Print

I. INTRODUCERE
Informarea și consultarea publică inițiată de Ministerul Justiției are în vedere îndeplinirea a două obiective, și anume: unul de informare a publicului cu privire la situația actuală în ceea ce privește starea de supraaglomerare și condițiile de detenție din penitenciare, iar cel de al doilea referitor la punerea în discuție a unor opțiuni ce vizează pe termen scurt, mediu și lung, reducerea sustenabilă a supraaglomerării și îmbunătirea condițiilor de detenție: măsuri pentru consolidarea infrastructurii, măsuri pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor private de libertate, facilitarea reintegrării sociale, consolidarea probațiunii, măsuri legislative.

De asemenea, având în vedere problemele sistemice legate de executarea pedepselor, acest document include și o secțiune referitoare la examinarea unor măsuri legislative care pot rezolva condițiile precare de detenție.

Prin procesul de informare și consultare publică, Ministerul Justiției urmărește și crearea unei platforme prin care societatea civilă să se poată exprima cu privire la implementarea măsuri identificate în vederea îmbunătățirii efective și sustenabile a condițiilor de detenție ce includ și supraaglomerarea.

II. SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA 

Sistemul penitenciar românesc cuprinde 44 de unități: 34 de penitenciare, 6 penitenciare spital, 2 centre educative si 2 centre de detenție. În 23 de unități există secții speciale de arest preventiv (http://anp.gov.ro/raport-de-activitate-anual).

Populația carcerală la data de 18.07.2016 este de 28.278. Conform standardelor Consiliului Europei transpuse în România prin OMJ nr. 433/2010 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/116216), fiecărui deținut trebuie să-i fie alocat un spațiu de 4mp, pentru deținuții încadrați în regim de detenție de maximă siguranță și închis, și 6mc de aer pentru deținuții încadrați în regim de detenție semi-deschis și deschis. Potrivit acestor standarde, sistemul penitenciar din România poate acoperi 18.826 locuri. În prezent, deficitul de locuri din sistemul penitenciar românesc este de 9.408 locuri.

Dinamica efectivelor de detinuti

Figura 1 – dinamica efectivelor de deținuți 2004 - 30.06.2016

Populația carcerală este pe un trend descrescător în ultimii ani. Din anul 2004 până la 30.06.2016, populația carcerală a scăzut cu 10.797 persoane, așadar cu 38%.

Prin adoptarea și intrarea în vigoare a Noului Cod Penal și a Noului Cod de Procedură Penală în luna februarie 2014 a fost consolidat caracterul excepțional al privării de libertate ca măsură preventivă în cursul procesului penal, iar pe de altă parte s-au pus la dispoziția organelor judiciare mijloacele adecvate pentru aplicarea extinsă a măsurilor alternative la privarea de libertate (atât în ceea ce privește măsurile preventive, cât şi în privința pedepselor cu privare de libertate). Ca urmare, populația carcerală este pe un trend descrescător, menținându-se în jurul cifrei de 28.000 de persoane private de libertate.

Numărul actual al persoanelor private de libertate în România transpus în media persoanelor condamnate este de 144/100.000 locuitori, fiind apropiată mediei statelor Consiliului Europei. Media indicelui Populația penitenciară europeană/ European Prison Population  Rate (PPR) a fost de 134  deținuți/100.000 locuitori în anul 2013, iar în 2014 de  124 deținuți /100.000  locuitori, fiind în scădere cu 7%.

Prin raportare  (Sursa ICPR, http://www.prisonstudies.org/map/europe , date calculate pentru 2016), populația penitenciare din alte state este următoarea: 89 (Italia), 99 (Franța), 125 (Bulgaria), 133 (Spania), 139 (Portugalia), 144 (România), 186 (Slovacia),  183 (Ungaria), 189 (Polonia).

La 30.06.2016, situația privind structura pedepselor, respectiv numărul total al persoanelor condamnate aflate în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor (excluzând pe cel al persoanelor aflate în arest preventiv) arăta altfel (http://www.anp.gov.ro/documents/10180/9264127/SITUA%C5%A2IA+LUNAR%C4%82%20-+iunie+2016+-+cu+CE+si+CD.pdf/823009cb-c0ed-4196-9126-5cc591fde941):

Tabel 1

Din perspectiva structurii pe infracțiuni, ponderea pe categorii de infracțiuni este următoarea:

Tabel 2

Tendința descrescătoare a populației carcerale din 2014-2015 a generat o creștere a numărului persoanelor aflate în supravegherea serviciilor de probațiune. Este de remarcat că, pentru prima dată de la înființarea serviciului de probațiune în Romania în anul 2001, prin Ordonanța Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/24149), numărul persoanelor aflate sub supravegherea acestuia este mai mare decât al celor aflate în detenție în penitenciare. În acest sens, la data de 31 decembrie 2015, în supravegherea serviciilor de probațiune se aflau peste 42.000 persoane sancționate în timp ce în sistemul penitenciar se aflau 28.334 persoane private de libertate.

evolutia nr persoane condamnate

Figura 2 – dinamica efectivelor de persoane aflate în supravegherea serviciilor de probațiune

La data de 30.06.2016 numărul persoanelor aflate în supravegherea serviciilor de probațiune a crescut cu 19% față de anul 2015, fiind de 50.000. Raportat la personal (355 de consilieri de probațiune în toate cele 42 de servicii de probațiune), media numărului de persoane supravegheate/consilier este de 140. Comparativ, încărcătura medie în Marea Britanie este de 13 persoane/consilier de probațiune, în Belgia 45 persoane/consilier de probațiune și Estonia 30 persoane/consilier de probațiune. Așadar, în Romania încărcătura de dosare este de 3-4 ori mai mare decât media europeană, ceea ce pune personalul de probațiune în imposibilitatea de a efectua activitățile obligatorii necesare unei supravegheri adecvate.

III. CONDIȚIILE DE DETENȚIE

Problema supraaglomerării din penitenciarele românești a fost constatată și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Prima hotărâre CEDO pronunțată împotriva României în această materie datează din decembrie 2007 în cauza Bragadireanu contra României (http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-122647).

În iulie 2012, CEDO a pronunțat o hotărâre semi-pilot privind condițiile de supraaglomerare din România, în cauza Iacov Stanciu contra României http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-123577, în care a reținut că, în pofida eforturilor autorităților române de a îmbunătăți situația condițiilor de detenție, există o problemă structurală în acest domeniu, neacordând, însă, un termen pentru remedierea problemelor constatate. Ca urmare a hotărârii din cauza Iacov Stanciu, în luna septembrie a anului 2012, Guvernul României a aprobat memorandumul cu tema „Efectele constatării încălcării de către România a interdicției tratamentelor inumane sau degradante în cauza Iacov Stanciu împotriva României”. Prin acesta, a fost creat un grup de lucru inter-instituțional, format din reprezentanți ai Ministerului Justitiei, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Public, Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției Române, Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi ai Ministerului Afacerilor Externe care a analizat hotărârile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva României privind condițiile de detenție, formulând propuneri de măsuri și monitorizând punerea în aplicare a acestora.

De asemenea, a fost instituit un mecanism intern de monitorizare a gradului de supraaglomerare atât la nivelul ANP, cât și la nivelul centrelor Ministerului Afacerilor Interne, în vederea luării de măsuri punctuale pentru decongestionarea unităților de detenție care înregistrau un grad de ocupare ridicat, spre exemplu prin transferul persoanelor private de libertate în alte centre, prin instituirea unui mecanism de monitorizare a încheierilor pronunțate de judecătorii de supraveghere sau de instanțele de judecată în materia condițiilor de detenție și supravegherea punerii în executare a acestora.

Mecanismul Național pentru Prevenirea Torturii, instituție de funcționează în cadrul Avocatului Poporului a fost, de asemenea, creat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.48/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Au fost realizate investiții atât la nivelul ANP, cât și al Centrelor de reținere și arest preventiv ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), prin care s-a urmărit extinderea capacității de cazare prin crearea de noi spații de detenție, dar și modernizarea și adaptarea celor existente la standardele internaționale în materie. În anul 2013 au fost date în folosință 1421 locuri de cazare obținute prin lucrări de reparații curente. În anul 2014 au fost date în folosință 145 locuri noi de cazare, iar în anul 2015, au fost modernizate și date în folosință un număr de 300 de locuri de deținere.

Față de măsurile ulterioare anului 2012 în materia condițiilor de detenție, inclusiv cele instituite în anul 2016, un raport integrat va fi inițiat de Ministerul Justiției în trimestrul IV.

La nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului, numărul cererilor din România privind condițiile de detenție a crescut față de anii anteriori, cifrându-se în prezent la aproximativ 2000 de cereri. În acest context, CEDO a subliniat că, dat fiind numărul foarte mare de cereri privind condițiile de detenție aflate pe rolul său, nu este exclusă adoptarea unei hotărâri pilot împotriva României privind supraaglomerarea și condițiile actuale de detenție. O hotărâre pilot ar obliga România să adopte toate măsurile necesare pentru remedierea unei probleme sistemice, într-un termen determinat. În cadrul acestei proceduri, Curtea nu are doar funcția de a se pronunța dacă a existat sau nu o încălcare a Convenției într-o cerere dată, ci și de a identifica problema sistemică sau structurală și de a oferi guvernului vizat indicații clare privind măsurile pe care acesta trebuie să le ia pentru remedierea problemei (http://www.hotararicedo.ro/index.php/news/2014/11/abordarea-%C3%AEncalcarilor-sistemice-si-structurale-ale-drepturilor-omului-in-jurisprudenta-cedo-procedura-hotararii-pilot ). Dacă este adecvat, în timpul procedurii pilot, CEDO poate suspenda soluționarea celorlalte cauze de același tip.

În ceea ce privește cuantumul sumelor plătite cu titlu de despăgubire de către România persoanelor pentru care CEDO a constatat încălcarea articolul 3 (Interzicerea torturii) din Convenție, potrivit datelor primite de la Agentul Guvernamental al României la CEDO, acesta este în creștere.

Tabel 3

Prin comparație, în perioada 2010-2015, România a fost condamnată în 119 cauze pentru încălcarea articolului 3, cuantumul total al sumelor plătite fiind de 2,5 milioane EUR: despăgubiri de 1.172.701 EUR ca urmare a hotărârilor Curții și sume plătite în urma dosarelor încheiate prin înțelegere amiabilă sau declarații unilaterale în cuantum de 1.382.406 EUR (total).

În ceea ce privește costul mediu pentru un deținut, conform unei analize a Administrației Naționale a Penitenciarelor este de aproximativ 783,80 lei/lună, incluzând hrană, medicamente, curățenie, lenjerii si accesorii de pat, reparații curente, curent, gaze, apă, ceea ce înseamnă 9405,60 lei/an. Este important de subliniat faptul că, indiferent de regimul de executare, costul unui deținut este același în care acesta se află. Comparativ, în ceea ce privește probațiunea, costul mediu al unei persoane aflată în supraveghere este de aproximativ 48 de lei/lună. În medie, consilierul de probațiune are în jur de șase întrevederi cu persoana aflată în supraveghere.

Guvernul României a aprobat la 27 aprilie 2016 Memorandumul pentru aprobarea calendarului de măsuri necesare îmbunătățirii condițiilor de detenție și a sistemului de probațiune, exprimându-și acordul de principiu pentru măsurile de investiții în infrastructura penitenciară  și pentru bugetul necesar de 740.234.582 euro,  în perioada 2016-2023. Aceste fonduri sunt destinate  extinderii capacității sistemului penitenciar cu un număr de 10.895 de locuri noi de cazare și modernizarea unui număr de 1651 locuri, ceea ce ar rezolva problema deficitului de locuri de deținere pentru persoanele private de libertate.

De asemenea, în temeiul Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 (în particular, secțiunea A.4. Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi creşterea şanselor de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, (http://www.just.ro/wp-content/uploads/2015/09/h1155_231220141.pdf ), Ministerul Justiției a dezvoltat și aprobat, împreună cu Administrația Națională a Penitenciarelor, la data de 01.07.2016, Planul de Acțiune Sectorial pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Detenție, plan ce vizează măsuri în domeniul accesului la muncă, accesul la servicii medicale de calitate și reintegrare socială (http://www.just.ro/wp-content/uploads/2016/06/Plan-de-masuri-pentru-imbunatatirea-conditiilor-de-detentie2.pdf)

IV. MĂSURI  PENTRU REDUCEREA SUSTENABILĂ A SUPRAAGLOMERĂRII ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA CONDIȚIILOR DE DETENȚIE

    A. Măsuri pentru consolidarea infrastructurii:

Potrivit standardelor Consiliului Europei (4 mp pentru cei aflați în regimurile închis și de maximă siguranță sau 6 mc pentru cei aflați în regim deschis și semi-deschis), sistemul penitenciar din România are o capacitate de 18.826 locuri. Raportat la numărul de persoane aflate în custodie (28.234 la 30.06.2016), deficitul este de 9.408 locuri.

Investiția în extinderea infrastructurii penitenciare ar putea fi o soluție pe termen lung în vederea decongestionării penitenciarelor. Acest lucru se poate realiza prin construcția de noi penitenciare, prin extinderea capacității în unitățile penitenciare care o permit și/sau prin transformarea unor infrastructuri existente dezafectate (ex. unități militare) în unități penitenciare.

Conform Memorandumului pentru aprobarea calendarului de măsuri necesare îmbunătățirii condițiilor de detenție și a sistemului de probațiune, construcția de noi penitenciare are în vedere construcția a două penitenciare cu regim de maximă siguranță, regim închis și arestați preventiv, a câte 1000 de locuri de cazare până în anul 2021.

Totodată, este preconizată transformarea unor spații existente în noi locuri de deținere, investiții noi și transformarea unor spații existente în noi locuri de deținere prin lucrări de intervenție, schimbarea destinației unor spații existente în noi locuri de deținere prin lucrări de reparații curente, preluarea de noi imobile în vederea creșterii capacității de cazare.

Măsurile pe termen lung, scurt și mediu se prezintă astfel:

Tabel 4

Pre-condiții:

  • alocarea de resurse bugetare necesare
  • efectuarea unor analize cost-eficiență
  • elaborarea unui plan de investiții și modernizare

    B. Măsuri pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor private de libertate

a. Mărirea normei de hrană

În prezent, norma de hrană este de 3,76 de lei/zi/persoană privată de libertate, ultima actualizare având loc 2013 (OMJ nr.3541/C/2012). Legislația relevantă în acest domeniu include Ordonanța de Guvern nr.26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională și Ordinul Ministrului Justiției (OMJ) nr.3541/C/2012 pentru stabilirea valorilor financiare ale normelor de hrană (Norma de hrană 17, cea mai uzitată, respectiv 2855 de calorii/zi).

În prezent, creșterea normei de hrană a persoanelor private de libertate implică existența sumelor necesare de la bugetul de stat, sustenabilitatea măsurii pentru anii următori poate implica și modificarea Ordonanței de Guvern nr. 26/1994 .

(http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/4017 )

Ministerul Justiției împreună Administrația Națională a Penitenciarelor analizează impactul financiar în vederea modificării de urgență a OMJ nr.3541/C/2012 în vederea actualizării normei de hrană.

(http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/144520 )

Pre-condiții:

  • (re)alocarea de resurse bugetare la nivelul ANP  

b. Măsuri igienico-sanitare

Igienizarea spațiilor de detenție constituie o măsură necesară în vederea îmbunătățirii condițiilor actuale de detenție. Administrația Națională a Penitenciarelor are un buget pe anul 2016 dedicat lucrărilor de igienizare/întreținere/reparații curente în valoare totală de 7.758.860 lei, din care 7.282.660 lei pentru penitenciare, iar 476.200 lei pentru penitenciarele spital.

(http://www.anp.gov.ro/documents/10180/4566691/BUGET+2016.pdf/4b8405e8-a32d-49dc-b680-6134f014f708)

Dată fiind importanța acestei măsuri, aceasta a fost prevăzută și în Planul de Acțiune Sectorial pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, Accesul la Servicii Medicale de Calitate, măsura nr.19, cu termen de implementare constant.

(http://www.just.ro/wp-content/uploads/2016/06/Plan-de-masuri-pentru-imbunatatirea-conditiilor-de-detentie2.pdf)

Având în vedere concluzii ale rapoartelor de control, precum și ale vizitelor inopinate la penitenciare, Ministrul Justiției a solicitat în cursul lunii iunie demararea urgentă a acțiunilor de igienizare a spațiilor de detenție. Măsurile administrative la nivelul fiecărei unități penitenciare se pot dispune imediat.

Pre-condiții:

  • management eficient la nivelul unităților penitenciare
  • co-interesarea persoanelor aflate în detenție (de exemplu prin echivalarea cu muncă prestată) și eventuala modificare a legislației în acest sens

c. Accesul la servicii medicale de calitate

Potrivit raportului anual al Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru anul 2015, numărul bolnavilor cronici din penitenciare este de 8.424 de persoane private de libertate (29,7% din populația carcerală are o afecțiune cronică). Numărul este în creștere în comparație cu anul 2014 (7488) și 2013 (5672).

În ceea ce privește bolnavii aflați în faze terminale oncologice, numărul deceselor cu cauză oncologică a crescut de la 24 (în anul 2014) la 41 în 2015, iar de la începutul anului curent, din totalul de 38 decese, 15 sunt de natură oncologică.

O altă problemă o constituie bolnavii cu afecțiuni psihice, unde numărul aproximativ este de 2600 (218 dintre aceștia fiind cu afecțiuni psihice grave). În mod similar, numărul persoanelor cu dizabilități, la sfârșitul anului 2015, era de 193.

Posturile de specialitate medicală din sistemul penitenciar nu sunt complet ocupate, iar lipsa medicilor stomatologi din cadrul penitenciarelor este o problemă particulară.

Planul de Acțiune Sectorial pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Detenție, în vigoare de la 01.07.2016, are în vedere elaborarea unei strategii de atragere și menținere a personalului medical în sistemul penitenciar. În paralel se analizează: posibilitatea unor parteneriate în sistem plata cu ora sau voluntariat; încheierea de protocoale cu Ministerul Sănătății, cu colegii profesionale (medici, psihologi); crearea de centre terapeutice și diseminarea bunelor practici existente în sistemul penitenciar. În acest sens, este de menționat centrul terapeutic pentru femei din cadrul Penitenciarului Gherla finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014. Comunitatea terapeutică este destinată femeilor cu afecțiuni psihice şi este dotată cu cluburi, camere de deținere, cabinete psihologice şi spatii destinate activităților de reintegrare socială. De asemenea, au fost elaborate 3 protocoale clinice (pentru asistarea femeilor private de libertate diagnosticate cu depresie sau cu anxietate ori cu tulburări de personalitate) şi un program pentru optimizare personală.

Pre-condiții:

  • actualizarea legislației terțiare (Ordine de Ministru, inclusiv cele comune cu Ministrul Sănătății)
  • încheierea de protocoale inter-instituționale sau cu corpuri profesionale (medici, psihologi)
  • încheierea la nivel de unitate penitenciară de contracte pentru accesul efectiv la servicii medicale stomatologice

d. Îmbunătățirea accesului la muncă

Conform raportului de activitate al Administrației Naționale a Penitenciarelor din anul 2015, 8406 persoane private de libertate au prestat muncă, în regim de prestări servicii și producție bugetară (3255) sau în interesul locului de deținere și regie proprie (5151). Alte 56 de persoane private de libertate au prestat muncă pe bază de voluntariat și în caz de calamitate. În total, procentul persoanelor private de libertate implicate în activități lucrative a fost de 29% în anul 2015.

(http://anp.gov.ro/documents/10180/7602375/bilant+Administratia+Nationala+a+Penitenciarelor+rom.pdf/5b87fb13-fd0f-419b-aee0-e09dcfb5bbcb, pag.28)

Pentru anul în curs, din datele furnizate de Administrația Națională a Penitenciarelor, numărul de persoane care au prestat muncă se situează la 28,37%.

Prestarea muncii ar putea fi o posibilă soluție nu numai pentru îmbunătățirea stării de supraaglomerare existentă în penitenciare, dar și pentru: reducerea efectivă a perioadei de detenție prin acordarea beneficiului prevăzut de cadrul legal (art. 96 Legea nr.254/2013); o reintegrare socială mai facilă a persoanelor aflate în detenție; realizarea rolului reeducativ și de reintegrare al pedepsei.

Pre-condiții:

  • management eficient la nivelul unităților penitenciare prin identificarea de oportunități de muncă
  • eventuala modificare a cadrului legislativ secundar și terțiar

    V. FACILITAREA REINTEGRĂRII SOCIALE

Strategia Națională de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de Libertate, 2015 - 2019, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.389/2015 din 27 mai 2015 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/169807)  are drept obiectiv strategic facilitarea reintegrării sociale prin dezvoltarea de programe educative, asistență psihologică și asistență socială din perioada detenției, și facilitarea asistenței post-detenție la nivel sistemic.

Constituirea Comisiei Interministeriale a avut loc în luna februarie 2016 (ulterior publicării Strategiei în luna iulie 2015), iar Comisia a procedat la inventarierea măsurilor cu termen urgent față de aprobarea Strategiei și care sunt precondiții pentru activitățile următoare propuse de Strategie. Planul Național de Implementare al Strategiei conține măsuri până în anul 2019. La nivelul ANP se aplică în procedură pilot instrumentele standard necesare culegerii informațiilor relevante în procesul de evaluare a nevoilor persoanelor private de libertate. Lucrările Comisiei vor continua în luna septembrie 2016. Din perspectiva organizării şi desfășurării intervenției recuperative destinată persoanelor aflate în custodia sistemului penitenciar, este necesar ca eforturile de standardizare şi diversificare a ofertei activităților şi programelor educative, de asistență psihologică şi asistență socială să fie continuate. De asemenea, în vederea reintegrării sociale și crearea unor opțiuni reale de incluziune pe piața muncii în perioada post detenție ar putea fi extinsă oferta cursurilor de calificare/recalificare în anumite domenii prin procesul de adaptare profesională conformă cu nevoile pieței muncii.

Ministerul Justiției va elabora cadrul pentru programe de voluntariat și ateliere pentru deținuți, cu sprijinul ONG-urilor locale și ale studenților. De exemplu, înainte de liberare, persoanelor aflate în detenție li se pot organiza ateliere pe tema dreptului muncii si drepturile lor cu privire la reintegrarea sociala sau ateliere de reinserție pe piața muncii. Astfel de măsuri, existente în alte state, sunt de natură să contribuie la scăderea recidivei, prin faptul ca celor condamnați li s-ar oferi alternative, prin cunoașterea drepturilor lor.

Pre-condiții:

  • funcționarea efectivă a Comisiei Inter-ministeriale
  • management eficient la nivelul unităților penitenciare și o bună colaborare cu structuri asociative
  • Protocoale în MJ/ANP și facultăți de drept în vederea desfășurării unor ateliere de informare pre-liberare sau cu societăți comerciale (târguri de muncă)

   VI. CONSOLIDAREA PROBAȚIUNII

În vederea reducerii costurilor sociale ale executării sancțiunilor și măsurilor penale, prin diminuarea populației din unitățile penitenciare și valorificarea potențialului socioeconomic al infractorilor, Ministerul Justiţiei a înființat în anul 2001 sistemul național de probațiune prin Ordonanța Guvernului nr. 92/2000.

Probațiunea promovează și pune în executare pedepsele și măsurile neprivative de libertate, rolul acestei instituții fiind sporit în lumina noii legislații în materie penală intrată în vigoare în anul 2014, care a lărgit și reorganizat sfera sancțiunilor alternative la închisoare (amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, liberarea condiționată, precum și cele 4 măsuri educative neprivative de libertate aplicate minorilor).

Prin activitatea sa, sistemul de probațiune urmărește asigurarea unui echilibru între protecția societății prin menținerea ordinii de drept, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și menținerea în comunitate a persoanelor sancționate penal, scopul fiind reabilitarea socială a infractorilor.

Din punct de vedere organizatoric, sistemul de probațiune din România este format, în prezent, din Direcţia Națională de Probațiune, structură centrală, cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiției care funcționează cu 35 de angajați și, la nivel local, 42 servicii de probațiune, subordonate din punct de vedere financiar-administrativ și metodologic Direcției Naționale de Probațiune, cu o schemă de personal de 355 consilieri de probațiune.

Activitatea serviciilor de probațiune a înregistrat o creștere accelerată, începând din anul 2011, pe dimensiunea persoanelor sancționate penal intrate în supravegherea acestora, culminând cu cea mai abruptă creștere în cursul anului 2015 – peste 20.000 noi persoane intrate în supraveghere (vezi mai sus figura 2).

Dezvoltarea sistemului de probațiune constituie o măsură necesară pentru susținerea aplicării sancțiunilor și măsurilor neprivative de libertate introduse prin noile coduri în materie penală și procesual penală, măsură asumată de Ministerul Justiției în cadrul Strategiei pentru dezvoltarea sistemului de justiție 2015 – 2020, precum și în Memorandumul pentru aprobarea calendarului de măsuri necesare îmbunătățirii condițiilor de detenție și a sistemului de probațiune aprobat de Guvernul României la data de 27 aprilie 2016.

Măsurile efective promovate de Ministerul Justitiei în 2016 sunt: creșterea schemei de personal la nivelul Direcției Naționale de Probațiune de la 355 consilieri de probațiune cu 428 consilieri de probațiune (total 783, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/178329), adoptarea Statutului Personalului de Probațiune (prevăzută în 2016, cu întârziere de peste 2 ani), adoptarea Regulamentelor pentru aplicarea Legii nr.252/2013 și a Legii nr.253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (întârziere de peste 2 ani ), corectarea unor inechități salariale prin OUG 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Pre-condiții:

  • Alocarea resurselor bugetare necesare

VII. MĂSURI LEGISLATIVE

Ministerul Justiției analizează oportunitatea propunerii unor modificări legislative la nivelul legislației penale, cum ar fi prevederile privind concursul de infracțiuni, infracțiuni continuate și sporul obligatoriu de pedeapsă; alternative la executarea pedepsei în detenție; liberarea condiționată.

De asemenea, trebuie analizate rolul judecătorului de supraveghere a privării de libertate și responsabilizarea mai mare a comisiilor de liberare condiționată.

Examinarea măsurilor legislative are în vedere că adoptarea unei grațieri sau amnistii se adresează numai efectului, nu și cauzelor supraaglomerării. În planul politicii penale, se identifică efecte cu privire la recidivă și experiența altor state arată că sunt urmate de refacerea aglomerării pe termen scurt (în Cehia, au fost reîncarcerate 24% din persoanele care au beneficiat de grațiere în anul 2013).

Prin comparație cu principiile care întemeiază o lege de grațiere colectivă (pedepse mici, infractori nerecidiviști, pentru infracțiuni fără violență, pentru infracțiuni care nu se circumscriu unei politici penale ample a unui stat de combatere a unor fenomene infracționale de sistem – de ex. corupția) impactul asupra persoanelor private de libertate este redus. Măsurile de înlăturare a executării pedepsei au caracter excepțional și trebuie să țină seama de efectul pentru societate, fiind necesar un echilibru între actul de clemență și nevoia de dreptate a societății.

Adoptarea unei măsuri de grațiere are natură excepțională și, la nivelul Consiliului Europei, Comitetul pentru Prevenirea Torturii menționa în cazul Georgiei:: problema supraaglomerării din penitenciare și a inflației populației carcerale nu poate fi soluționată într-o manieră cuprinzătoare și durabilă prin utilizarea acestor metode excepționale. În plus, se mai afirmă că graba în care s-a desfășurat procedura de amnistie, la care s-a adăugat absența pregătirii eliberării și a structurilor de sprijin exterior adecvat, antrenează riscul ca un număr semnificativ al deținuților eliberați să revină în penitenciare într-o perioadă scurtă de timp ( citat în Carta Albă privind suprapopularea din penitenciare, Comitetul European pentru Probleme Penale, 30 iunie 2016; para.109).

Nu în ultimul rând, este necesară examinarea legislației privind organizarea sistemului penitenciar, mai ales a stabilității funcțiilor de conducere și a ocupării prin concurs, a introducerii unor criterii de performanță efectivă pentru funcțiile manageriale și a introducerii unor criterii de evaluare obiective pentru întregul personal din sistemul penitenciar.

Evaluarea activității personalului din sistemul penitenciar, a persoanelor care ocupă funcții de conducere în particular, este importantă pentru calitatea activității, eficiență, motivare. Criteriile stabilite pentru evaluarea activității profesionale prin Ordinul ministrului justiției nr.1792/2013 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/149003) vizează pentru persoanele cu funcții de conducere: capacitatea decizională, previziune și planificare, organizare și coordonare, monitorizare și control. Aplicarea unor indicatori de performanță mai specifici este considerată necesară de către Ministerul Justiției, pentru a eficientiza activitatea de management, pe baze concrete și măsurabile.

Pre-condiții:

  • Dezbateri cu autorii codurilor penal și de procedură penală
  • Efectuarea unui audit al sistemului penitenciar