Conferința Națională de Asistență Socială Penitenciară – Participarea ministrului justiției, Tudorel TOADER

Serviciul de Asistență Psihosocială din Penitenciarul Iași, în parteneriat cu Departamentul de Sociologie și Asistență Socială, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a organizat prima ediție a Conferinței Naționale de Asistență Socială Penitenciară, în perioada 14 -16 martie 2019, la Iași.

Conferința a avut rolul de a răspunde nevoilor de formare profesională continuă a specialiștilor implicați în procesul de reintegrare socială a persoanelor private de libertate. La lucrările conferinței au participat specialiști și practicieni din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, lectori din Universitățile din Iași, Cluj, București, Timișoara, membri ai Academiei Române, Primăriei și Consiliului Județean Iași și ai numeroaselor instituții publice și ONG-uri colaboratoare, precum și invitați de marcă din Suedia, Republica Moldova și Italia.

Pe parcursul conferinței au fost tratate aspecte privind originea și tipologia comportamentelor infracționale, elemente teoretice și practice relative la rolul asistenței sociale în reintegrarea socială a persoanelor private de libertate, mecanismul și importanța cooperării instituționale în procesul reintegrării sociale și prevenirea recidivei.

În acest context, ministrul justiției, Tudorel TOADER, a subliniat importanța și rolul cooperării interinstituționale în vederea parcurgerii etapelor succesive ale procesului de reintegrare socială, așa cum sunt ele menționate și în cadrul Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate.

Citește mai mult

O mai bună protecție a avertizorilor: Consiliul confirmă acordul cu Parlamentul

UE ia măsuri pentru a garanta un nivel înalt de protecție avertizorilor într-o gamă largă de sectoare.

Ambasadorii statelor membre la UE au confirmat astăzi acordul obținut luni, 11 martie, de președinția română și de negociatorii Parlamentului în ceea ce privește Directiva privind protecția avertizorilor.

Noile norme vor impune crearea unor canale sigure de raportare atât în interiorul unei organizații – private sau publice – cât și către autoritățile publice. De asemenea, noile norme vor oferi un nivel ridicat de protecție a avertizorilor împotriva represaliilor și vor impune autorităților naționale să informeze în mod corespunzător cetățenii și să formeze funcționarii publici cu privire la modul de tratare a avertizării.

"Avertizorii sunt importanți pentru un sistem democratic funcțional bazat pe statul de drept. De aceea trebuie să le oferim un nivel ridicat de protecție în întreaga Uniune. Nu ar trebui să ne așteptăm ca cineva să își riște reputația sau locul de muncă pentru demascarea unui comportament ilegal."

Tudorel Toader, ministrul român al justiției

Principalele elemente ale compromisului

Printre principalele elemente ale compromisului se numără:

  • Sistemul de raportare: avertizorii vor fi încurajați puternic să utilizeze mai întâi canalele interne din cadrul organizației lor, înainte de a face apel la cele externe create de autoritățile publice. Acest lucru va contribui la dezvoltarea unei culturi corporative viabile în întreprinderile cu peste 50 de angajați sau în municipalitățile cu peste 10 000 de locuitori, în cazul cărora va exista obligația de a crea canale de raportare efective și eficace. În orice caz, avertizorii nu își vor pierde protecția în situația în care decid să folosească direct canalele externe;
  • Persoanele protejate de noile norme: poziția Consiliului a fost menținută. Persoanele protejate includ un număr mare de profiluri care ar putea obține informații cu privire la încălcări ale normelor într-un context profesional, de exemplu lucrători, inclusiv funcționari publici de la nivel național/local, voluntari și stagiari, membri fără funcții executive, acționari etc.
  • Domeniul de aplicare : compromisul prevede un amplu domeniu de aplicare, în conformitate cu poziția Consiliului. Acoperă domenii precum achizițiile publice, serviciile financiare, prevenirea spălării banilor, sănătatea publică etc. Din motive de securitate juridică, în anexa la această directivă este inclusă o listă a tuturor instrumentelor legislative ale UE acoperite. Statele membre pot include și alte instrumente, care nu figurează pe listă, atunci când pun în aplicare noile norme.
  • Măsuri de sprijin și protecție pentru avertizori: ambele instituții au convenit asupra unei liste a ceea ce poate fi considerat drept o formă de represalii și care acoperă, de asemenea, după cum a fost solicitat de Consiliu, tentativele și amenințările cu represalii. Textul asupra căruia s-a convenit include măsuri de protecție importante, precum exonerarea de răspundere pentru încălcarea restricțiilor privind divulgarea de informații impuse prin contract sau prin lege. Directiva va include și o listă a tuturor măsurilor de sprijin care vor fi instituite pentru avertizori.
  • Obligațiile de feedback pentru autorități și întreprinderi: calendarul pentru feedback rămâne același ca în poziția Consiliului, și anume o obligație de a răspunde raportărilor avertizorilor și de a întreprinde acțiuni subsecvente acestor raportări în termen de 3 luni (cu posibilitatea de prelungire la 6 luni pentru canalele externe, în cazuri justificate în mod corespunzător);
  • Divulgarea publică a informațiilor: se menține poziția Consiliului, cu un articol care stabilește condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca o persoană să fie protejată de noile norme în cazul în care aceasta divulgă public informații;

Etapele următoare

După confirmarea acordului de către Parlament, textul va fi apoi revizuit de experții juriști-lingviști înainte de adoptarea formală de către Parlament și Consiliu.

După adoptarea finală și publicarea în Jurnalul Oficial, statele membre vor avea 2 ani la dispoziție pentru punerea în aplicare a noilor norme în sistemele lor juridice naționale.

Context

Protecția avertizorilor este în prezent reglementată în mod fragmentat. În prezent, doar 10 state membre ale UE au o legislație cuprinzătoare privind protecția avertizorilor. La nivelul UE, nu există decât o legislație foarte sectorială (mai ales în domeniul serviciilor financiare) care cuprinde măsuri de protecție a avertizorilor.

Un studiu efectuat pentru Comisie în 2017 estimează că, doar în domeniul achizițiilor publice, pierderile unor beneficii potențiale cauzate de lipsa protecției avertizorilor sunt de 5,8 până la 9,6 miliarde EUR anual, la nivelul întregii UE.

Sursa: https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2019/03/15/better-protection-of-whistle-blowers-council-confirms-agreement-with-parliament/

Citește mai mult

Săptămâna Educaţiei Juridice în Şcoli

Ministerul Justiţiei anunţă continuarea activităţilor de educaţie juridică în şcoli, în perioada 25-29 martie 2019, în cadrul cărora voluntarii judecători, procurori, avocaţi, notari, executori judecătoreşti, consilieri juridici şi mediatori cu studii juridice vor fi prezenţi în şcoli pentru prezentarea temelor de educaţie juridică de interes atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice, printre care enumerăm: drepturile copilului, familia şi violenţa în familie, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, faptele mele şi consecinţele acestora, răspunderea penală, comunicarea şi spaţiul public virtual, aspecte generale privind cadrul juridic naţional, european şi internaţional, fenomenul bullying, sistemul judiciar din România, dreptul la muncă şi voluntariatul, traficul de fiinţe umane, consumul de droguri, implicarea în procesul judiciar, medierea ca formă alternativă de soluţionare a conflictelor.
Acţiunile de educaţie juridică se desfăşoară în baza Protocolului de colaborare privind educaţia juridică în şcoli semnat de Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la care au aderat un număr semnificativ de persoane fizice şi persoane juridice care doresc să sprijine în mod oficial aceste activităţi.
Încheierea Protocolului de colaborare privind educaţia juridică în şcoli reprezintă unul dintre demersurile instituţionale prin care Ministerul Justiţiei contribuie la formarea şi instruirea generaţiilor tinere alături de programele de internship şi stagiile de practică organizate la nivelul instituţiei.

Citește mai mult

Negocierea în format trialog a propunerii de Regulament de instituire a Programului “Justiție” pentru perioada 2021-2027, respectiv a propunerii de Regulament de instituire a Programului “Drepturi și Valori” pentru perioada 2021-2027

Negocierea în format trialog a propunerii de Regulament de instituire a Programului “Justiție” pentru perioada 2021-2027, respectiv a propunerii de Regulament de instituire a Programului “Drepturi și Valori” pentru perioada 2021-2027, a fost finalizată de către Ministerul Justiției în cadrul exercitării Președinției române a Consiliului UE, în datele de 5 și 6 martie 2019, în limita mandatului acordat de statele membre.

Textele de compromis ale celor două propuneri de regulament au fost introduse pe agenda COREPER din data de 13 martie 2019, ocazie cu care a fost agreată „înțelegerea comună” (“common understanding”) între Consiliul UE și Parlamentul European, în actuala legislatură, urmând a fi prezentate și în Consiliul Afaceri Generale din data de 19 martie 2019.

Cele două propuneri de regulament sunt reunite în “Fondul pentru justiție, drepturi și valori” finanțat în cadrul capitolului 2 al viitorului buget al Uniunii Europene dedicat Coeziunii și Valorilor.

Propunerea de Regulament de instituire a Programului “Justiție” pentru perioada 2021-2027 reprezintă o continuare a programelor dedicate justiției, aferente exercițiilor bugetare 2007 - 2013 și 2014 – 2020. Aceasta va include 3 obiective specifice, constând în sprijinirea cooperării judiciare în materie civilă și penală; formarea profesională a specialiștilor din justiție și facilitarea accesului la justiție.

Propunerea de Regulament de instituire a Programului “Drepturi și Valori” pentru perioada 2021-2027 continuă programele „Drepturi, egalitate și cetățenie” și ”Europa pentru Cetățeni” din perioada 2014-2020. Aceasta va include 4 obiective specifice, constând în protejarea și promovarea valorilor Uniunii; promovarea egalității și a drepturilor; promovarea implicării și a participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii, precum și combaterea violenței.

Citește mai mult