Print

Declarația Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, cu ocazia audierilor în comisiile parlamentare reunite ale Camerei Deputaților și Senatului în vederea învestirii Guvernului Orban 2

Doamnelor și domnilor,

În data de 30.10.2019, cu ocazia precedentelor audieri, am afirmat că principiile pe care le voi urma în exercitarea mandatului sunt următoarele:

a. Prioritizarea acțiunii ministeriale în funcție de durata scurtă a mandatului și urgențele aflate pe agenda ministerului;

b. Pacificarea sistemului judiciar;

c. Dialogul politic pentru a evita atacurile la justiție și subminarea acesteia ;

d. Dialogul politic și cooperarea onestă, de partea ambelor părți, cu Comisia Europeană, statele membre ale UE și statele membre ale NATO; reluarea relației cu Comisia Europeană în cadrul MCV și consolidarea încrederii reciproce cu obiectivul comun al ridicării acestui mecanism la o dată previzibilă.

1. Bilanțul mandatului încheiat

Iată, pe scurt, bilanțul acțiunii ministeriale desfășurate pe baza acestor principii, indicat într-o ordine cronologică a adoptării subiectelor, ordine impusă de urgența lor.

1.1 Problematica CEDO, condițiile din penitenciare și recursul compensatoriu

Prima problemă cu caracter de urgență găsită pe agenda ministerului a fost aceea a recursului compensatoriu. Starea precară a condițiilor din penitenciare este cronică și îmi era cunoscută.

Cunoșteam viciile instrumentului legislativ prin care s-a încercat compensarea acestor condiții, pentru că am participat la dezbaterile din Parlament în Comisia juridică și am votat împotrivă în plen. Cunoșteam, de asemenea, presiunea din Parlament pentru abrogarea acestei reglementări, ca urmare a valului de violențe din lunile precedente și a emoției produse de acestea asupra cetățenilor.

În fine, am luat act de faptul că planul de măsuri adoptat de guvernul anterior pentru remedierea condițiilor din penitenciare este mult rămas în urmă.

Pe de altă parte, la data de 29.11.2019 am primit o infogramă diplomatică prin care eram încunoștiințat despre îngrijorarea Consiliului de Miniștri – formatul Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei, privind iminenta abrogare a recursului compensatoriu de către Parlamentul României și, în consecință, programată adoptarea unei Rezoluții dure de condamnare a României pentru lipsa măsurilor de remediere a condițiilor din penitenciare și intenția de a elimina orice măsură compensatorie. Vă citez din această infogramă, care nu are caracter de informație clasificată: ”...reacția delegațiilor a fost fermă și pe alocuri neprietenoasă, reamintindu-se volumul foarte mare de cauze la CEDO ... (care) ar putea paraliza temporar activitatea Curții (Europene a Drepturilor Omului) ... preconizăm o abordare mai dură din partea statelor ... etc”.

Prin urmare, pe de o parte, exista presiunea opiniei publice și a Parlamentului de a abroga măsurile compensatorii, pe de altă parte, persistența condițiilor precare din penitenciare, sub standardele CEDO, în fine, pe de altă altă parte, iminența condamnării României printr-o Rezoluție a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei, determinate de iminenta abrogare a măsurilor compensatorii.

În acest context, am emis un semnal public declarând că nu putem abroga recursul compensatoriu fără să punem ceva în loc, prin ”ceva în loc” înțelegând condiții mai bune în penitenciare. A fost un semnal către Strasbourg, pentru a da asigurări că nu lăsăm lucrurile așa cum sunt. Acest semnal a fost bine primit la Consiliul Europei și a mai calmat spiritele, dar a fost distorsionat primit în țară, greșit interpretându-se că MJ se va opune abrogării măsurilor compensatorii, deși erau în programul de guvernare.

La instrucțiunea Primului Ministru, m-am deplasat la Strasbourg la reuniunea Comitetului de Miniștri, unde am arătat în Plenul reuniunii ministeriale, care au fost motivele pentru care Parlamentul României, în unanimitate, a votat abrogarea recursului compensatoriu. Intervenția a fost bine primită și Rezoluția de condamnare a României, redactată deja și pregătită pentru vot, a fost schimbată în sală, la sfârșitul reuniunii, cu o Rezoluție de recomandare, fapt fără precedent în sesiunile Consiliului de Miniștri.

Reîntors acasă, am făcut deîndată un plan de ameliorare urgentă a condițiilor din penitenciare și l-am pus în aplicare, pe trei direcții de acțiune pe termen scurt: igienizarea a aproximativ 2000 de camere de detenție, redistribuirea de deținuți între penitenciare, pentru a echilibra gradul de ocupare între acestea și extinderea capacităților de cazare pentru a scădea rata de ocupare. În paralel, am obținut aprobarea unui Memorandum în Guvern prin care se suplimenta aparatul de Probatiune cu 611 inspectori de probatiune, parte din locuri sunt deja bugetate și scoase la concurs. Planul este în curs cu bune rezultate, noua direcție a ANP mobilizându-se serios. În urmă cu câteva zile, am trimis Serviciului de Executări Penale a hotărârilor CEDO o scrisoare în care am descris acest progres, ieri am primit deja un răspuns încurajator în perspectiva următoarelor reuniuni.

1.2       CSM

La preluarea mandatului, CSM se pregătea pentru alegerea noului Președinte. Jumătate dintre membrii CSM doreau alegerea unui judecător în persoana actualei președinte, cealaltă jumătate respingea această propunere. Votul ministerului era, deci, decisiv.

Am optat să nu votez în Plen pentru respingerea candidaturii votate deja în Secția pentru judecători, întrucât s-ar fi creat un blocaj instituțional pe termen lung. Astfel, dacă ar fi fost respinsă în Plen candidatura, s-ar fi întors la Secția pentru judecători, de unde ar fi revenit revalidată recurent, pe scurt, candidatura votată în secție urma să fie respinsă în Plen, revotată în secție pentru a fi respinsă în Plen și tot astfel pe durata nelimitată.

Blocajul ar fi adâncit conflictul, la orizont se aflau decizii de luat, proiecte de avizat, vizita delegației Comisiei Europene și această stare de conflict și blocaj nu ar fi folosit nimănui, pe lângă faptul că ar fi adâncit falia din CSM și din sistemul judiciar, subminând încrederea în această instituție și în justiție, în general.

Am optat în primă fază să nu votez în Plen nici pentru validarea candidaturii, pentru că ar fi rezultat că ministerul, deci un factor politic, ar fi determinat alegerea președintelui CSM, ceea ce am găsit că nu servește legitimității acestuia pe termen lung.

De aceea, la o primă ședință a Plenului am optat pentru anularea votului și menținerea CSM într-un balotaj, pentru a da timp membrilor magistrați să discute între dânșii și să genereze o majoritate largă, ceea ce s-a și întâmplat, o săptămână mai târziu.

Ministerul a fost blamat pentru că nu a înclinat balanța în favoarea uneia dintre curentele din CSM, dar realitatea este că ministerul a catalizat alegerea Președintelui CSM prin votul majorității membrilor magistrați din CSM. Astăzi, această instituție are președinte ales și funcționează. Firește, nu așteptăm mulțumiri din partea nimănui, dar consider că este drept să se cunoască deplin rațiunile acțiunii ministerului.

1.3       SIIJ

Desființarea SIIJ a fost și este un obiectiv în cadrul programului de guvernare. Cel precedent a fost votat de Parlament odată cu lista guvernului.

Am afirmat în fața dvs că nu voi iniția desființarea SIIJ prin ordonanță de urgență. Exact astfel am procedat.

Am propus, în schimb, Guvernului, un Memorandum prin care acesta aprobă desființarea SIIJ, pentru a stabili instituțional care este poziția Ministerului Justiției față de acest subiect, pe lângă programul de guvernare aprobat de Parlament.

Plecând de la acest Memorandum aprobat de Guvern, am redactat un proiect de lege pe care l-am trimis CSM pentru dezbatere și avizare.

Prin urmare, am procedat instituțional strict pe baza legii și prin mijloacele procedurale pe care le-am avut la dispoziție, alegând dintre toate variantele pe aceea a unui proiect de lege.

În final, Parlamentul va decide.

1.4       Propunerile de procurori de rang înalt

13 poziții de procurori de rang înalt erau vacante, unele de ani de zile la nivelul conducerii Parchetului General, DNA și DIICOT. Astăzi, după 3 luni de mandat, 70% dintre acestea, între care toate din cele de vârf, sunt în procedură de ocupare, ca urmare a inițierii procedurilor prevăzute de lege de către Ministerul Justiției. Pentru pozițiile pentru care nu am inițiat procedura de propunere, interviurile pot fi reluate în martie sau aprilie anul curent.

Potrivit legii, propunerea de numire se face de către ministrul Justiției, numirea de către Președintele României. CSM Secția pentru procurori avizează consultativ.

Prin urmare, legea nu spune nimic despre modalitatea în care ministrul își formează opțiunea de propunere, lăsând la totala putere de decizie a ministrului ce propunere va face.

Cu toate acestea, am organizat interviuri publice transmise pe pagina de internet a ministerului, în fața unei comisii de interviu formate din reprezentanți ai MJ, dar și din afara MJ, din partea CSM Secția pentru procurori, INM și ASE.

Membrii comisiei de interviu au formulat liber orice întrebări au dorit și și-au exprimat ulterior, în fața ministrului, propria analiză tehnică asupra răspunsurilor și planurilor manageriale. Am făcut, de asemenea, propria evaluare a acestor planuri și a răspunsurilor, analizând și evaluând real și serios inclusiv răspunsurile la întrebările celorlalți membri ai comisiei de interviu și analiza acestora. Decizia de propunere mi-a aparținut însă, exact așa cum prevede legea.

A fi procedat altfel, ar fi însemnat o derobare de responsabilitate și o adăugare la lege, care nu pune decât în dreptul ministrului acest drept de a decide propunerea.

Cu toate acestea, pentru o completă informare, pot să precizez că niciuna dintre evaluările mele nu a fost departe de evaluările membrilor comisiei. Și mai adaug faptul că acest exercițiu a fost de un real folos, drept pentru care mai mulțumesc încă o dată instituțiilor care au desemnat reprezentanți în comisia de interviu și, personal, membrilor acesteia, pentru travaliul și profesionalismul demonstrat.

1.5       Buget

Am preluat mandatul în preajma rectificării bugetare. Fondurile alocate inițial pentru Justiție fiind insuficiente, am transmis instituțional o scrisoare ministrului de Finanțe și am cerut să am o întâlnire cu acesta, în care am arătat consecințele nealocării de fonduri suficiente, inclusiv pentru plata drepturilor salariale restante. Rectificarea a rezolvat restanțele pentru toate capitolele bugetare ale ministerului pe anul 2019, dar probleme bugetare serioase se pun în continuare.

Acestea au fost principalele subiecte cu care s-a confruntat Ministerul Justiției în cele trei luni precedente, au fost și alte direcții de acțiune, cu o masă critică mai mică, dar la fel de importante. Le voi dezvolta, eventual, la întrebări.

2.Obiectivele mandatului

Obiectivele ministerului decurg din programul de guvernare și vor ține cont de durata până la alegerile generale.

2.1 Legile justiției și Codurile penale

Îmi mențin opțiunea de a nu discuta legile justiției și codurile penale în Parlament în plină perioadă electorală pentru că atenția multor parlamentari va fi îndreptată spre campaniile electorale și substanța dezbaterilor poate fi afectată de intensitatea confruntărilor politice.

De aceea, vă solicit să amânăm aceste legi până după încheierea campaniei electorale și alegerea noului Parlament, indiferent dacă vorbim de alegeri anticipate sau la termen.

Dar, nu vom pierde însă timpul acesta la nivel de minister, de aceea îl declar un obiectiv.  Vom continua munca în grupuri tehnice de lucru cu largă reprezentare instituțională, la care orice parlamentar din comisiile juridice este oricând bine venit pentru a observa ce se lucrează și a exprima opinii.

Se impun câteva excepții de la acest principiu, în care trebuie ca Parlamentul să adopte urgent reglementări.

2.1.1 Prevederile privind INM

Îmi reconfirm opinia ca orice schimbare de paradigmă privind durata de școlarizare să aibă la bază un minim studiu de impact. De aceea, am susținut amânarea aplicării prevederii, nu pentru că INM nu a luat măsuri, ci pentru că trebuie să facem un serios studiu de resurse umane și o consultare a profesiilor juridice și a altor instituții privind disponibilitatea și capacitatea de a prelua cursanți INM în practică. În subsidiar, dacă Parlamentul va insista să mărească durata de școlarizare, sper cel puțin ca aceasta să fie limitată la 3 ani în loc de 4, cum s-a modificat recent. Sunt deschis pentru consultări cu membrii comisiilor juridice.

2.1.2 Prevederi care trebuie rapid modificate în aplicarea deciziilor CCR

Există 36 de decizii ale CCR care ar trebui receptate în codurile penale. Aceste intervenții punctuale nu trebuie însă extinse prin intervenții colaterale prin amendamente atașate pe parcurs, pentru că reforma penală trebuie făcută pe îndelete, de către un Parlament proaspăt legitimat prin vot popular.

2.1.3 Prevederi care trebuie receptate din dreptul Uniunii Europene

Ministerul Justiției a inițiat recent aplicarea unor prevederi pentru receptarea în dreptul intern a unei directive privind combaterea pornografiei infantile și a traficului de persoane. Considerăm că astfel de măsuri nu suferă amânare, mai ales în cazuri de infrigement.

2.1.4 Prevederi în legile Justiției care prezintă caracter de urgență

CSM nu a semnalat Ministerului Justiției, dar înțeleg că există o preocupare pentru modificarea unor prevederi din legile Justiției care prezintă caracter de urgență pentru eliminarea unor blocaje. Nu cunosc la această oră care sunt aceste prevederi, însă rămân deschis pentru consultări.

2.2 Decizia – pilot Rezmiveș și alții contra României

Sunt în permanentă legătură cu Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, Serviciul de Executări Penale și CEDO. În perioada următoare un număr de aproximativ 300 de cauze vor fi comunicate Ministerului de Externe pentru a fi închise prin înțelegeri amiabile. E un pas constructiv pentru care mulțumesc CEDO.

În paralel, vom continua planurile pentru ameliorarea condițiilor din penitenciare, prin măsuri pe termen scurt și lung. Cele pe termen scurt vizează reparații și extinderi ale capacităților de cazare și redistribuiri de deținuți între penitenciare pentru a echilibra gradul de ocupare între acestea. Cele pe termen lung vizează construcția noilor penitenciare, deja lansate, inclusiv în cadrul Mecanismului Norvegian cu fonduri nerambursabile.

2.3 Logistică

În ultimii ani, Legislativul și Executivul s-au concentrat pe legile justiției și codurile penale. Desigur, acestea trebuie aduse la zi, după cum am arătat.

Însă cred că cel puțin în egală măsură trebuie să ne concentrăm pe logistică și pe pregătirea profesională a magistraților și grefierilor.

Schemele de personal din justiție sunt incomplet acoperite, avem instanțe și parchete care lucrează în condiții imobiliare precare, dotările tehnice, de la birotică la mijloace tehnice de anchetă, lipsesc.

Bugetul de investiții al MJ este acoperit în proporție de 21% pe 2020. Desigur, vor urma rectificări, dar totuși e de reținut.

Schema de personal a Ministerului Public include aproximativ 800 posturi neocupate, la instanțe avem aproximativ 600, pensionările s-au înmulțit, mai ales în contextul polemicilor politice privind pensiile de serviciu.

În acest timp, grupurile organizate de infractori se dotează cu tehnică, de la aparatură de bruiaj la drone și microfoane ambientale pentru a preveni și paraliza acțiunea echipelor de anchetă, ceea ce este grav. În ultimii ani, crima organizată s-a modernizat mai mult decât parchetele. În acest context, devine legitimă întrebarea ce fel de stat vrem să fim?!

Se lucrează pe o strategie de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 – 2020 din care s-au realizat aproximativ 16% din măsuri, 16% ... . Concret, din 153 de măsuri prevăzute în Strategie, 24 sunt aplicate, restul nerealizate sau neinițiate. Asta înseamnă, pe cifre și măsuri, că din 2016 încoace s-a bătut pasul pe loc sau s-a dat înapoi. Ne place sau nu, s-au pierdut ultimii 4 ani pentru dezvoltarea sistemului judiciar.

Pe lângă schemele de personal, sediile și dotările logistice, avem o perfectă dezordine în sistemul salarial din justiție. Guvernele au pierdut treptat din mână politica salarială în domeniul Justiției. Legi necorelate și prost scrise în domeniul salarial au deschis calea acțiunilor în instanță pentru recuperarea a tot felul de sporuri, lămuriri de dispozitiv, aplicarea venitului de referință sectorial, dobânzi, penalizări și așa mai departe. La rândul lor, aceste hotărâri s-au rulat precum un bulgăre de zăpadă care a devenit uriaș în ciuda intervențiilor legislative de eșalonare. Spre exemplu, numai în 2015 au fost alocate și cheltuite în acest sens aproximativ 110 milioane euro, în 2016 18,3 milioane euro, în 2017 63 milioane euro, în 2018 38 milioane euro, în 2019 65 milioane euro. Sunt bani datorați și plătiți de Guvern, rezultați din legi necorelate care au oferit oportunități legale satisfăcute judiciar. Estimările noastre, pe baza datelor pe care le avem din instituțiile pentru care MJ este ordonator principal de credite, sunt în sensul că, pentru perioada 2020 – 2024, se vor plăti aproximativ 390,2 milioane euro pentru drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.

Drepturi și avantaje sociale cum ar fi diurne, transport, chirii etc., acordate de-a lungul vremii, au mărit factura. Numai în 2019, MJ, MAN – IM, MP, ÎCCJ au alocat și cheltuit 45 milioane euro pe astfel de drepturi. Nu avem date de la CSM în acest sens.

Pe de altă parte, justiția este un serviciu public care generează sume uriașe la bugetul de stat din taxele de timbru. Pe lângă aceasta, ca orice serviciu public, generează efecte economice și sociale care nu pot fi comensurate financiar. Nimic nu poate funcționa fără serviciul public al Justiției.

Deci, nu vreau să las impresia că privesc justiția exclusiv în paradigma cost financiar – beneficiu financiar, spun doar că trebuie să luăm și acest lucru în calcul și să eficientizăm lucrurile. În fine, dacă e să măsurăm cu acest criteriu, să nu uităm că rezultatele depind și de cât investești în Justiție, nu numai în salarii, ci și în dotări logistice.

În concluzie, se impun câteva constatări.

E nevoie de ordine legislativă urgentă în domeniul salarial în domeniul Justiției și MJ se va ocupa de acest subiect, astfel încât, odată, cu instalarea noului Parlament, să avem toate datele pentru a rezolva acestă problemă. Personal, cred că e nevoie de o lege salarială destinată exclusiv puterii judecătorești, corelată desigur cu întreg sistemul de salarizare în sistemul public. Această lege trebuie să pună ordine în politica salarială, să elimine necorelările, inechitățile, să stopeze valul de procese pentru drepturi salariale, să eșaloneze restanțele, să stabilească un grafic unitar de plăți pentru hotărârile care vin și să constituie un stimulent pentru atragerea de juriști de elită în magistratură. Pensionările anticipate au devenit o vulnerabilitate pentru Justiție, pe lângă deficitiul de personal, e și o pierdere de expertiză.

În al doilea rând, se impun investiții serioase și constante în sistemul judiciar, cel penitenciar și de probațiune în următorii ani, în sedii și dotări logistice, în acoperirea schemelor de personal și pregătirea personalului de specialitate.

Pe scurt, ordine în lege, ordine în organizare, calitate în pregătirea profesională și investiții în logistica imobiliară și mobiliară.

Nicio lege a justiției și niciun cod penal nu pot suplini aceste condiții.

Rețeta succesului nu e complicată: legi clare, investiții constante și oameni pregătiți profesional și psihologic. Primele două elemente sunt la dispoziția puterii legislative și executive, ultimul element, cel mai important, pregătirea personalului, este în responsabilitatea CSM.

Vă mulțumesc!