Print

Comunicat de presă în urma participării Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la reuniunea informală a miniștrilor justiției din statele membre UE

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat astăzi, 9 octombrie 2020, la reuniunea informală a miniștrilor justiției din statele membre UE, în format videoconferință.

Accesul la justiție și oportunitățile oferite de digitalizare, operaționalizarea Parchetului European, noua strategie UE de combatere a abuzului sexual asupra copiilor, probele electronice, antisemitismul și discursul de incitare la ură (hate speech), concluziile Consiliului privind Carta drepturilor fundamentale în contextul inteligenței artificiale și al schimbărilor digitale au fost temele dezbătute de miniștrii justiției din statele membre.

„Pandemia COVID-19 aduce, pentru decidenții și practicienii din domeniul justiției, noi provocări, reflectate și în agenda propusă de Președinția germană a Consiliului UE. Spre exemplu, digitalizarea justiției cunoaște un impuls fără precedent, iar statele membre sunt invitate să facă uz, cu încredere și convingere, de noile tehnologii. În aceste timpuri, nu se mai pune doar problema optimizării și reducerii duratei procedurilor. În joc este menținerea accesului cetățenilor la serviciul public al justiției în timpuri de criză. Formatul virtual al reuniunii ministeriale de astăzi este o ilustrare punctuală a faptului că metodele de lucru evoluează, în încercarea de adaptare la noile realități.”, a declarat Cătălin Predoiu, la finalul reuniunii.

Ministrul Justiției a intervenit, în liniile poziției constante, în sensul operaționalizării Parchetului European (EPPO) cât mai curând posibil.

„România a susținut și susține concret operaționalizarea EPPO, atât prin pozițiile adoptate în cadrul Consiliului JAI, cât și prin măsuri concrete adoptate în cadrul dialogului și cooperării cu Parchetul European. Am continuat dialogul cu Procurorul-Șef al Parchetului European și am identificat soluții pentru a suplimenta numărul de 10 procurori anunțați inițial.

În ultima perioadă, am purtat discuții cu Procurorul General al României și cu Procurorul-Șef DNA pe acest subiect, analizând concret volumul de încărcare, deficitul de personal și ceilalți parametri tehnici relevanți. Plecând de la faptul că se preconizează modificări legislative care să lărgească baza de recrutare a procurorilor în unitățile specializate, am fost în măsură să suplimentăm numărul de procurori delegați de la 10 la 15, fără a afecta, în perspectivă, capacitatea de anchetă a DNA, poziție comunicată atât bilateral Procurorului-Șef al Parchetului European, cât și în cadrul Consiliului JAI. În acest fel, România se plasează pe primele locuri între statele care au luat concret decizii adecvate și necesare pentru a sprijini operaționalizarea EPPO și sperăm să fie urmată și de alte state membre UE. Sperăm ca problemele adiționale ridicate de alte state membre UE în cadrul Consiliului JAI, cu privire la statutul ”full time”-”part time” al procurorilor europeni, problemele de regulament și cele de salarizare să fie rezolvate rapid între respectivele state membre și Procurorul-Șef al Parchetului European. Revenind la planul intern, România dispune de cadrul legislativ pentru selectarea procurorilor europeni delegați și este în procedură pentru a adopta suplimentar prevederi care să organizeze efectiv cooperarea între structura națională de suport-DNA și EPPO. Astfel, imediat ce proiectul de lege va primi avizul CSM, va fi promovat în Guvern pentru adoptare și sesizarea Parlamentului. Pe scurt, în ceea ce privește EPPO, Ministerul Justiției din România este în grafic și antemergător, alături de alte state membre UE, în susținerea operaționalizării acestei instituții. Pe această cale, mulțumesc Parchetului General al României, Direcției Naționale Anticorupție pentru cooperarea în cadrul acestor consultări interne, dar și CSM pentru operativitatea cu care a analizat proiectul de lege al Ministerului Justiției.”

În contextul publicării, de către Comisia Europeană, a noului Plan de acţiune privind combaterea rasismului 2020-2025, Statele Membre au prezentat situaţia actuală şi  perspectivele existente la nivel naţional. În acest cadru, Ministrul Justiției a făcut următoarele precizări:

Ministerul Justiției susține energic combaterea discursului bazat pe ură și a  antisemitismului prin toate mijloacele legale naționale din toate statele membre UE. Susținem declarația Consiliului Uniunii Europene, din 6 decembrie 2018, privind combaterea antisemitismului și construirea unei strategii pan-europene de acțiune eficientă împotriva acestui flagel.”

Elemente de background:

Reuniunea informală a miniștrilor justiției este a doua organizată în timpul Președinției germane a Consiliului UE, după cea organizată la data de 6 iulie 2020. Deși în mod tradițional, în cursul lunii octombrie, sunt organizate Consilii JAI formale, la Luxemburg (în format fizic), pandemia COVID-19 a determinat optarea pentru discuții în format videoconferință.