Print

Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, la finalul întâlnirii COMS: „În 4 ani, Justiția trebuie să ajungă din nou în topul încrederii cetățenilor prin calitatea actului de justiție”

În data de 12 iunie 2020, la sediul Ministerului Justiției a avut loc o nouă reuniune (informală) a Consiliului de Management Strategic (COMS)

Lucrările reuniunii au fost convocate de domnul Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției. La întrevedere, au mai participat reprezentanții celorlalte instituții membre COMS – doamna Nicoleta-Margareta Ţînț, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna Corina Corbu, preşedintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și doamna Gabriela Scutea, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Agenda COMS a inclus aspecte de interes privind buna funcționare a justiției, precum:

  • Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar și stadiul Planului de acțiuni aferent;
  • Combaterea corupţiei, crimei organizate, traficului de persoane şi criminalităţii cibernetice;
  • Obiectivele Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), Mecanismul European privind Statul de Drept (RoL) și stadiul acestora;
  • Alte subiecte relevante pentru sistemul judiciar.

Participanții la reuniune au căzut, în general, de acord asupra problemelor trecute în revistă și a deciziilor care se impun. În cadrul reuniunii s-au dezbătut în linii mari următoarele probleme și măsuri:

  1. Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 este nerealizată, existând mari întârzieri în îndeplinirea Planului de acțiune. Cauzele acestei situații sunt complexe și țin atât de mediul judiciar, cât și de cel politico-legislativ. Modificările legislative care au afectat independența Justiției au reprezentat una din cauzele importante ale stagnării și regreselor. Inclusiv în prezent, inițiative parlamentare incoerente, necorelate și formulate fără consultarea largă cu sistemul judiciar, de modificare a unor legi ale Justiției sau a Codurilor penale pot crea grave perturbări în sistemul judiciar și buna funcționare a Justiției.
  2. Sistemul judiciar suferă de probleme structurale și funcționale acumulate în ultimii 2-3 ani, cu impact asupra calității actului de justiție și gradului de satisfacție a cetățenilor în legătură cu performanța sistemului judiciar. Persistă unele probleme de logistică, cum ar fi, lipsa unui sediu adecvat și reprezentativ pentru ÎCCJ, iar lipsa unei strategii de resurse umane, a calibrării științifice a schemei de personal și a hărții instanțelor și parchetelor grevează pe managementul de sistem și eficiența acestuia. Se simte nevoia acută a creșterii calității pregătirii profesionale, a specializării magistraților, care să conducă la jurisprudență unitară și la judecăți de calitate în termene previzibile și rezonabile.
  3. Strategia și planul de acțiune aferent, care vor fi aplicate începând cu anul 2021, trebuie să fie construite pe realitățile din teren și să conțină obiective realiste și fezabile. Fiecare instituție va reflecta asupra acestor măsuri și va începe un proces de consultare continuă pentru structurarea unei strategii de dezvoltare a sistemului judiciar și a unui plan de acțiune, proces de reflecție care să includă și arhitectura instituțională și funcțională a sistemului judiciar.
  4. Legile justiției și cele procedurale trebuie revizitate, pentru a atinge obiectivele indicate mai sus.
  5. Problematica și obiectivele Mecanismului de Cooperare și Verificare rămân esențiale în spectrul de modernizări necesare în sistemul judiciar și fiecare instituție le va urmări până le va realiza. Ele se subsumează Mecanismului European privind Statul de Drept, valabil pentru toate Statele Membre ale UE.
  6. Instituțiile membre ale COMS vor coopera strâns și loial pentru relansarea procesului de modernizări necesare sistemului judiciar, creșterea calității actului de justiție, apărarea independenței justiției și a magistraților, combaterea infracționalității de toate tipurile, în special a crimei organizate, traficului de persoane, corupției la toate nivelurile, criminalității cibernetice și terorismului, adică acele fenomene criminologice care amenință cele mai importante valori sociale, viața, sănătatea, integritatea fizică și patrimoniile materiale și culturale ale cetățenilor și instituțiilor.

Anii 2015-2019 au fost ani pierduți pentru modernizarea sistemului judiciar, ani de regres și parțial ratați pentru dezvoltarea Justiției. Doar 16-20% din măsurile planificate acum 4 ani au fost realizate. În multe privințe trebuie să spunem „punct și de la capăt”, în altele trebuie eliminate stricăciuni, cum ar fi în planul independenței de caz a procurorilor, răspunderii magistraților, sau eliminate anomalii structurale, cum ar fi SIIJ, dar și dezvoltate noi soluții, unele de structură a managementului de sistem și de instanțe și parchete, inclusiv în plan legislativ. Este un proces migălos și va dura, va trebui să facem în paralel mai multe lucruri simultan, să gândim o strategie și un plan de acțiuni realiste pentru etapa 2021-2024, să inițiem repararea și dezvoltarea cadrului legislativ al Justiției, să aducem la zi Codurile penale și civile, după caz, toate pe fondul unui dialog onest și franc între instituțiile cu atribuții în Justiție, pe fondul unei cooperări loiale între acestea. Fără îndoială, partenerii noștri externi ne vor fi alături pentru sprijin în acest efort, contăm pe acest sprijin. Parlamentul va avea un cuvânt important, prin aprobarea legilor care vor cuprinde această agendă înnoită, dar, în această fază, cel mai bun ajutor pe care îl poate da constă în a nu modifica legi incidente fără consultarea prealabilă largă cu sistemul judiciar și Ministerul Justiției, cu asociațiile profesionale ale magistraților și societatea civilă. În 4 ani, Justiția trebuie să ajungă din nou în topul încrederii cetățenilor prin calitatea actului de justiție”, a declarat Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, la finalul întâlnirii.