Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: E momentul ca justiţia să arate mai pregnant decât oricând că este o putere

Intervenție în cadrul emisiunii Piața Victoriei, de la Radio Europa FM, joi, 26 martie

Realizator: Ne îngrijorează criza sanitară, ne îngrijorează criza economică, dar şi potenţialul de infracţionalitate pe care îl aduc de obicei vremurile tulburi. Înainte de a intra în şedinţa de Guvern, am discutat cu ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, despre pregătirile de a face faţă unui eventual val infracţional.

Bună ziua, domnule ministru Predoiu. Aţi transmis recent o îndrumare către procurori să aplice legea fără rezervă în această perioadă. Aţi făcut-o pentru că vă aşteptaţi la un val de infracţionalitate?

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Bună ziua şi dvs., şi radioascultătorilor dvs. Aş vrea să precizez de la bun început că din toate datele pe care le avem până în prezent, imensa majoritate a cetăţenilor români respectă legea. Dar e posibil ca această tulburare a vieţii sociale pe care o traversăm să stimuleze altor cetăţeni intenţia de a săvârşi infracţiuni. Știm cu ce ne-am putea confrunta, mai ales în contextul deplasării unui număr mare de cetăţeni dintr-o parte în alta a Europei, dintr-o parte în alta a ţării. Şi de aceea aş vrea de la bun început să precizez că cei care vor să profite de starea de urgenţă şi să comită infracţiuni vor găsi poliţiştii şi procurorii la datorie. Le transmit încă o dată, firesc, respectaţi legea sau o veţi simţi. Poate chiar după gratii.

Realizator: Concret, ce strategie aveţi în faţa acestui fenomen la care spuneţi că, într-o oarecare măsură, vă aşteptaţi?

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: A fost clar pentru mine şi ceilalţi colegi de aici de la minister că ne aflăm în faţa unei alegeri - fie va fi nevoie de elaborarea unei politici penale speciale pentru perioada stării de urgenţă, fie va fi nevoie de o acţiune mai specială, mai concentrată şi mai energică în aplicarea legii existente, însoţită, eventual, şi de intervenţii punctuale pe lege acolo unde e cazul. Am optat după o analiză foarte temeinică, foarte riguroasă, după ce m-am consultat şi cu procurorul general, pentru cea de-a doua opţiune. În speţă, de a face aplicarea legii mai ferm, mai coerent şi mai prompt. Iar reperele politicii Ministerului pe care le avem în vedere în această perioadă sunt următoarele, în materie de politică penală: protecţia unor valori fundamentale- viaţa, sănătatea, proprietatea, în condiţii specifice de stare de urgenţă; restrângerea unor drepturi proporţional cu nevoia impusă de starea de urgenţă, fără exagerări şi restrângeri definitive, fireşte; caracterul temporar al stării de urgenţă, dar şi revenirea la starea legislativă şi judiciară normală după ieşirea din starea de urgenţă şi păstrarea pe termen lung în parametri a unei legislaţii penale democratice. Noi am şi făcut, se ştie deja, o intervenţie printr-o Ordonanţă de Urgenţă, săptămâna trecută, prin care am introdus infracţiuni noi privind protecţia vieţii şi sănătăţii şi am majorat punctual anumite pedepse la unele infracţiuni existente. În acelaşi timp, am emis şi o îndrumare către Ministerul Public pentru a se concentra pe acele fapte care aduc atingere acestor valori fundamentale. Am avut consultări cu procurorul general, cum spuneam, m-am consultat şi cu ministrul de Interne şi cred că politica pe care noi o adoptăm în prezent este cea corectă pentru că, să nu uităm, avem un Cod Penal care e construit deja astfel încât pedepsele în starea de urgenţă să fie severe şi care se pot majora cu 2 ani dacă fapta a fost comisă profitând de starea de urgenţă. Dacă vă uitaţi, în cazul anumitor infracţiuni se poate ajunge la pedepse de 7-10-15-20 de ani sau chiar pe viaţă dacă sunt consecinţe grave.

Realizator: E adevărat, este articolul 77, litera g, care spune că săvârşirea infracţiunii de către o persoană care a profitat de situaţia prilejuită de o calamitate, de stare de asediu sau în cazul nostru stare de urgenţă. Dar ce ne facem cu situaţia în care, în faţa unei instanţe, nu se va putea stabili că infractorul a profitat de starea de urgență, pur şi simplu a comis un furt, o înşelăciune în condiţiile stării de urgenţă, fără a profita de ea. Nu aveţi în vedere totuşi o lege temporară care să înăsprească pedepsele în perioada aceasta?

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Este tocmai rolul poliţistului şi al procurorului să dovedească faptul că a profitat. Dacă prezumăm că a profitat intrăm în logica unui proces inechitabil, iar procesul trebuie să rămână echitabil chiar şi în stare de urgenţă. Relativ la circumstanţa agravantă e firesc ca sancţiunile să fie mai aspre, respectiv până la maximul special prevăzut de lege, maxim care spuneam că poate fi majorat cu încă doi ani de zile. Din analiza noastră, pentru moment, poliţia, parchetele şi instanţele dispun de o legislaţie penală aptă să asigure siguranţa cetăţenilor şi ordinea publică. Concentrarea trebuie să fie acum pe aplicarea legii, din punctul nostru de vedere. Vorbiţi de o lege penală temporară- legea penală temporară are în vedere perioade mai lungi de timp decât cea impusă de starea de urgenţă şi situaţii de dezordini mai mari provocate de cauze şi mai grave- mişcări de populaţii, dizlocări pe termen lung de la domiciliu prilejuite de dezastre, de războaie etc., care presupun fragilizarea sau chiar fracturarea socială pe termen lung, de luni şi ani. Şi, Slavă Domnului, nu e cazul în prezent.

Realizator: Sunteţi sigur că nu e cazul să se prelungească această stare de urgenţă? Preşedintele României spunea că ne-am putea aştepta ca până la sfârşitul anului lucrurile să reintre în normal, deci mai sunt luni bune înainte.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Ca principiu, noi suntem pregătiţi la Ministerul Justiţiei pentru mai multe scenarii. Avem pregătite inclusiv texte suplimentare gata redactate pentru intervenţii punctuale sau mai de amploare, dacă situaţia o va impune, intervenţia fiind foarte rapidă. Dar acum, în acest moment, să venim cu o lege penală temporară care ar pune eventual şi problema dacă sancţiunea se aplică după ieşirea din starea de urgenţă şi ieşirea din vigoare a legii temporare este, repet, în acest moment nepotrivit. Nu este adecvat momentului. Noi monitorizăm permanent situaţia. Filosofia de la care plecăm şi aş vrea să subliniez acest lucru, pe lângă fermitatea mesajului către instituţiile de aplicare a legii, filosofia este proporţionalitatea şi echilibrul în materie de legiferare, acţiunea fermă şi rapidă în materie de aplicare a legii. În acest moment, ce avem în Codul Penal este apt să protejeze, fără nicio ezitare spun lucrul acesta, și trebuie să ne concentrăm pe acţiunea de aplicare a legii. Aplicare fermă, adică o anchetă rapidă, o trimitere în judecată rapidă pe probe solide, o judecată rapidă bazată pe probe. De aceea, decretul a prevăzut că judecătorul poate da termen de la o zi la alta, tocmai pentru că intervenţia se cere mai prompt acum, mai rapid. Concentrarea trebuie să fie pe aplicarea legii.

Realizator: Aţi vorbit despre aplicarea legii, aţi spus că v-aţi consultat de mai multe ori cu procurorul general al României, un procuror general nou numit la propunerea dvs. Sunteţi mulţumit de activitatea noului procuror general şi de felul în care funcţionează Parchetul sub conducerea doamnei Scutea?

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Eu cred că e devreme pentru un bilanţ, de abia a început mandatul, însă pot să spun, fără ezitare, că lucrez foarte bine cu procurorul general şi cu echipa procurorului general de la Parchetul General. Comunicăm zilnic, chiar şi de mai multe ori, avem păreri rezonante pe subiecte, cel puţin până la acest moment. Îmi pare rău că e un botez cu apă rece, ca să zic aşa, pentru procurorul general dat fiind contextul, dar a mai trecut prin crize, a mai fost în funcţie, e un procuror experimentat şi... sper să nu se supere, e o mică doamnă de fier. Exact ce trebuie acum la Parchetul General. Nu pot să nu îmi reţin gândul că a fost foarte bine că am demarat la timp procedurile de selecţie. Acum avem un Minister Public echipat bine, zic eu, în funcţiile cheie.

Realizator: Punctul sensibil al Ministerului Justiţiei, cel mai complicat de obicei pentru orice ministru al Justiţiei, este la nivelul penitenciarelor. Aţi şi avut deja o criză. Aţi înregistrat până acum vreun caz de deţinut sau de personal din cadrul penitenciarelor care să fi fost infectat cu coronavirus?

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Sistemul penitenciar e un punct sensibil pentru miniştrii de Justiţie din toate ţările europene, lucru pe care îl spun în cunoştinţă de cauză. Nu avem în acest moment niciun caz confirmat. A fost un caz suspect de boală, dar testul e negativ, a ieşit ieri (nn joi, 26 martie) şi, în acest moment, nu avem. Avem însă mai multe persoane care sunt în supraveghere pentru că sunt transferate. Inclusiv aseară am avut un transfer din Italia şi a intrat imediat în izolare. De altfel, pot să vă spun că la Administraţia Naţională a Penitenciarelor am luat primele măsuri încă de acum o lună de zile în preajma CSAT, am accelerat după CSAT şi am apăsat și mai tare pe accelerație după emiterea decretului privind starea de urgență. Avem, simultan, trei provocări: protecţia faţă de epidemie, păstrarea controlului în penitenciare şi restrângerea proporţională a drepturilor persoanei aflate oricum temporar în restrângere de drepturi fundamentale ca urmare a condamnării penale.

Realizator: Concret, ce măsuri aţi luat?

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Am impus de câteva săptămâni vizitele cu separator, pentru a evita contaminările, a fost prima măsură. Acum, în stare de urgenţă, le-am suspendat, ca o măsură temporară, însoţită de compensaţii, însă. Le-am extins posibilitatea de a comunica telefonic sau video cu familia, inclusiv audierile de către instanţă se fac în principial prin videoconferinţă. Discutăm permanent cu deţinuţii, li se explică situaţia, oamenii au înţeles care sunt problemele și care sunt soluțiile. Am discutat special cu Consiliul Superior al Magistraturii pentru includerea eliberărilor condiţionate în lista cauzelor urgente pe care instanţele le vor judeca în această perioadă şi aşa s-a procedat, motiv pentru care mulţumesc CSM, e un semnal bun pentru starea de spirit din penitenciare. Până acum am reuşit să protejăm şi colonia de prizonieri şi angajaţii penitenciarelor prin măsuri specifice complexe. E un merit care e, în primul rând, al conducerii, angajaţilor, dar şi al sindicatelor care ne-au sprijinit foarte mult în această perioadă. Nu vreau să uit să adaug pe această listă şi deţinuţii. Pentru că realmente, până acum, este o stare de spirit care ne-a demonstrat că oamenii au înţeles situaţia, că îndură cu răbdare, că aşteaptă să trecem cu bine prin ea. Aţi vorbit de Satu Mare şi nu vreau să ocolesc subiectul. Chiar şi în acel caz dramatic a fost vorba de o revoltă cu zece deţinuţi, care au primit o reacţie negativă din partea celorlalţi. Aceștia s-au desolidarizat imediat şi asta a demonstrat că măsurile luate au fost bune şi înţelese. La un număr de aproximativ 20.000 de deţinuţi, poţi să ai şi cazuri particulare deviante. Important este însă să intervii cu promptitudine! Până acum, lucrurile sunt în control, dar suntem în permanentă alertă. Este, într-adevăr, un punct sensibil şi avem toată atenţia, discut cred că de trei sau patru ori pe zi cu directorul ANP, rapoarte pe situaţie, pe măsuri pe care le luăm, ne consultăm.

Realizator: În privinţa personalului aţi luat măsuri? Pentru că este și asta o cale de a pătrunde virusul în penitenciare, adus de personal.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Au fost luate măsuri, pe lângă instructajul special de a respecta regulile sanitare, inclusiv după încheierea serviciului. S-au făcut proceduri şi algoritmi de rotaţie a cadrelor astfel încât să eliminăm pe cât posibil contaminările în cascadă, care ne-ar pune într-adevăr o serioasă problemă.

Realizator: Aţi spus că aţi primit tot sprijinul CSM-ului, că în instanţe se lucrează cu celeritate pe cererile de eliberare condiţionată. Cum funcţionează, în general instanţele, în acest moment?

S-a optat corect în decret pentru soluţia flexibilă în care activitatea să continue pentru un număr de cauze urgente şi importante, stabilite de colegiile instanţelor. Dar, tot în baza decretului, CSM, la rândul său, a emis ieri o hotărâre de îndrumare prin Secţia de judecători. În baza acestei hotărâri, infracţiuni de flagrant, cele care aduc atingere sănătăţii, liberările condiţionate, precum şi alte cauze urgente se judecă. Serviciul public judiciar continuă pentru că e firesc să continue. E momentul ca justiţia să arate mai pregnant decât în orice alt moment că este o putere.

Realizator: Cum lucrează Ministerul Justiţiei în această perioadă? Aţi trimis oamenii acasă? Lucraţi pe email?

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Lucrează la fel. La Ministerul Justiţiei este mai tot timpul stare de urgenţă, nu numai în această situaţie. Acesta este specificul activităţii şi al competenţelor. Am luat, din proprie iniţiativă, câteva reguli speciale de protecţie în interior şi apoi ne-am aliniat şi integrat la regulile Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU) şi ordonanţelor militare. E adevărat că lucrăm online între departamente, în minister printăm mai puţină hârtie, dar e o metodă pe care începusem oricum s-o practicăm chiar şi înainte de starea de urgenţă. Acum, o parte din personal lucrează în sistem de telemuncă şi am îndesit foarte mult coordonările rapide, comunicările rapide cu secretarii de stat, directorii. Dacă e ceva nou, e avalanşa de mesaje pe care le primim zilnic pe toate canalele. Fiecare dintre oficialii ministerului, şi eu, şi secretarii de stat, primim sute de mesaje, pe whatsapp, email, telefonic. Între ele nu toate sunt urgenţe. Prima grijă este să facem un triaj al problemelor. Toate ministerele lucrează acum sub presiune maximă şi o parte din presiune se descarcă pe ministerul nostru cu ocazia actelor trimise la avizare şi, de aceea, pe anumite departamente lucrăm non-stop, şi nu exagerez, zilnic, până târziu în noapte pentru a găsi soluţii. Uneori nu suntem foarte populari din cauza asta, pentru că mai și respingem anumite inițiative, sau le cenzurăm, dar asta e în fişa postului şi sper să fim înţeleşi.

Citește mai mult

Comunicat de presă, în urma avizelor CSM, cu privire la propunerile ministrului Justiției de numire a unor procurori de rang înalt

Ministerul Justiției a luat act de hotărârile Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr.189,190 din 02.03.2020 și 193,194 din 03.03.2020, prin care au fost avizate propunerile ministrului Justiției pentru domnul procuror Bogdan Dimitrie Licu pentru funcția de Prim Adjunct al Procurorului General al P.Î.C.C.J (aviz negativ), doamna procuror Maria Magdalena Militaru pentru funcția de Adjunct al Procurorului General al P.Î.C.C.J (aviz pozitiv), doamna Mădălina Scarlat pentru funcția de Adjunct al Procurorului Șef D.N.A. (aviz pozitiv) și doamna Oana Daniela Pâțu pentru funcția de Adjunct al Procurorului Șef al D.I.I.C.O.T (aviz pozitiv), transmise Administrației Prezidențiale în data de 10.03.2020 și comunicate de către această instituție Ministerului Justiției în aceeași dată, spre știință.
Față de avizele sus menționate, ministrul Justiției își menține propunerile efectuate pentru funcțiile mai sus precizate în persoana domnului procuror Bogdan Dimitrie Licu, doamnei procuror Maria Magdalena Militaru, doamnei procuror Mădălina Scarlat și doamnei procuror Oana Daniela Pâțu pentru motivele indicate în propunerile formulate la data de 03.02.2020 și pentru cele indicate în continuare.
1.Candidatul propus pentru funcția de Prim Adjunct al Procurorului General al P.Î.C.C.J are o experiență profesională îndelungată și o competență managerială demonstrată și recunoscută în Ministerul Public, în raport cu parcursul său profesional, acesta îndeplinind în contexte dificile și cu rezultate bune o serie de funcții de conducere în fruntea unor structuri diverse ale Ministerului Public.
Proiectul susținut în fața ministrului Justiției, a comisiei de interviu de la Ministerul Justiției și a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii relevă cunoaștere în domeniul funcției pentru care candidează, o capacitate sporită de identificare a vulnerabilităților, riscurilor și amenințărilor asociate diversificării fenomenului infracțional și necesității intensificării luptei împotriva corupției.
Aptitudinile de comunicare și abilitățile de antrenare a colectivului în îndeplinirea obiectivelor strategice împotriva criminalității sunt evidente și rezultă din planul managerial al candidatului și documentația atașată acestuia.
Relevant pentru desemnarea domnului procuror este modul în care acesta a înțeles să mobilizeze colectivul de procurori pentru soluționarea dosarelor vechi, context în care atitudinea candidatului, în raport cu dosarele istorice ale Ministerului Public, a fost exemplară (a se vedea modul de gestionare a informațiilor, de natură a satisface interesul public față de ”dosarul Revoluției”).
2.Candidații propuși pentru funcția de Adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru funcția de Adjunct al Procurorului Șef al DNA și pentru funcția de Adjunct al Procurorului Șef al DIICOT au dovedit competență și experiență profesională, capacitate de planificare și organizare, abilități de comunicare intra și interinstituționale, capacități de identificare a vulnerabilităților și riscurilor la nivelul structurilor de Parchet pentru care au candidat, precum și a cauzelor acestora, conturând clar și neechivoc modul de remediere a acestora prin propuneri de soluții viabile, atât din perspectiva nivelului resurselor umane și a materialelor alocate, cât și din perspectiva exigențelor îndeplinirii atribuțiilor concrete, în contextul necesității intensificării luptei împotriva corupției, a crimei organizate și a consecințelor acestor fenomene, a dimensiunii transfrontaliere.
3. Angajamentul asumat de toți candidații pentru îndeplinirea programelor de reformă a sistemului judiciar, a strategiei anticorupție a fost remarcabil, ca și nivelul de responsabilitate, independență și integritate al candidaților, determinat prin evaluarea de către comisia de selecție a răspunsurilor la întrebările centrate pe aceste aspecte.
În egală măsură, proiectele de management ale acestor candidați sunt adecvate și valoroase, fiind apreciate, în mod deosebit, și de către specialiștii în management și comunicare din cadrul comisiei de interviu de la Ministerul Justiției.

Față de toate cele de mai sus, având în vedere atât prevederile articolului 54 din Legea nr.303/2004, cât și considerentele Deciziei Curții Constituționale a României nr.358/2018, ministrul justiției își menține deciziile luate la data de 03.02.2020 de propunere a procurorilor sus menționați pentru funcțiile mai sus precizate.

Citește mai mult

Anunț important – noi reguli cu privire la activitatea cu publicul a Ministerului Justiției

În scopul prevenirii răspândirii infecțiilor respiratorii cauzate de COVID 19 și de gripa sezonieră și pentru buna desfășurare a activității Ministerului Justiției vă informăm că, începând cu data de 11 martie 2020, accesul în sediul Ministerului Justiției a persoanelor care nu sunt angajate ale ministerului a fost restricționat până la o dată ce va fi comunicată pe site-ul www.just.ro, cu posibilitatea de a se lua noi decizii, în funcție de evoluția situației.

Persoanele care doresc să depună documente (petiții, scrisori, comunicări, adrese, note, memorii etc.) la ghișeul Registraturii Generale sau să solicite audiențe/accesul la anumite informații/documente etc. se pot adresa, în acest sens, Ministerului Justiției, exclusiv telefonic sau prin corespondență poștală ori electronică, fără a li se permite accesul fizic în spațiile Ministerului Justiției.

Pentru ca activitatea de relații cu publicul să nu aibă de suferit, în contextul în care se va desfășura prin intermediul mijloacelor alternative menționate mai sus, conducerea Ministerului Justiției a decis suplimentarea personalului care răspunde solicitărilor primite în intervalul programului de relații cu publicul al ministerului.

INFORMAȚII UTILE:

  • ADRESĂ POȘTALĂ : - Ministerul Justiției, Str. Apolodor nr. 17, sector 5, București, cod poștal 050741;
  • ADRESA ELECTRONICĂ (e-mail) : relatiipublice@just.ro;
  • TELEFON : +4037.204.1046.

Citește mai mult

Participarea delegației Ministerului Justiţiei la reuniunea de la Strasbourg a Comitetului Delegațiilor Miniștrilor în format Drepturile Omului (CM-DH) dedicată supravegherii executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului

Delegația Ministerului Justiţiei condusă de Olivia-Diana MORAR, secretar de stat, a participat la reuniunea din 3 martie de la Strasbourg a Comitetului Delegațiilor Miniștrilor în format Drepturile Omului (CM-DH) dedicată supravegherii executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, prezidată de domnul Panayiotis Beglitis, reprezentantul permanent al Greciei pe lângă Consiliul Europei.

Reprezentanta Ministerului Justiției a subliniat progresele înregistrate de autoritățile române în executarea hotărârii-pilot Rezmiveș împotriva României și în grupul de cauze Bragadireanu, vizând îmbunătățirea sustenabilă a condițiilor de detenție.

Majoritatea delegațiilor interveniente au apreciat angajamentul ferm al autorităților române de a continua măsurile necesare pentru executarea hotărârii-pilot Rezmiveș, precum și elementele de progres substanțial înregistrate de la ultima reuniune CM-DH din decembrie 2019: procesul în curs de ocupare a posturilor din sistemul de probațiune și inițierea demersurilor necesare pentru ocuparea posturilor vacante din sistemul penitenciar, optimizarea redistribuirii efectivelor de deținuți între unitățile penitenciare, asigurarea accesului la activități în afara celulei, precum și diversificarea demersurilor recuperative pentru a sprijini reintegrarea acestora în societate.

În urma angajamentului exprimat și a progreselor înregistrate de autoritățile române, emiterea unei rezoluţii critice la adresa sistemului penitenciar din România a fost pentru a doua oară amânată, iar prin decizia de recomandare adoptată de CM-DH s-a agreat a se avea în vedere eventuala adoptare a unei rezoluții interimare în cazul în care nu vor fi înregistrate progrese tangibile până cel târziu în decembrie 2020.

Secretarul de stat Olivia-Diana MORAR a fost asistat la dezbateri de E.S. ambasadorul Răzvan RUSU, reprezentantul permanent al României pe lângă Consiliul Europei, agentul guvernamental al României pentru CEDO, Oana EZER, precum și de o echipă de experţi din cadrul Ministerului Justiţiei, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Externe.

Explicație foto: Diana Morar, secretar de stat în Ministerul Justiției împreună cu Panayiotis Beglitis, reprezentantul permanent al Greciei pe lângă Consiliul Europei

Citește mai mult

Declarația Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, cu ocazia audierilor în comisiile parlamentare reunite ale Camerei Deputaților și Senatului în vederea învestirii Cabinetului Cîțu

Domnule președinte,
Stimați colegi,
Am să accept provocarea dumneavoastră şi am să vă spun că îmi menţin absolut toate declaraţiile de la precedenta audiere. O să adaug şi câteva elemente mai pozitive, chiar dacă o serie dintre colegii dumneavoastă s-au antepronunţat pe culoar şi ştiu foarte bine care este votul dumneavoastră politic. Îl înţeleg! Singura mea necunoscută în acest moment este ce vor face colegii de la USR. Se vor adăuga PSD-ului în acest vot sau vor rămâne lângă PNL?
Am înţeles recomandările, voi fi foarte scurt, mă voi concentra strict pe elementele de noutate şi aş vrea să încep cu unul pozitiv pentru noi toţi.
Ieri, înţeleg că Senatul, în plen, a aprobat un proiect de lege pentru implementarea Directivei 93/2011 pentru combaterea abuzului sexual asupra minorilor, combaterea exploatării sexuale a minorilor şi combaterea pornografiei infantile. Este rezultatul unei cooperări foarte bune între Ministerul Justiţiei şi membrii Senatului, Comisiei juridice, în primul rând, a Senatului României. S-a lucrat împreună la redactarea textelor şi înţeleg că toată lumea a fost mulţumită de ceea ce a rezultat. Dovadă este şi votul din plenul Senatului. Este o dovadă concretă că ceea ce am spus încă de la prima audiere, cu ocazia învestirii guvernului Orban I, rămâne valabil şi se realizează, respectiv Ministerul Justiţiei cooperează foarte strâns şi aplicat cu Parlamentul României în direcţia bună a lucrurilor.
Al doilea lucru pe care eu îl găsesc pozitiv, sper că şi dumneavoastră, este că, între timp, de la precedenta noastră întâlnire, preşedintele României a numit în funcţia de procuror general, procuror-şef DNA şi procuror-şef DIICOT propunerile făcute de ministrul Justiţiei, în urma unei proceduri transparente desfăşurată la Ministerul Justiției. Acestea ar fi elementele de noutate notabile, de la precedenta audiere.
1. Dacă e să scrutăm perioada care urmează, viitorul pe termen scurt şi mediu, aş spune că rămân la ideea de a ne concentra în anii care vin pe îmbunătăţirea condiţiilor logistice de desfăşurare a actului de justiţie. Este un element care nu ţine doar de confortul şi normalitatea condiţiilor de lucru ale magistraţilor, dar şi de condiţiile în care justiţiabilii pot să apeleze la serviciul public judiciar şi este un element care ţine de calitatea actului de justiţie. Noi ne-am concentrat în ultimii ani pe elaborarea legislativă. Este un moment în care, în paralel, trebuie să ne concentrăm pe îmbunătăţirea acestor condiţii logistice, respectiv sedii adecvate pentru Parchete, Instanţe, săli de judecată, de anchetă, care nu ţin doar de confortul magistraţilor, cum ar putea părea la prima vedere. Ţin de calitatea actului de justiţie şi de acces la justiţie a justiţiabililor.
Spre exemplu, inadecvarea sălilor de anchetă poate conduce uneori şi la respingerea dreptului la apărare. Avocaţii nu-şi pot desfăşura munca în condiţii propice, nu pot consulta dosarele în timp util şi aşa mai departe. Este un aspect care pare simplu, dar nu este deloc simplu! Are impact pe calitatea actului de justiţie. Ministerul Justiției are în derulare o serie de proiecte de investiţii, vin din urmă, ani de zile. Se continuă aceste proiecte, le vom continua şi noi. Şi o să ne concentrăm atenţia pe obţinerea fondurilor necesare de la Ministerul Finanţelor din timp. Avem un contact permanent cu Ministerul Finanțelor şi punctăm recurent toate nevoile de care are nevoie sistemul judiciar, atât în scris, cât şi prin discuţii la nivel de ministru sau la nivel de secretar de stat.
Discutăm nu doar problemele Ministerului Justiției ci şi problemele ÎCCJ şi ale CSM, INM-ului sau Ministerului Public. În cadrul acestor eforturi de continuare şi finalizare în bune condiţii ale investiţiilor, cred că trebuie subliniate două aspecte: disciplina contractuală şi controlul lucrărilor de investiţii. Foarte multe lucrări, m-am uitat în fişa lor, de-a lungul anilor, au întârziat pentru că nu a existat o disciplină contractuală din partea prestatorilor de servicii, respectiv a antreprenorilor. Avem câteva obiective de investiţii care sunt în întârziere pentru că au fost încălcări ale contractului, au fost sistări de contract, s-au născut procese, sunt blocate lucrările pentru că aceste procese continuă şi cred că aici trebuie să avem un management foarte eficient. Am cerut acest lucru aparatului Ministerului. Suntem în legătură cu instanţele, unde sunt astfel de probleme, astfel încât să putem să și cheltuim banii. Pentru că degeaba avem alocări bugetare, dacă nu avem contractori sau dacă avem contractori şi suntem în proces cu ei. La fel, controlul lucrărilor! Trebuie să cheltuim cu eficiență fiecare leu din banul public și să evităm orice formă de risipă! Contez atât pe aparatul Ministerului, cât și pe cel al instanțelor.
În această discuție mai largă privind problemele logistice, aș sublinia obiectivul nostru de a ajunge, într-un orizont de timp cât mai scurt, să lucrăm cu dosarul electronic. Nu are rost să vă explic beneficiile unui astfel de instrument, dincolo de reducerea costurilor administrative, avem și alte beneficii care țin de rapiditatea actului de justiție, posibilitatea de a consulta dosarul de la distanță cu costuri minime de timp. Nu e doar Ministerul Justiției implicat în acest proiect, dar Ministerul Justiției va fi în mod cert aliniat pentru a putea lucra într-un an, doi, trei, cât de repede ne putem mișca, măcar câteva proiecte pilot cu un dosar electronic. De altfel, ne va obliga, într-un fel, și evoluția pe plan european, cel puțin în zona de Minister Public. Operaționalizarea Oficiului Procurorului European va impune lucrul cu dosarul electronic pentru că Parchetul European va lucra numai cu acesta.Închei acest subiect, subliniind că nu avem complete schemele de personal nici la ÎCCJ, nici la celelalte instanțe, nici la CSM, nici în Ministerul Public. Sunt sute de locuri vacante care trebuie ocupate și, în funcție de rapiditatea cu care ocupăm aceste locuri, putem vorbi de scăderea volumului de activitate a fiecărui procuror sau judecător și scurtarea termenelor de judecată.
2. În ceea ce privește cadrul legislativ, îmi mențin poziția de a operaționaliza grupurile de lucru la Ministerul Justiției a căror activitate a fost perturbată de evoluțiile politice și secvențialitatea conducerilor Ministerului. Doresc să activez aceste grupuri pentru a elabora proiectele necesare astfel încât noul Parlament, după alegeri anticipate sau la termen, să se poată apleca asupra acestora, în primul rând asupra Legilor justiției și a Codurilor penale.
Nu ne vom grăbi, după părerea mea un astfel de proces trebuie să prevadă 3-4 condiții prealabile, în primul rând proiectul să fie elaborat cu o largă consultare a sistemului judiciar, a asociațiilor profesionale, CSM, dar și a reprezentanţilor Parlamentului, chiar din faza de lucru de la Ministerul Justiţiei, apoi dezbatere publică la fel de largă, consultări cu partenerii europeni, inclusiv Comisia de la Veneţia, astfel încât, în momentul în care vom sesiza Parlamentul cu aceste proiecte, ele să întrunească deja în cât mai largă măsură sufragiile şi opţiunile tehnice ale parlamentarilor, să avem o dezbatere în Parlament constructivă, aplicată şi rapidă.
3. Politica penală. După părerea mea, una dintre provocările Ministerului Justiţiei în anii care vin este să regândească, să redeseneze în mod coerent o politică penală, aici au fost fluctuaţii, nu intru în detalii acum care să vă ostilizeze mai mult decât sunteţi deja probabil, avem păreri divergente cu privire la multe lucruri, clar trebuie să ne aşezăm la masă şi să gândim o politică penală care să stea pe termen mediu şi lung în picioare şi să nu mai fie schimbată odată cu rotaţia normală într-o democraţie la guvernare.
Dacă vorbim de politică penală, am în vedere câteva principii: primul dintre ele ar fi principiul prevenţiei. S-a accentuat foarte mult în ultimii ani, în mod natural, a fost un reflex natural de a combate rapid efectele actelor de corupţie, de evaziune fiscală, de crimă organizată, iată mai nou infracţiunile de violenţă, dar ne-am adresat prea puţin cauzelor şi mijloacelor de prevenţie şi aici cred că trebuie să producem o schimbare de opţiune şi să concentrăm la fel de multă atenţie pe Strategia naţională anticorupţie, avem strategii bune din anii trecuţi încă de prin 2011, a mai fost una prin 2016, dacă nu mă înşel, şi e făcută cu specialişti, cei mai buni specialişti în materie de strategii naţionale anticorupţie şi antiinfracţionalitate, în general, dar faza de aplicare suferă pentru că, în societate, cred şi în mediul politic dar și în mediul administrativ guvernamental, nu am dat suficientă atenţie problemelor de prevenire, care înseamnă explicarea legilor, care înseamnă explicarea cazurilor care au fost de corupţie, de evaziune fiscală, explicarea consecinţelor în astfel de acte şi crearea încet-încet a unei noi mentalităţi în serviciul public.
O mentalitate axată pe legalitate, axată pe integritate, pe generozitate, pe altruism, pe ceea ce trebuie să fie un funcţionar public, un slujitor al interesului public. Un alt principiu pe care îl văd la baza noii politici penale este acela al recuperării prejudiciilor şi aici cred că suntem deja de acord că, actul de justiţie penală este parţial sau îşi atinge parţial scopurile, efectele, dacă se rezumă doar la represiune, la sancţionare şi nu merge până la faza de recuperare a prejudiciilor. Aici aş avea o menţiune specială, avem o instituţie ANABI, înfiinţată de multă vreme, funcţionează dar trebuie capacitată mai mult.
Deci trebuie să facem şi eforturi, dincolo de bune intenţii. Am creat, vă reamintesc, prin lege recent, prin OUG, un fond naţional de prevenire a criminalităţii, care să fie alimentat din recuperarea acestor prejudicii, e în lege deja, sper să rămână acolo, acest Fond naţional de prevenire a criminalităţii. El este destinat fazei de prevenţie, cum spuneam, bugetul sau resursele acestui fond se îndreaptă în proporţie de 20% către Ministerul Educaţiei, 20% către Ministerul Sănătăţii, apoi alte proporţii 15-20% către MAI, Ministerul Justiţiei, ANABI, Ministerul Public. Pentru că ar urma să sprijinim ceea ce ar constitui să spun eu un al treilea principiu respectiv acela al educaţiei juridice, inclusiv al educaţiei sub aspectul mijloacelor alternative de pedeapsă şi a mijloacelor tehnice moderne de executare a pedepselor sau de luare a unor măsuri preventive şi am în vedere aici brăţările electronice, există un proiect de lege iniţiat de PNL, este depus în dezbaterea Parlamentului. În fine, un ultim principiu pe care îl am în vedere la baza noii politici penale este acela al pedepselor disuasive pentru faptele cu violenţă, faptele în coautorat, crimă organizată, corupţie, evaziune fiscală.
În ceea ce priveşte politica penitenciară, am discutat mult la precedenta reuniune, punctez doar faptul că suntem într-un parcurs, de altfel, astăzi, chiar la această oră, la Strasbourg, în Comitetul de miniștri formatul Drepturile Omului, unul din secretarii de stat din Ministerul Justiției prezintă progresele înregistrate în luna decembrie când am fost chiar eu personal acolo, în acest scop, și sperăm să continuăm această cooperare stabilită în luna decembrie. Pot să vă spun încă de acum că există așteptări legate de evoluția din România din partea CEDO și din partea Comitetului de Miniștri în format Drepturile Omului care țin nu numai de măsurile concrete de ameliorare a condițiilor din penitenciare, ci și de cadrul normativ. Vedem cu ce rezultate se întoarce de la Strasbourg reprezentatul Ministerului Justiției sub acest aspect.
Un alt punct din programul de guvernare asupra căruia nu voi insista foarte mult, deși îl văd foarte important, l-am menționat anterior, este educația juridică. Cred că ar fi bine și intenționez ca - împreună cu Ministerul Educației - să lansez un proiect de educație juridică în licee, în școli, desigur, gradual și calibrat la nivelul de instrucție și de vârstă al școlarilor, respectiv elevilor, astfel încât, în timp, să avem generații care să vadă în respectarea regulii de drept ceva foarte natural, un act de civilitate, dincolo de un act de aplicare a legii.
Sub aspectul MCV nu insist foarte mult. Știți cum vedem lucrurile, nu văd altă opțiune și altă soluție de a obține într-un orizont previzibil ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare decât acela de a îndeplini aceste obiective și recomandări într-un parteneriat foarte strâns cu sistemul judiciar, cu Parlamentul, dar și cu partenerii europeni. Vreau să spun foarte clar că sunt conștient că numai printr-un parteneriat cu sistemul judiciar, dar fără parteneriat cu Parlamentul nu se poate, dar nici numai parteneriat cu Parlamentul și sistemul judiciar, cum ați încercat dvs., și fără parteneriat cu partenerii europeni iarăși nu se poate. Cumva suntem trei pe un balansoar aici și e bine să-l echilibrăm.
Finalizez scurta mea intervenție. Reiterez că la Consiliul JAI vom avea întotdeauna o poziție proactivă care să țină cont de interesele României și de interesele unei construcții europene, așa cum am spus-o și la JAI-ul din Croația de la Zagreb. Aș dori să vedem în toată Europa un standard egal de aplicare a regulii de drept, a măsurilor anticorupție și de respect a drepturilor omului, pentru că fiecare cetățean european, indiferent de țara în care se află, are acest drept. Asta înseamnă în fond spațiul unic de justiție, securitate și libertate din UE. Mulțumesc!

Citește mai mult