Întâlnire bilaterală între Stelian ION, Ministrul Justiției, și Vera JOUROVA, vice-președintele Comisiei Europene

Astăzi, 15 ianuarie 2021, Stelian ION, ministrul Justiției, a avut o întâlnire bilaterală, în sistem videoconferință, cu Vera JOUROVA, vice-președintele Comisiei Europene.

Discuțiile s-au axat pe aspecte privind Mecanismul de Cooperare și Verificare și nou înființatul Mecanism privind Statul de Drept.

Ministrul Justiției a apreciat implicarea constantă a Comisiei Europene în procesul de reformă a justiției din România și a precizat că îndeplinirea recomandărilor MCV reprezintă o prioritate a mandatului său. De asemenea, a subliniat importanța instituirii, la nivelul Uniunii Europene, a Mecanismului privind Statul de Drept.

Oficialul european şi-a manifestat întreaga disponibilitate de cooperare cu autoritățile române, pentru a se asigura sustenabilitatea și stabilitatea procesului de reformă a justiției din România. Progresele care se vor face în perioada următoare vor putea determina finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. „Este important să vedem progrese sustenabile și ireversibile înregistrate de România. Succesul României înseamnă succesul Comisiei Europene și al Uniunii, în ansamblu. Comisia este un susținător al reformei justiției din România”, a declarat vice-președintele JOUROVA.

Ministrul Justiției a exprimat intenția de a finaliza şi transmite Parlamentului, în cursul lunii aprilie 2021, cele trei proiecte de legi ale justiției, puse în dezbatere publică în septembrie 2020. „Vom repara legile justiției. Acest proces va implica sistemul judiciar şi Parlamentul, în egală măsură. Procesul legislativ, în sine, trebuie să fie de calitate, caracterizat de dialog si asumare. Dorim să ne atingem obiectivele, dar nu în defavoarea calității. Proiectele vor fi transmise, spre consultare, Comisiei Europene, Comisiei de la Veneția şi GRECO. Contăm în continuare pe sprijinul Comisiei Europene, care s-a dovedit a fi un partener de încredere”, a declarat ministrul Justiţiei.

Citește mai mult

Comunicat de presă

Astăzi, 15 ianuarie 2021, Ministrul Justiției, domnul Stelian ION, a avut o întâlnire de curtoazie cu Ambasadorul Republicii Italiene în România, E.S. domnul Marco Giungi.

În cadrul întâlnirii, s-a discutat pe marginea relațiilor dintre România și Italia în domeniul justiției, exprimându-se satisfacția pentru cursul ascendent pe care îl cunoaște cooperarea bilaterală. Totodată, au fost punctate unele elemente de interes, în special cu privire la amplificarea schimbului de experiență în domenii precum combaterea criminalității organizate, lupta împotriva corupției, cooperarea judiciară în materie civilă - domeniu în care s-a subliniat importanța întâlnirilor la nivel tehnic pe problematica aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii.

În ceea ce privește cooperarea judiciară în materie penală, Ministrul Justiției a mulțumit pentru foarte buna colaborare cu autoritățile italiene în acest domeniu și a evocat situația persoanelor condamnate în România și care își execută pedeapsa în Italia. Ministrul Justiției a precizat că, deși partea română are cunoștință că, în aceste spețe, se aplică legislația italiană care dă efect legăturilor acelor persoane cu statul italian, și-ar dori o comunicare mai apropiată cu autoritățile italiene pe acest subiect, inclusiv analizarea în viitor a reluării schimbului de magistrați de legătură.

Ministrul Justiției și-a exprimat totodată și dorința de a avea o întâlnire în viitorul apropiat cu omologul italian, în cadrul căreia să poată fi abordate pe larg aspectele de cooperare care  sunt prioritare.

Citește mai mult

Comunicat de presă

Astăzi, 13 ianuarie 2021, domnul Stelian ION, ministrul Justiției, i-a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cererea de urmărire penală formulată de Președintele României, privindu-l pe domnul Călin-Constantin-Anton POPESCU-TĂRICEANU, fost Prim-ministru, pentru faptele ce fac obiectul dosarului nr. 668/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcţia Naţională Anticorupţie. Cererea a fost transmisă în temeiul art. 109 alin. 2 teza întâi din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 12, art. 18 şi art. 19 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Citește mai mult

Comunicat de presă cu privire la procedura de selecție a candidaților pentru funcția de procuror european delegat în România

Până la data limită de 7 ianuarie 2021, și-au depus candidatura 16 persoane pentru funcția de procuror european delegat în România, și vor intra în următoarea etapă de selecție.

În continuare, procedura de selecție se va desfășura potrivit următorului calendar:

08-18.01.2021 - Verificarea de către Comisia de selecție a îndeplinirii de către candidații înscriși a condițiilor de participare la interviu;

19.01.2021 - Afișarea listei candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la interviu;

19-22.01.2021 - Programarea și stabilirea eventualelor aspecte tehnice cu candidații;

25-28.01.2021 - Interviul în fața Comisiei de selecție;

29.01.2021 - Afișarea rezultatelor selecției;

29-02.02.2021 - Transmiterea listei candidaților pentru funcția de procuror european delegat Procurorului-șef european.

Procurorii europeni delegați în România vor acționa în numele Parchetului European (EPPO) în statele lor membre și vor avea aceleași competențe ca procurorii naționali în ceea ce privește investigațiile, urmăririle penale și trimiterea în judecată.

EPPO va ancheta și urmări penal fraude și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE: fraudele la cheltuielile și veniturile bugetului UE, fraudele legate de TVA (dacă implică cel puțin 2 state membre și prejudiciul este de cel puțin 10 milioane euro), spălarea de bani provenind din sumele fraudate de la bugetul UE, corupția activă și pasivă și deturnarea de fonduri care aduc atingere intereselor financiare ale UE, participarea la o organizație criminală dacă principalele activități constituie infracțiuni ce aduc atingere bugetului UE. În cazul în care o infracţiune are repercusiuni la nivelul Uniunii, ceea ce impune desfășurarea investigației de către EPPO sau ar putea fi săvârşită de funcționari sau alți agenți ai Uniunii sau membri ai instituțiilor Uniunii, chiar dacă prejudiciul este inferior sumei de 10 000 EUR, EPPO își poate exercita competența.

 

Citește mai mult

Ministrul Justiției, Stelian Ion, la emisiunea „Actualitatea Românească” de la B1TV – 05.01.2021

Tudor Mușat: Discutăm despre ce se va întâmpla cu legile justiţiei, cu pensionarea magistraţilor, cu marile proiecte de reformă cu ministrul Justiţiei, Stelian Ion. Bună seara! Acum plecând de la acest subiect al zilei, aşa ca o notă de început, am văzut că Ministerul Justiţiei s-a mişcat foarte repede în a intermedia toată procedura asta legată de domnul Alexe.

Stelian Ion: Bună seara! Aşa este, e firesc să ne mişcăm repede pentru că nu avem niciun motiv să nu facem asta. Aceste proceduri au fost folosite în trecut ca paravane pentru unii foşti demnitari sau pentru unii parlamentari pentru a se ascunde de urmărirea penală. Nu este cazul. Aceste urmăriri trebuie să-şi urmeze cursul şi în funcţie de soluţie să se dispună de către procurori ceea ce consideră dumnealor în baza probelor ce se vor administra, în niciun caz nu ar trebui să se mai folosească aceste imunităţi în scopul de a se sustrage de la urmărire. De altfel, e şi în folosul politicienilor care nu au săvârşit fapte să se dovedească mai repede acest lucru. Dacă au săvârşit fapte, să plătească bineînţeles.

Realizator: Domnul Alexe, trebuie spus, a susţinut de la bun început că e nevinovat şi că va clarifica şi că nu are nicio problemă să clarifice în justiţie acuzaţiile care i se aduc. Acum domnul Alexe este în momentul de faţă preşedinte al unui CJ, nu este parlamentar, aici probabil că putem să mai dezbatem mult şi bine dacă vor mai interveni dosare pentru parlamentari şi acum o să fie interesat că s-a schimbat majoritatea parlamentară, cum se vor întâmpla lucrurile în Parlament atunci când va veni vorba de încuviinţarea unei urmăriri prin acea faimoasă ridicare a imunităţii.

Stelian Ion: Nu am nicio îndoială că, în această formulă parlamentară, se vor încuviinţa aceste cereri. De altfel, discuţia referitoare la revizuirea Constituţiei... va trebui să discutăm la modul cel mai serios dacă nu cumva ar fi necesar să renunţăm la aceste imunităţi, altele decât cele pentru votul exprimat şi pentru opiniile politice. Pentru că, am văzut că de-a lungul timpului, că aceste imunităţi s-au folosit drept paravan de către persoane certate cu legea care au încercat să se ascundă în fel şi chip. Aceste imunităţi sunt prevăzute în Constituţie. Există state care au imunităţi asemănătoare, cum aveam noi, există state care au imunităţi doar pentru votul exprimat şi pentru opiniile politice exprimate. Din experienţa anilor trecuţi, eu chiar cred şi am lucrat la o propunere de revizuire a Constituţiei pe care am propus-o la un moment dat spre dezbatere, am propus inclusiv acest lucru.

Realizator: Urgenţele, domnule ministru, au rămas lucruri nerezolvate. Ani de zile am discutat despre felul în care au tot ciobit, ştirbit, masacrat în unele cazuri cei din regimul PSD-Dragnea legi ale justiţiei. A rămas în continuare modul ăsta pe care ei l-au instituit de numire a şefilor marilor parchete, de exemplu, în care preşedintele am văzut, a ajuns un element de decor, în care avizul CSM a fost şi el tratat ca un element de decor, chestiunea stând în mâinile ministrului Justiţiei. Ce se va schimba, dacă se va schimba?

Stelian Ion: Sunt multe priorităţi. Dintre priorităţi, una se referă la desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, Secţia Specială. Avem foarte multe argumente în acest sens. Sunt atent şi la reacţiile magistraţilor, le cunosc în mare parte argumentele, însă trăgând linie consider cu tărie că această secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea. Am criticat de la început această secţie, însă avea marea şansă să dovedească contrariul, că este eficientă, că poate face lucruri, astfel încât să servească intenţiilor declarate. Nu s-a întâmplat acest lucru. Tragem linie şi vedem: apeluri, căi de atac retrase în dosare foarte controversate în mod nejustificat. Vedem şase rechizitorii doar în decurs de doi ani. De unde se voia o secţie care să intre în forţă şi să rezolve această mare problemă. Au dat 1.067 de clasări, şase declinări. Din păcate Liviu Dragnea, la momentul la care a venit cu ideea asta, din creuzetele biroului său au ieşit aceste idei, dar s-au folosit de unele idei care eu cred că au fost bine intenţionate în primă fază, dar s-a distorsionat această idee de a avea un corp separat al magistraţilor de procurori şi s-a ajuns la o anomalie, pur si simplu. A fost acea anchetă pornită împotriva fostului procuror şef DNA şi s-a văzut că a fost un scop în sine când a fost propusă pentru Şefia Parchetului European. După aceea, a fost cazul Sorina, de care uităm foarte uşor şi care a fost subiect de discuţie în mass media, au fost foarte multe clasări. Pe de o parte, am văzut că nu a produs ceea ce dorea să producă şi anume rechizitorii pentru cei care încalcă legea, şi trebuie să privim adevărul în faţă, uneori, din păcate, şi magistraţii încalcă legea. Ce vreau să spun este că desfiinţarea acestei secţii nu înseamnă că nu o să răspundă magistraţii pe viitor, este o idee falsă care se acreditează în spațiul public. Oricine încalcă legea, inclusiv magistraţii sau mai ales magistraţii trebuie să răspundă. Mai e o chestiune. Superimunitatea însăşi a lor, a procurorilor membrii ai acestei secţii, pentru că nu se puteau ancheta decât unii pe alţii. Nu putea nimeni din afara acestui corp al magistraţilor de la Secţia Specială să-i ancheteze.

Realizator: Ceea ce înseamnă că, dacă eventual greşeau sau făceau anchete la comandă sau cu dedicaţie...

Stelian Ion: ...da, un coleg de birou i-ar fi anchetat şi era foarte puţin probabil să vină cu o soluţie în defavoarea colegului său.

Realizator: Şi atunci cum se aşază lucrurile pentru că părea foarte simplu de desfiinţat secţia asta specială. V-am auzit chiar pe dvs. spunând în preajma audierilor, înainte să vă preluaţi mandatul, că e o chestiune care se poate rezolva foarte rapid şi, totuşi, discutăm despre chestia asta foarte mult. O luăm de la zero cu procesul ăsta de culegere de propuneri de la magistraţi, cum ar fi bine să arate, unde să fie plasată secţia asta? Să nu se cheme secţie poate, să se cheme altfel, parchet în subordinea altui parchet, în subordinea ministerului, nu ştiu.

Stelian Ion:
Aşa cum spunea, desfiinţarea Secţiei Speciale nu înseamnă exonerarea de răspundere a magistraţilor, faptul că nu vor mai fi anchetaţi. Este foarte important ca pentru fiecare categorie în parte de infracţiuni să ancheteze procurori specializaţi. Este un principiu foarte important care trebuie respectat. De aceea, infracţiunile de corupţie vor fi anchetate de DNA, infracţiunile care ţin de crimă organizată, în general nu sunt magistraţii implicaţi, dar să spunem că ar fi şi astfel de situaţii, vor fi anchetate de DIICOT. Celelalte infracţiuni vor fi anchetate de Parchetul General și așa mai departe, după competenţa dată de lege. Asta e, din punctul nostru de vedere, un lucru pozitiv, un lucru bun. Nu este singura urgenţă din Justiţie, este una dintre urgenţe. Legea poate fi promulgată uşor, nu se porneşte de la zero. Există un proiect, au fost mai multe proiecte, unele respinse într-un anumit context, PSD-ul deţinea majoritatea. În momentul în care am preluat portofoliul acestui minister, exista un proiect asupra căruia am avut o chestiune de obiectat. În cadrul acelui proiect se regăseau nişte articole care confereau nişte superimunităţi pentru magistraţi şi nu suntem de acord nici cu această idee. Nu trebuie să cădem în cealaltă extremă. Printr-o procedură de urgenţă prin Parlament, eu sunt convins că în maxim două luni de zile, în care Parlamentul este în sesiune, se poate adopta o asemenea lege, astfel încât dosarele să fie repartizate în termen scurt către unităţile de parchet competente şi magistraţii care încalcă legea să fie cercetați, trimişi în judecată, dar cei care nu încalcă legea să nu fie supuşi acestei presiuni care a existat din partea secţiei, aşa cum am văzut. Pentru că au fost situaţii în care magistraţi membri ai CSM care au fost chemaţi la audieri, nişte practici pe care promotorii instituirii acestei secţii le-au criticat cu privire la DNA. Eu spun că lucrurile în privinţa DNA-ului au fost bune, a fost o activitate bună, erau perfectibile, s-au făcut şi greşeli acolo, dar greşelile care au fost puse sub lupă au fost făcute la puterea a 10-a de către Secţia Specială.

Realizator: Ce urmează să se întâmple sau care e orizontul pentru Secţia Specială?

Stelian Ion: După evaluarea mea, sfârşitul lunii martie este un termen rezonabil în care cred că poate fi desfiinţată secţia, fără să însemne asta că s-a rezolvat problema din justiţie. Adică este doar un prim pas, este un prim pas asupra căruia... aşteaptă răspuns şi GRECO, şi Comisia Europeană, sunt chestiuni discutate şi răsdiscutate. Dar sunt multe alte chestiuni care-şi aşteaptă rezolvarea. Pe de o parte, ies din magistratură prin pensionare mulţi magistraţi. De asemenea, în acelaşi timp nu pot intra în magistratură pentru că legea care reglementează modalitatea de intrare în magistratură încă nu a fost adoptată în urma unei decizii a CCR pronunţate anul trecut nu s-a rezolvat această problemă. Există în Parlament depus deja proiectul şi voi insista în Camera Deputaţilor, şi în Senat să se meargă foarte repede pentru a se putea face selecţii pentru procurori şi judecători, astfel încât să nu mai avem acea situaţie în care să intrăm în panică. Știţi că am fost nevoiţi să dăm OUG la sfârşitul anului trecut. Dacă ar fi intrat în vigoare acele dispoziţii, pur şi simplu completurile de apeluri la tribunale şi curţile de apel s-ar fi blocat...

Realizator: Aţi dat o OUG care a fost criticată de oponenţi de la PSD, invocând-se exact referendumul pe care l-aţi promovat ...

Stelian Ion: Pe care l-au boicotat şi pe care-l criticau. Dintr-o dată sunt mari apărători ai acelui referendum.

Realizator: Dar l-aţi promovat cu PNL în 2019, ca nicio modificare a legilor justiţiei sau a funcţionării justiţiei să nu se mai poată face prin OUG. Şi totuşi s-a făcut asta.

Stelian Ion: Scopul acelui referendum a fost clar - pentru apărarea justiţiei, nu pentru distrugerea justiţie.

Realizator: Dar sub umbrela apărării justiţiei pot intra tot felul de lucruri, de proceduri tehnice cum e şi asta înţeleg...

Stelian Ion: Asta e o chestiune de administrare. Dacă aş fi desfiinţat Secţia Specială prin OUG, dacă aş fi făcut alte lucruri prin OUG care se puteau face şi pe cale legislativă, putea fi o discuţie. Însă, în momentul respectiv, în momentul în care am preluat acest portofoliu a fost foarte clar că este singurul mijloc pentru a evita o situaţie de blocaj. Acela a fost şi scopul referendumului, pentru a sprijini justiţia, nu pentru a distruge justiţia.

Realizator: Asta înseamnă că ne mai aşteptăm la astfel de OUG-uri sub motiv că ele reglementează chestiuni tehnice şi administrative şi de funcţionare?

Stelian Ion: Eu sper să nu fie cazul...

Realizator: Dar nu excludeţi complet.

Stelian Ion: Ştiţi de ce nu? Vă dau un exemplu. La începutul pandemiei deşi referendumul făcea referire şi la imposibilitatea modificării prin OUG a Codului penal, s-a constatat că actualul Cod penal sau Codul penal din varianta aceea în vigoare atunci nu avea nişte reglementări care erau absolut necesare în situaţia declarării pandemiei. Şi atunci a fost nevoie de măsuri urgente, s-a dat OUG, în contradicţie dacă doriţi cu litera acelui text din referendum, dar în conformitate cu spiritul referendumului. Eu ce am spus a fost că îmi doresc să nu fie situaţii extraordinare, excepţionale care să ne facă... să ne pună în situaţia de a adopta astfel de ordonanţe.

Realizator: Plecasem cu ideea de la pensionarea anticipată a unor magistraţi. Înţeleg că vă aşteptaţi la un val de astfel de ieşiri din magistratură pe motiv de pensionare anticipată. Aici este o discuţie foarte amplă, care are legătură şi cu motivele acestei pensionări anticipate, că sunt foarte mulţi bani la mijloc. Sigur, cu cât începi să iei mai repede cu atât mai bine pentru judecători. E un drept care li se cuvine, nu discutăm asta, dar cum pot fi împăcate toate lucrurile astea, adică ce resorturi de convingere aţi avea să-i împiedicaţi pe magistraţi să beneficieze de acest drept al lor şi pe urmă făcând pasul mai departe, cum se poate rezolva până la urmă chestiunea asta a pensiilor speciale pentru magistraţi şi tentaţia asta de a ieşi la pensie cât mai devreme, că ştii că după aia ai foarte mulţi bani de cheltuit?

Stelian Ion: Eu, în calitate de parlamentar, mi-am semnat demisia, cu câteva zile înainte de împlinirea mandatului. În momentul în care am fost ales nici nu ştiam că există acea pensie specială pentru parlamentari. Cred că magistraţii nu au intrat în profesie datorită acestui gând, că ar obţine o pensie la un moment dat. Nu cred că este singurul resort care i-a animat. Sunt convins că nu este singurul. Mulţi îşi doresc să iasă la pensie din alte cauze. Au simţit la un moment dat presiuni, au simţit la un moment dat că ceea ce fac nu este, poate, apreciat. Au fost foarte multe astfel de cauze. Ce îmi doresc eu este să găsim reglementarea necesară pentru a-i opri în profesie, pentru că, dacă pleacă, vom avea o mare problemă.

Realizator: Cum? E practic nişte bani pe de o parte, mulţi, pa care-i pot accesa devreme şi pe de altă parte ce anume? Satisfacţia, ziceţi dvs., nu pot decât să mă gândesc la halul în care s-a tergiversat un dosar ca al Revoluţiei sau ca al Mineriadei din ΄90, Colectiv, în care flagrant un judecător s-a pensionat bine mersi în mijlocul cazului, bătându-şi practic joc de tot ceea ce se construise până atunci. Şi alte situaţii similare. Oamenii ăştia au într-adevăr foarte multe responsabilităţi, obligaţii, presiuni, un stres fantastic. Au şi nişte drepturi evident de care să se bucure, dar cu drepturile sau cu responsabilităţile morale de a nu face gesturi de felul ăsta cum rămâne?

Stelian Ion: Ar trebui să nu facă astfel de gesturi. Mâine voi avea prima întâlnire la CSM, o primă întâlnire cu membrii CSM în care îmi voi exprima intenţiile, în care vom căuta să avem puncte convergente pentru că-mi doresc foarte mult o colaborare bună cu CSM. Cum se vor face aceste lucruri? Magistraţii trebuie să aibă mijloacele necesare din punct de vedere material, din punct de vedere logistic, din punct de vedere uman pentru a-şi face treaba. În momentul în care eşti pur şi simplu sufocat de sute de dosare pe care le ai în stânga, în dreapta ta şi care stau să cadă peste tine, supraom dacă ai fi este aproape imposibil să faci minuni. Oricare dintre noi am fi în acea situaţie ar fi aproape imposibil. De aceea, Ministerul Justiţiei trebuie să vină cu politici publice legate de justiţie, astfel încât gradul de încărcare pe judecător, vorbim şi de procurori, să nu mai fie atât de mare, încât să aibă răgazul necesar pentru a analiza dosarele fără presiune. De asemenea, presiune politică pe magistraţi nu trebuie să se pună în niciun moment. Şi aici şi CSM-ul are un rol foarte important şi l-au manifestat de multe ori în sensul în care a luat atitudine când au existat asemenea presiuni. Eu voi fi un ministru, poate printre primii, care pledează pentru limitarea atribuţiilor politicului în raport cu procurorii spre exemplu.

Realizator: Ajungem la chestiunea procedurii de revocare, respectiv numire a şefilor de mari parchete de carere vorbeam mai devreme. În momentul de faţă ministrul Justiţiei e un super ministru.

Stelian Ion: Acum da.

Realizator: Face ce vrea, de la Tudorel Toader încoace ...

Stelian Ion: Şi de o decizie a CCR, ministrul Justiţiei are o putere foarte mare asupra procurorilor. Şi, dacă doreşte revocarea, poate face o evaluare din aceea şi poate propune această revocare.

Realizator: Şi preşedintele o să întârzie o lună, două, dar până la urmă tot o să semneze cum s-a întâmplat cu doamna Kovesi.

Stelian Ion: Ideea este că acea procedură este printre urgenţele pe care le am în vedere, modificarea acelei proceduri, în sensul în care să existe un echilibru al puterilor, astfel încât politicul să nu fie singurul factor decident. În sensul acesta, CSM-ul, în tot acest lanţ de proceduri pentru numire, dar şi pentru revocare, trebuie să aibă, cel puţin pentru avizele negative, un rol hotărâtor. Adică acele avize să fie conforme. Este foarte important lucrul ăsta, când Secţia pentru procurori sau Secţia pentru judecători, dar vorbim de procurori în cazul de faţă, spune nu, aceea procedură de numire sau acele numiri făcute de ministrul Justiţie nu sunt potrivite şi avem o serie de argumente, atunci procedura ar trebui să înceteze şi să se vină cu altă numire. La fel preşedintele ar trebui să aibă un cuvânt de spus important, astfel încât cele două filtre, pe de o parte propunerea ministrului, dar după acea urmată de două filtre, să conducă la o alegere bună, potrivită. Bineînţeles că nu-ţi poate garanta nimic un rezultat pozitiv, depinde ca acea persoană să confirme în timp că a fost cea mai bună alegere, dar în felul ăsta având o modalitate, o procedură echilibrată, dăm la o parte posibilităţile de a eşua în astfel de numiri şi mai ales de a exista discuţii că acele numiri au fost doar politice şi că politicul nu a ţinut cont de CSM, care este, potrivit Constituţiei, garantul independeţei Justiţiei.

Realizator:
Trebuie să se revină la situaţia de dinainte de Tudorel Toader? Adică fix în forma în care era atunci într-un fel sau altul? Sau vedeţi nişte nuanţe pe parcurs? CSM-ul cu acest drept de veto să-i zicem aşa, preşedintele ce rol să aibă, cel pe care îl avea, un altul?

Stelian Ion: Vreau să specific faptul că PSD-ul nu a modificat acel articol, deşi s-au învârtit în jurul lui, dar l-a interpretat cu ajutorul CCR. Ar trebui un mecanism în care ministrul Justiţiei să facă propunerea, după care urmează un aviz din partea CSM care să fie conform, iar după aceea de acest aviz să ţină cont ministrul Justiţiei, deci cerea să se întoarcă la ministrul Justiţiei, astfel încât ceea ce i se trimite preşedintelui spre numire să treacă de acest filtru. Dacă CSM-ul spune nu, ar trebui să se oprească lucrurile şi să revină cu altă numire. De asemenea, preşedintele să aibă posibilitatea să-şi spună punctul de vedere şi să fie iarăşi un alt filtru. Şi dacă toate aceste filtre acţionează simultan, sunt şanse mult mai puţine de a ajunge acolo o persoană nepotrivită, asupra căreia să planeze poate nemeritat de la bun început suspiciuni.

Realizator: Apropo de şefii marilor parchete, mergeţi mai departe cu aceşti şefi ai parchetelor instalaţi pe vrea domnului Predoiu?

Stelian Ion: Tocmai asta am criticat. Şi pe vremea domnului Tudorel Toader, faptul că vine un nou ministru, nu înseamnă că trebuie să schimbe toţi şefii de parchet. Adică e o idee atât de păguboasă că odată cu plecarea ministrului trebuie să plece şi şefii de parchet încât pledez pentru stabilitate, pentru păstrarea şefilor de parchete.

Realizator: Nu neapărat pentru că au fost ai unui alt ministru, ci pentru că DNA-ului, spre exemplu, i s-a reproşat că nu prea mai are apetit pentru a ataca dosare grele, sigur că poate domnul Alexe de care vorbeam la începutul discuţiei face o excepţie, dar mă rog, şi la DIICOT cel puţin e o situaţie de interimat după ce doamna Hosu şi-a dat demisia pentru că soţul i-a fost condamnat în primă instanţă.

Stelian Ion: Da, şi a fost un exemplu negativ care a confirmat faptul că totuşi trebuie să ţi cont de avizele CSM, a fost aviz negativ acolo. Acolo e o situaţie de interimat, interimatul în sine nu aduce prea multe lucruri bune pentru că el creează acea senzaţie a unui provizorat, nu se ştie cum stau lucrurile, trebuie făcută o numire de mandat prim acolo. Pe de altă parte, în celelalte cazuri poţi trage linie după o perioadă mai lungă de timp, după un an de zile nu poţi spune...

Realizator: Deci le mai daţi ceva răgaz?

Stelian Ion: Bineînţeles, nici nu am apucat să lucrăm împreună, am avut o primă întâlnire astăzi cu doamna procuror general în care domnia sa mi-a expus priorităţile şi problemele din cadrul Parchetului General, de multe ştiam şi ne-am propus o colaborare foarte apropiată pe viitor. La fel cum îmi propun şi cu CSM, dar nu doar cu aceşti factori. E foarte important ca toţi cei care sunt implicaţi în actul de justiţie să aibă un dialog. Îmi propun pe viitor şi un dialog cu Uniunea Naţională a Barourilor, cu avocaţii, pentru că sunt un actor important în actul de justiţie, fără de care nu se poate.

Realizator: Foarte scurt o chestiune care a avut legătură, cel puţin la nivel de pretext să zicem aşa, cu ce s-a întâmplat pe vremea lui Liviu Dragnea. Condiţiile din penitenciare. De aici dorinţa de relaxare, de a reduce pedepse, de a stabili praguri până la care eşti corupt sau nu ş.a.m.d. Ce se va întâmpla cu povestea asta? Ne amintim de la ce a plecat: nu erau locuri în închisori şi nu sunt nici în continuare.

Stelian Ion: Nu sunt, dar, cum aţi spus foarte bine, a fost un pretext de care s-au folosit foarte, foarte, atent şi eficient, aş zice, în momentul în care au modificat legea recursului compensatoriu.

Realizator: Ce facem, domnule ministru? Construim închisori sau relaxăm pedepse? Ca să nu mai ajungă atâta lume în închisori.

Stelian Ion: Nu este vorba de relaxarea pedepselor, nu sunt de acord cu modificări pe pedepse făcute după ureche, nici în sens de a creşte pedepsele, nici de a le scădea. Trebuie să fim foarte atenţi cu privire la această politică. Legea trebuie aplicată. Legea actuală trebuie aplicată. În primul rând, de la ideea asta trebuie să pornim. Da, construim şi penitenciare şi este în proiect construirea de penitenciare. Două penitenciare cel puţin şi alte locuri de cazare, aşa se numesc, alte locuri în penitenciarele deja existente. Aceasta este o soluţie. Nu putem merge pe recursul compensatoriu gândit de domnul Nicolicea şi de Liviu Dragnea la momentul respectiv şi nici pe alte idei de relaxare totală astfel încât să permitem punerea în libertate a unor persoane certate cu legea. Nu este obiectivul principal acela de a suprima libertatea oamenilor însă, pe de altă parte, cine a greşit trebuie să primească o pedeapsă echilibrată, individualizată, şi trebuie să punem accent...

Realizator: Bun. Se vorbea de brăţară electronică, de o întreagă infrastructură care trebuie construită pentru asta, de tot felul de aspecte, eu ştiu, cibernetico-legale dacă vreţi, că în ambele planuri trebuie făcut ceva. Se accelerează procesul ăsta?

Stelian Ion: Sigur că da. Se va accelera inclusiv pe digitalizare. Există proiecte, există discuţii pentru acordul de împrumut, vom avea bani la dispoziţie pentru aceste chestiuni. Ce voiam să spun... foarte important şi pentru omul de rând, este să recuperăm prejudiciile. Dincolo de latura punitivă, aceasta de a-i pedepsi pe cei care greşesc, după măsura faptei şi nu exagerat, trebuie să avem mare atenţie...

Realizator: Cine să facă asta? ANAF-ul sau justiţia?

Stelian Ion: Este un lanţ întreg. Nu doar ANAF-ul, nu doar ANABI, nu doar magistraţii. Împreună trebuie să facă acest lucru. Trebuie să ne punem la masă. Magistraţii au un instrument foarte important de care trebuie să uziteze... este vorba de acea confiscare extinsă. A existat confiscarea extinsă şi înainte de modificările de anul trecut, dar aceste modificări aduc un plus de fermitate acestui instrument. El trebuie folosit, e foarte important să fie folosit de procurori, de judecători, pentru a exista nişte sechestre foarte bine puse, foarte bine individualizate, care să fie puse uşor în executare ulterior, să fie şi lanţul care urmează după punerea sechestrelor... în momentul în care pui sechestru... cum să spun?... poate e simplu să pui sechestru generic, pe toată averea prezentă şi viitoare a inculpatului, însă dacă se face un efort şi cu ajutorul poliţiştilor şi se identifică foarte exact bunurile... e un efort dar trebuie să identifici acele bunuri pentru că altfel averea prezentă şi viitoare rămâne pe hârtie dar bunul X, Y, averile descoperite în anumite locuri, dosite... am văzut prin pereţi şi pe unde mai reuşesc... o ingeniozitate...

Realizator: Sau prin ingeniozităţi fiscale prin offshore-uri şi mii de suveici din astea unde să li se piardă urma adevăraţilor beneficiari.

Stelian Ion: Da, aici avem mult de lucru în sensul în care cooperarea judiciară trebuie să fie îmbunătăţită, să reuşim să dăm de urma acestor bunuri în termen foarte scurt, să se pună sechestru pe ele, să fie valorificate, şi în final să fie recuperate prejudiciile. Ăsta este obiectivul principal.

Realizator: Înţeleg domnule ministru că la nivelul parlamentului se va crea această comisie de modificare a Constituţiei... de revizuire a Constituţiei. Nu ne aşteptăm neapărat să producă foarte repede multe lucruri mai ales din momentul în care dumneavoastră, componentele coaliţiei, aţi căzut de acord că nu vă puneţi de acord asupra unor proiecte din astea majore şi că cine vine cu ele trebuie să-şi strângă majoritate pentru ele. Nu e vorba numai de unele care implică modificarea Constituţiei dar şi de revenirea la alegerea primarilor în două tururi... sunt unele care au legătură şi cu asta. Curtea Constituţională, de exemplu... felul în care funcţionează. Probabil alte lucruri. Care ar fi şi ce calendar au? Dacă există un astfel de calendar, în viziunea dumneavoastră cel puţin... al celor de la USR-PLUS care aţi presat pentru astea.

Stelian Ion: Noi, cei de la USR-PLUS, am avut o serie de propuneri foarte punctuale. Erau în număr de 28 de propuneri de revizuire a Constituţiei care vizau multe instituţii. Însă pentru a nu bloca lucrurile, pentru că ştiţi că au fost nişte negocieri şi ar fi durat foarte mult, dacă intram şi în discuţia revizuirii Constituţiei garantez că nu mai terminam în câteva luni de zile. De aceea, am stabilit la nivel de principiu că acel proiect „Fără penali în funcţii publice” - care e într-o situaţie avansată, este la Senat deja -  în momentul în care se va opri pandemia va avea prioritate. Este deja o chestiune discutată. Curtea Constituţională şi-a dat OK-ul în sensul în care textul respectiv a fost considerat constituţional. Nu rămâne decât un vot în Senat şi, ulterior, organizarea referendumului după ce încetează pandemia şi după ce există posibilitatea organizării eficiente a acelui referendum. În rest, celelalte modificări, la fel, trebuie discutate în acea comisie de care aţi vorbit. Sunt modificări referitoare la Curtea Constituţională, la modalitatea de numire a judecătorilor la Curtea Constituţională, astfel încât să nu mai fim în situaţia în care să existe critici asupra Curţii legate de părtinire pe criterii politice sau de faptul că acele decizii au o componentă mai degrabă politică decât una tehnică-juridică. Sunt şi alte modificări referitoare la Avocatul Poporului, referitoare la Curtea de Conturi, sunt chestiuni referitoare chiar la organizarea Parlamentului. Din punctul nostru de vedere, ar fi fost oportun de limitat numărul mandatelor aleşilor locali pentru a nu mai exista acele nuclee de jupâni în anumite zone...

Realizator: Feudele baronilor, să zicem.

Stelian Ion: Feude. Feudele baronilor care, din practică, am văzut că au fost create pe actuala legislaţie.

Realizator: Un singur lucru vă mai întreb foarte scurt. Dacă toate lucrurile astea o să fie răsfirate pe cei patru ani pe care îi aveţi în faţă, cel puţin teoretic, sau dacă există termene mai precise pentru ele?

Stelian Ion: În primul an eu cred că o discuţie în acea comisie poate fi făcută şi poate exista un proiect, un proiect la sfârşitul anului 2021 de revizuire a Constituţiei. Rămâne să vedem dacă va exista o majoritate necesară pentru a trece de Parlament acel proiect şi a face toate aceste modificări. E foarte important să obţinem acea majoritate şi, din punctul ăsta de vedere, dacă proiect putem agrea asupra unei forme, varianta finală care să şi treacă de parlament... aici e greu să estimez că vom reuşi să modificăm Constituţia atât de repede. Dar e foarte important să începem discuţia, să fie cunoscută de către opinia publică. Și în 2003 au fost nişte modificări. Oamenii trebuie să ştie despre ce e vorba când merg la vot şi dacă nu facem discuţiile acestea din timp, dacă nu facem dezbaterile, iată, în emisiuni de genul acesta, nu vom fi niciodată pregătiţi pentru a revizui Constituţia.

Realizator: Stelian Ion, ministrul Justiţiei, vă mulţumesc foarte mult.

Stelian Ion: Eu vă mulţumesc.

Citește mai mult