o condiţie pentru a se putea aborda temele esențiale ale anului 2020, modificarea Legilor justiţiei şi ale Codurilor Penale, îmbunătăţirea Raportului de ţară;
  • Începând cu luna februarie 2020, Ministerul Justiției va căuta să catalizeze un proces transparent şi cuprinzător, inclusiv la nivelul reprezentării parlamentare, de evaluare a reparaţiilor care trebuie aduse Legilor justiţiei şi Codurilor penal şi de procedură penală; acest efort trebuie finalizat prin proiecte care să cuprindă pe cât posibil atât opțiunile concurente ale CSM, organizațiilor profesionale ale magistraţilor şi ale organizaţiilor neguvernamentale din domeniul Justiției, profesiilor juridice precum şi ale membrilor Parlamentului din întreg spectrul politic reprezentant în Parlament, în urma unei consistente dezbateri publice şi la nivelul ministerului;
  • În viziunea Ministerului Justiției, proiectele trebuie să includă recomandările Raportului MCV, GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia;
  • Ministerul Justiției va sesiza Parlamentul cu proiectele elaborate pe această bază, pentru a fi dezbătute şi aprobate în proceduri parlamentare;
  • Ministerul Justiției reiterează invitaţia către procurorii din Ministerul Public, inclusiv DIICOT, de a participa la concursurile organizate pentru selecţia candidaturilor pentru procurorii de rang înalt;
  • Ministerul Justiției subliniază obiectivitatea concursurilor, precum şi faptul că nu există favoriţi sau persoane care „vor fura startul”, subliniind responsabilitatea procurorilor faţă de acest proces.

În cadrul reuniunii tehnice care a urmat şedinţei festive, ministrul Justiției a arătat, printre altele:

  • Sistemul de „law enforcement” din ţara noastră a fost construit în anii 2000 pentru realităţile din acea perioadă, el trebuie modernizat şi reformat, adaptat provocărilor prezente şi de perspectivă;
  • Crima organizată s-a integrat accentuat odată cu globalizarea, inclusiv la noi în ţară, este mai flexibilă, mai dinamică şi din ce în ce mai agresivă, fiind important să primească o ripostă fermă şi inteligentă;
  • Fără o cooperare inter-instituțională, pe modelul practicii altor state democratice, infracţiunile complexe de crimă organizată, terorism, infracţiuni cibernetice, trafic de persoane şi droguri, nu pot fi depistate, investigate, inculpate şi condamnate cu succes;
  • Competența DIICOT încarcă direcţia excesiv cu cauze minore, afectând concentrarea pe marile grupări de crimă organizată şi acest lucru trebuie corectat;
  • DIICOT trebuie să comunice profesionist în cazurile complexe care pot genera emoţii publice, societatea este în cel mai înalt grad interesată de combaterea crimei organizate şi e nevoie de o astfel de comunicare;
  • Resursele DIICOT trebuie suplimentate, imediat ce problemele bugetare prezente vor fi rezolvate;
  • Ministerul Justiției se va păstra în limita competențelor sale, abţinându-se de la orice ingerință în dosarele DIICOT. În acelaşi timp însă, Ministerul Justiției va sprijini DIICOT în limita competențelor sale, îi va monitoriza activitatea în cadrul aceloraşi limite;
  • În încheiere, ministrul Justiției şi-a exprimat disponibilitatea de a participa constant la astfel de reuniuni în care să se discute cu „cărțile pe masă” problematica activităţii instituționale a DIICOT şi a Ministerului Public în general.

„DIICOT este principala „armă” de ripostă judiciară a societăţii împotriva crimei organizate, traficului de persoane, droguri, infracțiuni cibernetice şi terorism şi MJ aşteaptă de la DIICOT o acţiune energică şi profesionistă în continuare. Cadrul legal şi suportul logistic sunt aspecte cheie pentru eficiența DIICOT şi Ministerul Justiției a notat acest lucru. Succesul DIICOT depinde şi de cooperarea cu partenerii instituţionali pe baze legale transparente şi eficiente, pe modelul bunelor practici din alte state democratice. Am notat opţiunea deschisă, categorică, lipsită de echivoc a procurorilor DIICOT pentru desfiinţarea SIIJ. În câteva luni, sperăm să fim pe drumul cel bun în acţiunea de reparare a daunelor aduse legislaţiei şi structurii Ministerului Public, să facem paşi în recâștigarea coerenței sistemului de „law enforcement” şi a Justiției în general”, a declarat Ministrul Justiției.

Citește mai mult