Justiția și avocatura, între pandemie și tehnologie – discursul ministrului Justiției cu ocazia videoconferinței ”Continuitatea în justiție și respectarea drepturilor omului în Pandemie” organizate de Uniunea Națională a Barourilor din România

Sunt extrem de onorat să pot interveni astăzi în cadrul conferinței dumneavoastră pe o temă de extrem interes în contextul pandemic prezent, dar și în perspectivă, în raport de impactul previzibil al noilor tehnologii de comunicare și inteligenței artificiale asupra dreptului, justiției, avocaturii și profesiilor juridice în general.

 În stilul impus de aceste tehnologii modului nostru de viață, voi intra direct în subiect.

Recent, Ministerul Justiției a pus în dezbatere un proiect de lege pe care l-am denumit informal ”Justiție în Pandemie”.

Proiectul s-a născut din preocuparea de a răspunde provocărilor create de pandemie, urmărește continuitatea în activitatea judiciară și protejarea drepturilor fundamentale, inclusiv ca urmare a unor solicitări venite din partea practicienilor și a unei asociații profesionale a magistraților.

Proiectul propune reglementarea  în domeniul justiției a unor măsuri specifice, temporare, aplicabile pe durata stării de alertă precum și pentru o perioadă de 30 de zile de la încetarea acesteia, care să permită, pe de o parte, asigurarea unei protecții sanitare adecvate salvgardându-se astfel drepturile la sănătate, la integritate fizică și la viață, iar, pe de altă parte, continuarea, în condiții optime, a activității de înfăptuire a justiției.

Prin urmare, măsurile propuse sunt specifice contextului pasager și pe cale de consecință temporare, aplicabile pe durata stării de alertă precum și pentru o perioadă de 30 de zile de la încetarea acesteia.

Aș puncta pe scurt câteva din măsurile propuse în materie civilă:

- când este posibil, cu acordul părților, instanțele judecătorești pot hotărî  ca ședințele de judecată să se desfășoare prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, iar avocatul poate participa la ședința de judecată desfășurată prin mijloacele amintite, chiar fără a fi prezent fizic lângă parte;

- pentru judecarea proceselor, instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi;

- lista proceselor întocmită pentru fiecare ședință de judecată va cuprinde, de regulă, și intervalele orare orientative pentru strigarea fiecărei cauze în parte, citația cuprinzând mențiunea corespunzătoare;

- când este posibil, instanțele judecătorești procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia; de asemenea, când este posibil, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum și orice alte acte de procedură adresate instanței, pentru care legea prevede condiția formei scrise și care nu se depun direct în ședință, se transmit prin mijloace electronice; părțile vor fi înștiințate telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înștiințării și confirmarea primirii acesteia despre pronunțarea hotărârilor judecătorești prin modalitățile prevăzute de lege, dispozițiile privind comunicarea hotărârilor judecătorești, potrivit legii, rămânând aplicabile;

- amânarea judecării cauzelor poate fi dispusă la cerere, în situația în care partea interesată se află în izolare, în carantină sau este spitalizată, potrivit legii, în contextul pandemiei de COVID-19; când instanța respinge cererea de amânare a judecății în considerarea necesității de a soluționa cauza, va amâna, la cererea părții sau din oficiu, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise;

- în cursul executării silite, când este posibil, executorii judecătorești procedează la comunicarea actelor de procedură în format electronic, potrivit legii;

- instanța veghează la desfășurarea în condiții optime a procedurii, cu respectarea principiilor fundamentale și a celorlalte reguli aplicabile procesului civil.

În materie penală, pentru rațiuni de tehnică legislativă au fost preluate în lege dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2020, prin care se prezumă acordul de comunicare a actelor procedurale prin poștă electronică și se reglementează situațiile în care, din motive generate de pandemia de COVID-19, parchetele sau instanțele de judecată sunt împiedicate să funcționeze, prevederile în cauză urmând să fie abrogate.

De asemenea, în vederea desfășurării în condiții optime a activității de urmărire penală și de judecată penală, proiectul instituie următoarele propuneri de reglementare:

- posibilitatea audierii prin videoconferință, la locul de deținere, a persoanelor private de libertate,  fără a fi necesar acordul acestora, dacă organul judiciar apreciază că această modalitate de audiere nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților (reglementarea există de lege lata în art. 62 din Legea nr. 55/2020 – ca urmare a preluării în prezenta lege a acestei reglementări, art. 62 din Legea nr. 55/2020 se abrogă);

- posibilitatea audierii prin videoconferință a altor persoane decât cele private de libertate, cu acordul acestora; este cazul persoanelor aflate în stare de libertate, precum și al persoanelor arestate la domiciliu (acestea nu se află într-un loc de detenție, deci nu li se aplică alin. (1) – se poate face cu acordul acestora;

- atunci când se realizează prin videoconferință, înregistrarea audierii (prin mijloace tehnice audio sau audiovideo) este obligatorie în toate cazurile; pentru a garanta dreptul la apărare și loialitatea administrării probelor, reglementarea propusă derogă astfel de la prevederile art. 110 alin. (5), art. 111 alin. (4) și ale art. 123 alin. (2) Cod pr. penală, care condiționează înregistrarea audierii efectuate în cursul urmăririi penale de aprecierea organului judiciar, de solicitarea celui audiat sau de existența mijloacelor tehnice pentru aceasta;

- audierea altor persoane decât cele private de libertate nu se poate face prin videoconferință în cazul judecării cauzelor cu inculpați minori, a celor referitoare la reabilitarea judecătorească și nici atunci când instanța de judecată declară ședința de judecată ca nepublică.

Firește, dispozițiile aplicabile cauzelor penale se completează cu dispozițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, care rămân aplicabile în măsura în care nu contravin, astfel încât organele judiciare vor trebui, printre altele, să asigure asistența juridică, atunci când acesta este obligatorie potrivit legii, precum și confidențialitatea comunicărilor între persoana privată de libertate și apărătorul acesteia.

Ca orice propunere, și acestea sunt susceptibile de amendare, Ministerul Justiției rămânând deschis pentru dialog față de orice perfecționare posibilă. La ora la care vorbim, nu există nicio astfel de contribuție primită la Ministerul Justiției, deși proiectul se află în dezbatere publică de câteva săptămâni deja.

Sugeram în debutul discursului, faptul că nu numai pandemia are un impact asupra dreptului, justiției, avocaturii, ci și impactul noilor tehnologii și al inteligenței artificiale.

Posibilitățile oferite de noua generație de tehnologii de comunicare la distanță a modificat deja modul nostru de viață sub toate aspectele, inclusiv profesionale, chiar înainte de pandemie, aceasta doar a accelerat procesul. De ani buni s-a trecut pe scară largă la utilizarea videoconferințelor, a telemuncii și comunicațiilor digitalizate în practica avocaturii.

La Consiliul UNBR ținut acum câteva luni, la care am avut de asemenea onoarea să fiu invitat, citam o serie de reguli statutare profesionale din SUA și Canada, potrivit cărora avocatul are obligația să stăpânească aceste modalități de lucru, să probeze dexterități în folosirea tehnologiei, pentru a primi licența de liberă practică.

Nu mai târziu de un an de zile în urmă, am avut o revelatoare discuție cu un avocat internațional care mi-a explicat modul în care folosește zilnic inteligența artificială în evaluarea documentației în practica sa de drept penal comercial, pe nișa de prevenție și conformare/”compliance”, o muncă altfel foarte migăloasă, reducând durata de analiză a acestora cu sute de ore raportat la dosarul în lucru, implicit costurile, și crescând în același timp rigurozitatea opiniei legale.

Este limpede că ceva se apropie cu repeziciune de toate profesiile juridice, ca și de justiție, iar acest ceva se numește inteligență artificială. Să nu ne facem iluzii, nimic nu va mai fi ca înainte după acest impact! Personal, sunt convins că, în următorii 10-15 ani, vom asista la ceea ce, într-un alt domeniu, un economist celebru, Schumpeter, numea, în urmă cu 30-40 de ani, o ”distrugere creatoare”. În ce măsură acest impact va rezulta în dispariția profesiilor și a procesului judiciar așa cum îl cunoaștem noi astăzi, la restrângerea sau dimpotrivă, la consolidarea drepturilor omului, la dispariția sau dimpotrivă, adaptarea și dezvoltarea unor profesii, depinde de modul în care ne pregătim. Iată, dacă îmi permiteți, o altă temă a unei posibile conferințe. Video sau nu.

        Vă mulțumesc!

Citește mai mult

Proiectul Ministerului Justiției de modificare și completare a Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală a fost adoptat de Senat

Proiectul de modificare și completare a Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, inițiat de către Ministerul Justiției, a fost adoptat de Senatul României, în ședința din 14 octombrie 2020.

Proiectul de lege optimizează reglementări anterioare în materia cooperării judiciare internaționale, ca urmare a unor aspecte constatate în practică, fie direct de către Ministerul Justiției, fie ca urmare a discuțiilor cu practicienii (judecători, procurori, autorități polițienești), în principal prin:

  • Simplificarea și eficientizarea procedurii prin care se solicită unui stat străin recunoașterea unei hotărâri judecătorești române, inclusiv în vederea transferării cetățenilor străini aflați în executarea unor pedepse în România;
  • Adoptarea unor norme prin care se facilitează măsurile pentru transferarea temporară a unor persoane deținute în alte state, pentru îndeplinirea de organele judiciare române a unor măsuri de anchetă (de ex. pentru a fi audiate). Măsura este benefică pentru mai buna desfășurare a proceselor penale cu elemente de extraneitate, prin faptul că este facilitată prezența persoanei și este ocrotit dreptul la apărare;
  • Eficientizarea procedurii de cooperare în materia punerii în executare în UE a sancțiunilor pecuniare aplicate de către alte state (în special amenzi), prin faptul că acestea vor fi adresate direct judecătoriilor, pentru celeritate.

Totodată, proiectul de act normativ:

  1. Asigură transpunerea, în dreptul intern, a articolului 5 din Directiva (UE) 2016/1919 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspectate și persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale și pentru persoanele căutate în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare.
  2. Instituie norme de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1805 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare și de confiscare.
  3. Modificarea unor dispoziții din Legea nr. 302/2004, ca urmare a propunerilor formulate de către practicieni și a unor aspecte constatate de către Ministerul Justiției, în aplicarea legii, în vederea optimizării activității de cooperare judiciară internațională în materie penală.

Modificările și completările preconizate urmăresc punerea în deplin acord a legislației naționale cu legislația comunitară, prin adoptarea unor dispoziții legale care să sporească ocrotirea dreptului fundamental la apărare și în materia mandatului european de arestare.

Proiectul de lege instituie norme care asigură o protecție suplimentară a drepturilor persoanelor urmărite internațional de autoritățile române, arestate în alte state membre ale UE. Astfel, pe lângă asistența juridică acordată de avocatul desemnat de statul membru în care a fost arestată persoana, aceasta are dreptul și la un avocat în România, care să îl asiste pe avocatul desemnat în străinătate.

Până în prezent, persoana solicitată avea dreptul să își desemneze un avocat în România în toate fazele procedurii, dar suporta costurile asistenței juridice.

După adoptarea de către Senatul României, proiectul a fost trimis spre dezbatere Camerei Deputaților, care este și Cameră decizională.

Citește mai mult

Comunicat de presă în urma întâlnirii de lucru dintre Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și ambasadorii statelor membre UE acreditați la București

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat, în data de 13 octombrie 2020, la o întâlnire de lucru cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene. Întâlnirea, care a avut loc în sistem de videoconferință, a fost organizată de Ambasada Germaniei la București, stat care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene.

Temele de interes au fost: recentul Raport privind Statul de Drept la nivelul UE, Parchetul European, proiectele de modificare a legilor justiției, precum și liniile de acțiune prioritare pentru Ministerul Justiției.

„Am discutat despre Raportul privind statul de drept (Rule of Law), Raportul MCV, Parchetul European (EPPO) și viziunea Ministerului privind legile justiției.

Raportul Rule of Law este un instrument util pentru toate statele membre și de mare folos pentru cetățenii din Uniune. Interesul acestora este să beneficieze de standarde înalte și uniforme privind justiția și respectarea drepturilor omului. Este important ca, treptat, să eliminăm dublele monitorizări la nivel european și să existe un tratament egal între toate statele membre privind monitorizările pe statul de drept și justiție.

Acest instrument este extrem de util și pentru a garanta că fondurile europene ajung la destinație fără a fi deturnate sau fraudate. Este important să veghem la interesele financiare ale UE, pentru că, în fapt, veghem la interesele financiare naționale ale cetățenilor și companiilor noastre de a beneficia de aceste fonduri în regim de legalitate, concurență loială, profesionalism și integritate din partea autorităților guvernamentale.

România sprijină EPPO și suntem în avangarda construcției acestuia, cu un pachet consistent de sprijin, procurori europeni delegați, staff și unitate de suport. Sunt convins că vom fi printre primele state care încheie cu bine consultările. Proiectele legilor justiției vizează două obiective, unul, să ofere soluții de reparare a unor erori făcute în perioada 2017-2018, al doilea, să ofere o platformă generoasă de dezbatere și elaborare legislativă pentru modernizarea așezărilor legislative de bază ale sistemului judiciar. Ministerul Justiției și-a atins deja principalele obiective pentru 2020 și a construit o bună bază de lucru pentru perioada care urmează”, a declarat Ministrul Justiției, la finalul întâlnirii.

Citește mai mult

Precizări ale Ministerului Justiției cu privire la extrădarea lui Radu Mazăre din Republica Madagascar în România

În contextul informațiilor apărute în mass-media cu privire la extrădarea lui Radu Mazăre din Republica Madagascar în România,  Ministerul Justiției face următoarele precizări:

  1. Ca urmare a informării primite din partea Centrului de Cooperare Polițienească Internațională privind localizarea d-lui Mazăre pe teritoriul Republicii Madagascar, Ministerul Justiției a întocmit la data 10 mai 2019 cererea de extrădare adresată Ministerului Justiției al Republicii Madagascar, întemeiată pe dispozițiile Convenției Națiunilor Unite împotriva Criminalității Transnaționale Organizate (adoptată la New York, 15 noiembrie 2000) și ale Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției (adoptată la New York la 31 octombrie 2003).
  2. Cererea de extrădare și documentele au fost transmise cu maximă celeritate, pe cale diplomatică, la data 11 mai 2019.
  3. Informarea de aprobare a extrădării a fost transmisă prin canale polițienești (Centrul de Cooperare Polițienească Internațională), statul solicitat cerând imperativ ca autoritățile române să preia persoana extrădată până la data stabilită de către acesta. Totodată, ne-au fost furnizate o serie de documente, printre care și cel intitulat „ordre d'extraction” (ordinul de scoatere din penitenciar), ordin care poate fi emis doar după ce extrădarea este acordată, iar persoana poate fi preluată din penitenciar (potrivit legii de cooperare judiciară a Republicii Madagascar).
  4. Potrivit Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, preluarea persoanei extrădate este de competența Ministerului Afacerilor Interne - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională.
  5. În orice formă de cooperare judiciară internațională, soluționarea cererii are loc potrivit legii statului solicitat, în condițiile și termenele stabilite de acesta.
  6. Ministerul Justiției român nu are nicio competență, dată de vreo normă internă sau internațională, să intervină sau să verifice modalitatea în care un stat solicitat execută orice fel de cerere de cooperare judiciară. Extrădarea este un act suveran al statului solicitat, orice imixtiune fiind, dincolo de o încălcare gravă a normelor diplomatice, o încălcare a suveranității altui stat și a principiilor de drept internațional. Prin urmare, nu ar fi putut fi verificată sub nicio formă de către statul român modalitatea de soluționare a cererii de extrădare. Singura posibilitate pe care o avem la dispoziție este de a solicita informații privind stadiul procedurilor.
  7. Orice procedură de cooperare judiciară, fie că este întemeiată pe o convenție, un tratat sau pe curtoazia internațională, pornește de la o prezumție de bună credință și de respectare a normelor și principiilor de drept internațional, fiind de neconceput o lipsă de încredere reciprocă. Fiecare stat are obligația de a-și respecta propria lege atunci când soluționează cereri de cooperare judiciară în general și în special cereri de extrădare, neputând fi admisă o conduită contrară.
  8. Statul român și-a îndeplinit atribuțiile, cu deplina respectare a legii și a instrumentelor internaționale aplicabile.

Citește mai mult

Comunicat de presă în urma participării Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la reuniunea informală a miniștrilor justiției din statele membre UE

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat astăzi, 9 octombrie 2020, la reuniunea informală a miniștrilor justiției din statele membre UE, în format videoconferință.

Accesul la justiție și oportunitățile oferite de digitalizare, operaționalizarea Parchetului European, noua strategie UE de combatere a abuzului sexual asupra copiilor, probele electronice, antisemitismul și discursul de incitare la ură (hate speech), concluziile Consiliului privind Carta drepturilor fundamentale în contextul inteligenței artificiale și al schimbărilor digitale au fost temele dezbătute de miniștrii justiției din statele membre.

„Pandemia COVID-19 aduce, pentru decidenții și practicienii din domeniul justiției, noi provocări, reflectate și în agenda propusă de Președinția germană a Consiliului UE. Spre exemplu, digitalizarea justiției cunoaște un impuls fără precedent, iar statele membre sunt invitate să facă uz, cu încredere și convingere, de noile tehnologii. În aceste timpuri, nu se mai pune doar problema optimizării și reducerii duratei procedurilor. În joc este menținerea accesului cetățenilor la serviciul public al justiției în timpuri de criză. Formatul virtual al reuniunii ministeriale de astăzi este o ilustrare punctuală a faptului că metodele de lucru evoluează, în încercarea de adaptare la noile realități.”, a declarat Cătălin Predoiu, la finalul reuniunii.

Ministrul Justiției a intervenit, în liniile poziției constante, în sensul operaționalizării Parchetului European (EPPO) cât mai curând posibil.

„România a susținut și susține concret operaționalizarea EPPO, atât prin pozițiile adoptate în cadrul Consiliului JAI, cât și prin măsuri concrete adoptate în cadrul dialogului și cooperării cu Parchetul European. Am continuat dialogul cu Procurorul-Șef al Parchetului European și am identificat soluții pentru a suplimenta numărul de 10 procurori anunțați inițial.

În ultima perioadă, am purtat discuții cu Procurorul General al României și cu Procurorul-Șef DNA pe acest subiect, analizând concret volumul de încărcare, deficitul de personal și ceilalți parametri tehnici relevanți. Plecând de la faptul că se preconizează modificări legislative care să lărgească baza de recrutare a procurorilor în unitățile specializate, am fost în măsură să suplimentăm numărul de procurori delegați de la 10 la 15, fără a afecta, în perspectivă, capacitatea de anchetă a DNA, poziție comunicată atât bilateral Procurorului-Șef al Parchetului European, cât și în cadrul Consiliului JAI. În acest fel, România se plasează pe primele locuri între statele care au luat concret decizii adecvate și necesare pentru a sprijini operaționalizarea EPPO și sperăm să fie urmată și de alte state membre UE. Sperăm ca problemele adiționale ridicate de alte state membre UE în cadrul Consiliului JAI, cu privire la statutul ”full time”-”part time” al procurorilor europeni, problemele de regulament și cele de salarizare să fie rezolvate rapid între respectivele state membre și Procurorul-Șef al Parchetului European. Revenind la planul intern, România dispune de cadrul legislativ pentru selectarea procurorilor europeni delegați și este în procedură pentru a adopta suplimentar prevederi care să organizeze efectiv cooperarea între structura națională de suport-DNA și EPPO. Astfel, imediat ce proiectul de lege va primi avizul CSM, va fi promovat în Guvern pentru adoptare și sesizarea Parlamentului. Pe scurt, în ceea ce privește EPPO, Ministerul Justiției din România este în grafic și antemergător, alături de alte state membre UE, în susținerea operaționalizării acestei instituții. Pe această cale, mulțumesc Parchetului General al României, Direcției Naționale Anticorupție pentru cooperarea în cadrul acestor consultări interne, dar și CSM pentru operativitatea cu care a analizat proiectul de lege al Ministerului Justiției.”

În contextul publicării, de către Comisia Europeană, a noului Plan de acţiune privind combaterea rasismului 2020-2025, Statele Membre au prezentat situaţia actuală şi  perspectivele existente la nivel naţional. În acest cadru, Ministrul Justiției a făcut următoarele precizări:

Ministerul Justiției susține energic combaterea discursului bazat pe ură și a  antisemitismului prin toate mijloacele legale naționale din toate statele membre UE. Susținem declarația Consiliului Uniunii Europene, din 6 decembrie 2018, privind combaterea antisemitismului și construirea unei strategii pan-europene de acțiune eficientă împotriva acestui flagel.”

Elemente de background:

Reuniunea informală a miniștrilor justiției este a doua organizată în timpul Președinției germane a Consiliului UE, după cea organizată la data de 6 iulie 2020. Deși în mod tradițional, în cursul lunii octombrie, sunt organizate Consilii JAI formale, la Luxemburg (în format fizic), pandemia COVID-19 a determinat optarea pentru discuții în format videoconferință.

Citește mai mult