Direcția Națională de Probațiune anunță declanșarea unei proceduri de transfer la cerere, pentru ocuparea unei funcții publice vacante de consilier, gradul profesional principal la Direcția economică

Direcția Națională de Probațiune din cadrul Ministerului Justiției anunță declanșarea unei proceduri de transfer la cerere, pentru ocuparea unei funcții publice vacante de consilier, gradul profesional principal la Direcția economică

Anunt

 

Lire la suite

Achiziţionare pachet de produse promoționale pentru participanții la conferința de deschidere a programului „Justiție” aferent Mecanismului Financiar Norvegian 2014-2021

Ministerul Justiției, în calitate de autoritate contractantă vă invită să transmiteţi oferta dumneavoastră de preț în vederea achiziţionării unui număr de 100 pachete materiale de vizibilitate/ promoționale pentru participanții la conferința de deschidere a programului „Justiție”, aferent Mecanismului Financiar Norvegian 2014-2021, București, 16 noiembrie 2018.

Data limită stabilită pentru transmiterea ofertelor este: 05.11.2018, ora 13.30.

Invitatie |  Manual vizibilitate produse promotionale | Logo MJ albastru vectorial

Lire la suite

Precizari privind numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr

Numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr

Facem precizarea faptului că, prezentele dezvoltări nu adaugă la raportul de evaluare prezentat în data de 24 octombrie 2018.

  1. Anunțul de recrutare

17 Februarie 2016 - pe site-ul Ministerului Justiției, a fost postat anunțul cu privire la declanșarea procedurii de recrutare pentru ocuparea funcției de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.  Anunțul de recrutare a fost însoțit de publicarea criteriilor avute în vedere pentru ocuparea funcției de Procuror General, iar la capitolul Condiții prevăzute de lege sunt enumerate următoarele: (a) Vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror (b) Calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare; (c) Nu au fost sancționați în ultimii 3 ani.

Termenul limită pentru depunerea candidaturilor a fost data de 16 martie 2016.

  1. Candidați

15-16 Martie 2016 - la registratura Ministerului Justiției au fost înregistrate 4 candidaturi pentru funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, printre care și a procurorului Augustin Lazăr.

  1. Selecția de către Ministrul Justiției

21 martie 2016 – data programată pentru dialogul domnului procuror Augustin Lazăr cu ministrul justiției.

01 aprilie 2016 – Ministrul Justiției a transmis către Consiliul Superior al Magistraturii propunerea de numire funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a domnului procuror Augustin Lazăr, pentru o perioadă de 3 ani.

  1. Avizul secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

Potrivit articolului Art. 211 alin (2) din Regulamentul privind transferul şi detașarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcții de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcția de procuror şi a procurorilor în funcția de judecător din 09.03.2006, ”în vederea emiterii avizului, împreună cu propunerea ministrului justiției se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declarațiile prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante”.

21 Aprilie 2016 - prin Hotărârea 258, secția de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea ministrului justiției de numire în funcția de Procuror General a domnului Augustin Lazăr.

  1. Numirea în funcția de procuror general

28 Aprilie 2016 - Președintele României a semnat decretul de numire în funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr.

PROBLEME IDENTIFICATE ÎN PROCEDURA DE NUMIRE

  1. Dosarul de candidatură

Candidatura domnului procuror Augustin Lazăr a fost înregistrată la Ministerul Justiției printr-un email transmis în data de 15 Martie 2016, ora 12:27 către Direcția Resurse Umane. Din copia email-ului se poate observa că s-au atașat doar un curriculum vitae și o scrisoare de intenție.

Din analiza dosarului și a înregistrărilor din registratura Ministerului Justiției, rezultă că nu au fost depuse alte documente nici la această dată, nici la o dată ulterioară, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere.

La data de 18 martie 2016, conform unei adrese identificate la dosar, Ministerul Justiției a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii furnizarea unor informații referitoare la cei 4 candidați cu referire expresă la: vechimea în funcția de judecător/procuror, calificativul obținut la ultima evaluare a activității profesionale și eventualele sancțiuni disciplinare aplicate în ultimii trei ani sau proceduri disciplinare în curs. La această solicitare, în registratura MJ sau la dosarul de numire, nu este niciun răspuns și niciun document provenit de la Consiliului Superior al Magistraturii.

  1. Neîndeplinirea criteriilor anunțate pentru numire

În dosarul de candidatură nu s-a identificat nici un document care să dovedească îndeplinirea criteriului de la capitolul Condiții prevăzute de lege din anunțul de pe site-ul Ministerului Justiției, și anume obținerea calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

Această cerință este verificată pe baza prevederilor articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevede că pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță judecătorii și procurorii sunt supuși la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficiența, calitatea activității și integritatea, obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor și procurorilor numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.

Pentru clarificarea aspectelor menționate mai sus, la data de 12 Septembrie 2018, Ministrul Justiției s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea de a transmite situația evaluărilor domnului procuror Augustin Lazăr.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis răspunsul numărul 18450 din 19 septembrie 2018, prin care a pus la dispoziție rapoartele de evaluare a activității profesionale a domnului Augustin Lazăr, întocmite, pentru perioada 2014-2016 de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii și pentru perioada 2011-2013, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Raportul de evaluare pentru perioada 2011-2013 vizează activitatea desfășurată de către domnul Augustin Lazăr în funcția de procuror general adjunct, respectiv procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. La finalul documentului se precizează faptul că: ”Prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi, 20 APRILIE 2017, în trei exemplare...” Documentul este emis la un an de la numirea în funcție – în baza prevederilor art. 39 alin (1) evaluarea are loc la fiecare 3 ani, astfel că numirea trebuia să aibă la bază o evaluare nu mai veche de anul 2013.

Astfel, ministrul justiției a făcut propunerea de numire în funcția de Procuror General a domnului Augustin Lazăr cu nerespectarea criteriilor anunțate și a prevederilor legale.

La data de 28 Aprilie 2016, când Președintele României a semnat decretul de numire în funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr, acesta nu deținea o evaluare a îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță, realizată în baza articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Astfel, domnul Augustin Lazăr nu a demonstrat îndeplinirea criteriului anunțat de Ministerul Justiției pentru ocuparea funcției de Procuror General, capitolul Condiții prevăzute de lege, și anume calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

  1. Evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr

Față de situația identificată anterior, evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2016, de către Comisia de evaluare a procurorilor, constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, comunicată prin adresa CSM 18450 din 19.09.2018, conține doar dată luării la cunoștință a evaluării, și anume 18.09.2018 (cu o zi înainte să fie transmis răspunsul către Ministerul Justiției).

Pentru această procedură, pe ordinea de zi a Ședinței Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din data de 05 septembrie 2018 [extras], s-a pus în discuție înlocuirea domnului Augustin Lazăr cu doamna Laura Oprean prim-adjunct al procurorului general, din funcția de președinte a Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel. Această decizie era fundamentată de evaluarea activității profesionale a domnului Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2015 când a ocupat funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și avea la bază, conform punctului 1 de pe ordinea de zi ”Constatarea incompatibilității președintelui Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel și înlocuirea acestuia potrivit art.26 alin 10 din Hotărârea nr 676/2007 din 04.10.2007”.

Nu avem cunoștință dacă domnul Augustin Lazăr a fost înlocuit din această funcție și la data de 20 aprilie 2017 (data întocmirii Raportului de evaluare pentru perioada 2011-2013), când deținea, de drept, poziția de președinte al comisiei, în virtutea articolului 29 alin (8) din Hotărârea nr 676/2007, care prevede că: Activitatea specifică funcției de procuror desfășurată de membrii comisiilor de evaluare de la parchetele de pe lângă curțile de apel, inclusiv membrii supleanți, chiar dacă aceștia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, din care fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, 2 procurori desemnați de colegiul de conducere şi un membru supleant.

Cu toate acestea, raportul de evaluare a activității profesionale, transmis de către Consiliul Superior al Magistraturii, în data de 18.09.2018, nu este pentru perioada 2014-2015 (așa cum se precizează pe ordinea de zi a ședinței Colegiului de conducere al PICCJ din 05.09.2018), ci pentru perioada 2014-2016, și nu este întocmit de către Comisia de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curțile de apel (așa cum se precizează pe ordinea de zi a ședinței Colegiului de conducere al PICCJ din 05.09.2018) ci de către Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii.

  1. Avizul Consiliului Superior al Magistraturii

21 aprilie 2016 - Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii numărul 258 reține următoarele:

”Din înscrisurile atașate, respectiv, propunerea ministrului justiției, referatul Direcției resurse umane și organizare, declarațiile prevăzute la art. 54 alin (2), raportata la art. 48 alin (11) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv, declarația pe propria răspundere, de neapartenență la serviciile de informații înainte de anul 1990 și declarația de interese, precum și proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, curriculum vitae, al candidatului și 12 lucrări relevante întocmite de acesta în desfășurarea activității, rezultă că au fost parcurse toate etapele parcurse de art. 211 alin (1)-(5) din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere…..”

Aceste documente la care se face referire în avizul secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu se regăsesc în dosarul de la Ministerul Justiției, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere. Raportat la prevederile art. 211 , având în vedere faptul că aceste documente sunt depuse la Consiliul Superior al Magistraturii împreună cu propunerea ministrului justiției, considerăm că ele trebuiau să fie depuse anterior la MJ.

Din documentele de la Ministerul Justiției nu se poate identifica conținutul dosarului transmis către Consiliul Superior al Magistraturii și nici cele 12 lucrări la care se face referire în hotărârea CSM nr 258 din 21 aprilie 2016. În adresa transmisă de Ministerul Justiției către CSM, este menționată îndeplinirea criteriilor pentru numire, făcându-se referire la documente care nu există la dosar.

  1. Lucrări relevante întocmite în desfășurarea activității de către candidați

În dosarul candidatului de la Ministerul Justiției nu se pot identifica, cu exactitate, documentele justificative pentru activitatea profesională, și anume lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante.

Potrivit articolului Art. 211 alin (2) din Regulamentul privind transferul şi detașarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcții de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcția de procuror şi a procurorilor în funcția de judecător din 09.03.2006 ”ÎMPREUNĂ cu propunerea ministrului justiției se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declarațiile prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante”

În dosarul de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Ministerul Justiție, s-a identificat o Ordonanță de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis.

La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcția Națională Anticorupție, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 și alta formulată de către o instituție publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informațiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

În raportul de evaluare a fost precizat faptul că: ”Nu cunoaștem dacă motivul acestei scăpări are vreo legătură cu faptul că în dosarul de candidatură al actualului procuror general era tocmai o rezoluție de clasare care privea președintele României în funcție. Am luat doar act de documentele pe care le-am identificat în dosarul înregistrat la Ministerul Justiției

Toate constatările făcute prin Raportul de evaluare sunt corecte și au ca fundament, așa cum am precizat, documentele identificate în dosarul de la Ministerul Justiției. Afirmația a fost făcută în contextul elementelor prezentate la punctul 2 - Neîndeplinirea criteriilor anunțate pentru numire.

  1. Atribuțiile Președintelui

Conform dispozițiilor art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în vigoare la data de 28 aprilie 2016, ”Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”.

Dacă Președintele României putea refuza motivat, este greu de crezut că își putea fundamenta decizia în lipsa studierii documentelor de la dosarul de candidatură.

Nu cunoaștem documentele care au fost analizate la acea dată de către domnul Președinte pentru a motiva decizia sa de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece din documentele de la Ministerul Justiției nu rezultă conținutul dosarului transmis către Administrația Prezidențială. Ordonanța de clasare menționată la punctul anterior se află în dosarul de la Ministerul Justiției, aferent procedurii de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general.

Autorul ordonanței de clasare a fost numit de către președintele în funcție, conform art. 54 alin (1) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la propunerea ministrului justiției, într-o funcție de procuror de rang înalt.

Distinct de cele prezentate și având în vedere discuțiile cu privire la posibilitatea de a face public copii ale documentelor identificate în dosarul de numire al domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmit către Consiliul Superior al Magistraturii copie integrală după dosarul existent la Ministerul Justiției, în forma și în ordinea identificată, împreună cu fișa de registratură cu documentele intrate. În același timp, atașez copie după răspunsul numărul 18450 din 19 septembrie 2018, prin care CSM a transmis rapoartele de evaluare a activității profesionale a domnului Augustin Lazăr.

Solicit, pe această cale, Consiliului superior al Magistraturii să confirme sau să infirme cu date si fapte aspectele identificate în evaluarea documentelor din copia după dosarul care a stat la baza numirii domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În același timp, în condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că sunt întrunite condițiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens.

Lire la suite

Proiectul de Ordin al ministrului justiției privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcționare a penitenciarelor-spital

În temeiul dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, Ministerul Justiţiei supune dezbaterii publice proiectul de Ordin al ministrului justiției privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcționare a  penitenciarelor-spital.

Ordin | Referat de aprobare | Regulament

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiţiei, str. Apolodor, nr.17, sector 5, Bucureşti, pe fax, la nr. 037 204 1195 sau la adresa de e-mail dean@just.ro.

Lire la suite

Reuniunea delegației Ministerului Justiției cu reprezentanții Comisiei Europene în cadrul misiunii de evaluare în contextul Mecanismului de Cooperare și Verificare

În perioada  25-27 iunie 2018  are loc cea de-a doua misiune de evaluare din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) din anul 2018. Aceasta se înscrie în cadrul general de evaluare aferent Mecanismului și presupune o serie de reuniuni tematice cu reprezentanții instituțiilor implicate în îndeplinirea obiectivelor MCV.

Întâlnirile organizate la sediul Ministerului Justiției au avut loc marți, 26 martie 2018, cu participarea domnului prof. univ. dr. Tudorel TOADER, ministrul Justiției, a doamnei conf. univ. dr. Marieta SAFTA, secretar de stat, și în funcție de tematica reuniunilor, a domnului Sebastian COSTEA, secretar de stat,  împreună cu o delegație a ministerului la nivel tehnic.

Totodată, prin raportare la tematica fiecărei reuniuni, au participat reprezentanți ai Instituțiilor din România implicate în procesul de implementare a recomandărilor din Raportul MCV, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Senatul României, Camera Deputaților, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Delegația misiunii de evaluare a Comisiei Europene din cadrul MCV a fost condusă de domnul Julien MOUSNIER, Șeful Unității Cetățeni și Securitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene. Din echipa delegației Comisiei Europene au mai făcut parte doamna Jeanne DE JAEGHER, doamna Maria ARSENE din partea Secretariatului General al Comisiei, domnul Ingo WEUSTENFELD din cadrul DG JUST și doamna Irina STEFURIUC din cadrul DG HOME.

În acest context, au avut loc șase întâlniri la sediul Ministerului Justiției, după cum urmează:

  • intervalul orar 09.45-11.00 – la această întrevedere au participat din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție domnul judecător Ilie Iulian DRAGOMIR, vicepreședinte, și doamna judecător Simona Daniela ENCEAN; din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) domnul procuror Codruț OLARU, vicepreședinte, doamna judecător Mariana GHENA, membru ales al CSM, doamna judecător Nicoleta ȚÎNT, membru ales al CSM, domnul procuror Cristian BAN, membru ales al CSM; din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție domnul Romulus Dan VARGA, procuror șef al Secției de urmărire penala și criminalistică și doamna procuror Irina KUGLAY; din partea Direcției Naționale Anticorupție doamna Elena GRECU, procuror șef la Secția Judiciară; din partea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism domnul Daniel HORODNICEANU, procuror șef, și doamna Ioana ALBANI, procuror șef adjunct; din partea Senatului României domnul senator Nicolae MOGA, vicepreședintele Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională; din partea Camerei Deputaților domnul deputat Eugen NICOLICEA, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități. În cadrul acestei reuniuni au fost discutate recomandările 3 și 4 din Raportul MCV, tematica fiind Codul penal și Codul de procedură penală. Accentul a fost plasat pe demersurile de modificare a acestor reglementări și pe procesul legislativ în ansamblul său, fiind subliniate atât aspecte privind transparența și consultările ce au avut loc, cât și principalele consecințe ale modificărilor discutate asupra activității organelor judiciare.
  • intervalul orar 11.20-12.45 - la această reuniune au participat din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) domnul procuror Codruț OLARU, vicepreședinte, doamna judecător Nicoleta ȚÎNȚ, membru ales al CSM, doamna judecător Gabriela BALTAG, membru ales al CSM, doamna judecător Evelina OPRINA, membru ales al CSM, domnul procuror Cristian Mihai BAN, membru ales al CSM, domnul judecător Mihai Bogdan MATEESCU, membru ales al CSM; din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a participat doamna procuror Adriana ȘANDRU, consilier al procurorului general și din partea Camerei Deputaților domnul Eugen NICOLICEA, președintele Comisiei juridice de disciplină şi imunități. În cadrul acestei întâlniri a fost discutată recomandarea 1 din Raportul MCV, tematica fiind un sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt. În acest context, conducerea Ministerului Justiției a prezentat stadiul legilor de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor,  Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și  Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. A fost detaliată  procedura legislativă, marcându-se faptul că procesul de modificare a acestor legi a  început în anul 2015, cu implicarea Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, a tuturor actorilor relevanți în acest proces. Ministrul Justiției a precizat faptul că CCR a admis unele obiecții de neconstituționalitate în legătură cu cele trei proiecte de lege și că cea mai mare parte a obiecțiilor de neconstituționalitate formulate au fost respinse. Totodată, membrii CSM ce au prezenți la reuniune și-au exprimat opiniile cu privire la criteriile de selecție a procurorilor pe baza unor criterii clare și transparente. De asemenea, domnul Eugen NICOLICEA a prezentat succint stadiul îndeplinirii recomandărilor ce revin Parlamentului României.
  • intervalul orar 14.30-15.15 – la această întrevedere au participat din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție doamna judecător Iulia Cristina TARCEA, președinte, doamna judecător Gabriela Elena BOGASIU, vicepreședinte; din partea Consiliului Superior al Magistraturii doamna judecător Evelina OPRINA, membru ales al CSM; din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție doamna Antonia Eleonora CONSTANTIN, procuror șef adjunct Secția judiciară. În cadrul acestei reuniuni au fost discutate recomandările 3 și 6 din Raportul MCV, tematica fiind Codul civil și Codul de procedură civilă, precum și Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020. Cu privire la Codul de procedură civilă, domnul prof. univ. dr. Tudorel TOADER, ministrul Justiției, a precizat faptul că au fost identificate soluții pentru instanțele unde nu existau spații pentru camerele de consiliu. Măsurile propuse au fost formulate cu respectarea obiectivului asumat de a se asigura un impact rezonabil în ceea ce privește mobilizarea resurselor necesare. De asemenea, s-au purtat discuții cu privire la modificările Codului de procedură civilă propuse de către Consiliul Superior al Magistraturii. În ceea ce privește recomandarea 6, a fost prezentată activitatea Consiliul de Management Strategic (COMS), a Comisiei de Monitorizare, precum și a Grupului tehnic de lucru al COMS. De asemenea, ministrul Justiției a pus în discuție posibilitatea ca, în momentul ridicării MCV, rolul Consiliului de Management Strategic să fie întărit cu atribuții de observare și monitorizare a evoluțiilor din sistemul judiciar. 
  • intervalul orar 15.30-16.15 - la această reuniune a participat din partea Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Generală Anticorupție domnul comisar-șef de poliție Octavian MELINTESCU, director general adjunct. În cadrul acestei întrevederi a fost dezbătută recomandarea 11 din Raportul MCV. Astfel, discuțiile s-au axat pe progresele înregistrate în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020. A fost punctat faptul că, pe baza contribuțiilor transmise de către autoritățile și instituțiile publice, a fost elaborat și publicat Raportul privind stadiul implementării SNA 2016-2020 în anul 2017. De asemenea, s-a precizat faptul că, în cadrul celei de-a patra serii de reuniuni ale platformelor de cooperare prevăzute în SNA, au avut loc o serie de întâlniri, respectiv: cu reprezentanții platformei de cooperare a administrației publice centrale, în cadrul căreia au fost adoptate rapoartele de evaluare privind Ministerul Afacerilor Externe și Secretariatul General al Guvernului; cu reprezentanții platformei de cooperare a autorităților independente și instituțiilor anticorupție, ocazie cu care au fost adoptate rapoartele de evaluare privind Consiliul Național de Soluționarea a Contestațiilor și Agenția Națională de Integritate; cu reprezentanții platformei de cooperare a mediului de afaceri. Totodată, s-a discutat despre proiectul derulat de către Camera Americană de Comerț din România (AMCHAM) împreună cu Ministerul Justiției privind consolidarea integrității în întreprinderile publice. Inițiativa a aparținut AMCHAM, care a propus diseminarea către întreprinderile publice a instrumentelor de integritate dezvoltate atât de AMCHAM, cât și de Ministerul Justiției. De asemenea, în cadrul întrevederii s-a menționat faptul că sunt înregistrate evoluții la nivel metodologic, SNA vizând dezvoltarea unui cadru juridic uniform pentru evaluarea riscurilor de corupție la nivel central și pentru evaluarea ex post a incidentelor de integritate.
  • intervalul orar 16.30-17.15 - la această întrevedere au participat din partea Ministerului Afacerilor Externe doamna Catrinel BRUMAR, Agent Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului; din partea Ministerului Afacerilor Interne domnul comisar‑șef de poliție Viorel TATU, director general adjunct, și doamna inspector de poliție Andreia GRIGORAȘ; din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publicei domnul Gheorghe HARY; din partea Ministerului Finanțelor Publice domnul Gheorghe VÂSCEA, director, Corpul de control. În cadrul acestei reuniuni a fost discutată recomandarea 5 din Raportul MCV, respectiv aspecte vizând executarea hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești, inclusiv cu privire la instituirea unui mecanism pentru furnizarea unor statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Cu privire la sistemul ECRIS, a fost identificată o soluție tehnică, iar în prezent se află în derulare o analiză de business privind adăugarea unor noi funcționalități in aplicația ECRIS.
  • intervalul orar 17.30-19.00 – la această întrevedere a participat delegația Ministerului Justiției, fiind astfel finalizate reuniunile organizate la sediul Ministerului Justiției din cadrul acestei misiuni de evaluare. Domnul prof. univ. dr. Tudorel TOADER, ministrul justiției, a precizat faptul că, în ultimii ani, autoritățile române și-au demonstrat angajamentul pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției, în cadrul unui proces amplu de reformă care era necesar și ale cărui rezultate au fost constatate și de către Comisia Europeană. De asemenea, ministrul justiției a reiterat faptul că obiectivul Ministerului Justiției și al Programului de guvernare rămâne ridicarea MCV anterior preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Totodată, în cadrul întâlnirii, au fost clarificate o serie de aspecte pe care delegația Comisiei Europene le-a pus în discuție cu privire la recomandările 1 și 3.

Lire la suite