(Română) Discursul Ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, de prezentare a Legilor Justiţiei

 București, 30 septembrie 2020

Conferință de presă

Discurs de prezentare a Legilor Justiției

Bună seara,

Vă mulțumesc pentru prezență.

În această seară Ministerul Justiției pune în dezbatere publică proiectele legilor justiției, privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectele se vor încărca pe siteul ministerului după această conferință. În această conferință voi explica de ce am redactat aceste proiecte, care sunt principiile care au stat la baza demersului nostru, care sunt principalele intervenții propuse și ce se întâmplă mai departe cu ele.

Ce ne propunem prin proiecte?

Prin lansarea acestor proiecte, dorim să invităm întreaga magistratură română să se aplece din nou asupra bazelor organizării propriei profesii.

Dorim să invităm la o largă și temeinică dezbatere publică asupra așezărilor legislative care vor sta la baza propriului statut, a organizării judiciare și a organizării CSM, instituția supremă de autoguvernare a Justiției și garantul independenței sale.

Chem magistratura română pe un șantier al construcției și reconstrucției, al ieșirii din blocaje, din suficiență, rutină și ineficiență, acolo unde ele se întâlnesc.

Am discutat cu mulți magistrați nemulțumiți de propriile legi după modificările din 2017, 2018, primesc săptămânal memorii care strigă după dreptate, grefierii și profesiile juridice transmit de asemenea aceleași semnale care toate se traduc într-un singur mesaj puternic: cumva, trebuie să ne regăsim un drum mai limpede, în multe locuri, trebuie să o luăm de la capăt.

Noi, la Ministerul Justiției, nu pretindem că deținem adevăruri absolute și soluții panaceu.  

Noi propunem însă o viziune prin aceste legi și invităm la o dezbatere serioasă, metodică, calmă, atât cât e cazul de îndelungată, până vom ajunge la un acord asupra tuturor problemelor esențiale.

De aceea, am prevăzut un termen de dezbatere care se întinde pe câteva luni, până în 31.03.2021.

Pe baza căror principii și în ce scop?

Am așezat la baza propunerilor câteva principii: independența sacrosanctă a judecătorilor și procurorilor, funcționalitatea instanțelor, a CSM, dar și a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraților, dar și protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri, separația, echilibrul și cooperarea loială dintre puterea judecătorească și executiv, obligațiile noastre care decurg din rapoartele MCV, GRECO, avizele Comisiei de la Veneția și, mai nou, Mecanismul ”Stat de Drept”, lansat recent de comisie, prin toate acestea, dreptul cetățenilor de a dispune de o justiție funcțională, dreaptă, eficientă.

Care sunt liniile de intervenție propuse?

A)        Privind statutul magistraților

  1. Am aliniat mai bine așa zisul principiu al “separării carierelor” între judecători și procurori la Constituția țării. Consiliul Superior al Magistraturii este un organism unic, cu atribuții omogene și unitare, având exclusiv rolul constituțional de a garanta independența justiției, cele două secții ale acestui organism având rolul de instanțe de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. Fără îndoială, cele două cariere prezintă particularități și proiectul le observă, reflectându-le echilibrat în atribuțiile Plenului și ale celor două secții. 
  2. Am asigurat receptarea, în plan legislativ, a recomandărilor organismelor europene, instituite printr-o serie de documente (avize, Rapoarte, recomandări etc.), precum: Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneția), Mecanismul de cooperare și de verificare - MCV (2017, 2018, 2019), Grupul Statelor împotriva Corupției – GRECO (2018, 2019), la care se adaugă jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (cererea nr. 3594/19 din 5 mai 2020).
  3. Am asigurat implementarea la nivel legislativ a deciziilor obligatorii ale Curții Constituționale a României (Decizia nr. 121/2020, privind necesitatea reglementării prin lege organică a aspectelor esențiale privind admiterea în magistratură, inclusiv cele privind examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari; Decizia nr. 454/2020, cu referire la condițiile transferării judecătorilor; Decizia nr. 588/2017 cu referire la condițiile încetării detașării magistraților înainte de termenul pentru care s-a dispus detașarea).

4. Între noutăți, aș remarca aici:

a) întărirea rolului INM în organizarea, desfășurarea concursurilor și examenelor, atribuind puteri sporite Consiliului științific al INM, cu privire la comisiile de concurs, precum cele de corectare, examinare, interviuri, soluționare a contestațiilor etc., Plenului CSM rămânându-i în competență atribuții în acord cu rolul său constituțional de garant al independenței justiției, atribuții precum cele de validare a concursurilor, examenelor, de propunere de numire și, după caz, numirea și promovarea magistraților, respectiv atribuția numirii comisiilor de organizare a concursului/examenului;

b) profesionalizarea procesului de selecție a magistraților, prin eliminarea oricăror modalități alternative de intrare în magistratură fără concurs (ex. prin interviuri), cu excepția magistraților pensionari care pot fi reîncadrați fără concurs după pensionare la instanțele sau parchetele care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare de posturi vacante;

c) eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților;

d) întărirea principiului independenței procurorilor în activitatea judiciară, prin revenirea la forma anterioară legii nr. 242/2018, propunerea având și suport constituțional;

e) micșorarea pragului de vechime impus procurorilor cu funcții de conducere de rang înalt, având în vedere realitățile din teren, cât și exigența selecției, derivată, inclusiv, din asigurarea unei baze de recrutare/selecție reprezentative;

f) ridicarea la rang de lege a unor proceduri de numire în funcții de conducere de rang înalt a procurorilor și restabilirea echilibrului dintre actorii implicați în procedura de numire (ministrul justiției-Președintele României-CSM), cât și introducerea unor exigențe relative la: obligativitatea motivării refuzului Președintelui României de numire în funcție, fixarea unui termen de 60 de zile pentru emiterea Decretelor prezidențiale implicate în procedura numirii/revocării din funcțiile de conducere; posibilitatea atacării în instanță a Decretului prezidențial emis în procedură; competența de judecată și limitele acesteia (legalitate și temeinicie);

g) eliminarea restricțiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraților, introduse prin art. 9(3), aspect cum a fost modificat prin Legea nr. 242/2018;

h) eliminarea rolului actual al MFP în contextul procedurii de răspundere materială a magistraților pentru erori judiciare.

i) modificarea, respectiv lărgirea competenței de judecată a judecătorilor stagiari, în acord cu realitățile din sistemul judiciar și nivelul acestora de instrucție;

j) revenirea la normele care consacrau accesul în funcția de judecător la IICJ prin concurs, urmărindu-se, astfel, creșterea profesionalismului, dar și a transparenței și a obiectivității procesului decizional, context în care s-a introdus și cerința dublei specializări a judecătorilor care accesează o funcție la instanța supremă;

k) creșterea duratei mandatelor funcțiilor de conducere, de la 3 ani la 4 ani, având în vedere, în principal, natura atribuțiilor manageriale fixate prin lege în cazul acestor funcții;

l) creșterea rolului Procurorului General al Parchetului de pe lângă ICCJ în procedurile de delegare;

B) Privind organizarea judiciară

Soluțiile legislative preconizate pot fi rezumate, după cum urmează:

a) desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, context în care proiectul reglementează modul de transfer al cauzelor judiciare la celelalte parchete, situația personalului structurii, alte dispoziții tranzitorii, regimul juridic al diverselor acte procesuale/procedurale efectuate în procedură etc.;

b) reglementarea detaliată a motivelor de revocare, precum și procedura de revocare a procurorilor numiți în cadrul DNA și DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția (opinia 924/2018) și deciziile CCR (Decizia nr. 33/2018);

c) modul de exercitare a atribuțiilor manageriale în cadrul structurii de conducere a Parchetelor este reglementat prin lege, în raport cu exigențele CCR (Decizia nr. 345/2006);

d) abandonarea soluției legislative introduse prin Legea nr. 207/2018, cât privește compunerea completelor de judecată în Apel cu un număr de 3 judecători și revenirea la formula inițială (2 judecători), având în vedere ineficiența normei în vigoare din perspectiva asigurării calității procesului de deliberare, dar și în raport de volumul mare de activitate al instanțelor de judecată, prin raportare la numărul de judecători și la personalul auxiliar de specialitate;

e) limitarea posibilității infirmării soluției procurorului de către procurorul ierarhic superior la motivele de nelegalitate;

f) procedură detaliată de numire în funcție în cadrul DIICOT/DNA, uniformizând regulile de recrutare/selecție a procurorilor din cele două direcții, din perspectiva condițiilor de numire (pregătire profesională, reputație, absența sancțiunilor disciplinare în ultimii 3 ani, o vechime de cel puțin 7 ani în funcția de procuror/judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat potrivit legii prezente și a regulamentului aprobat prin Ordin al Procurorului General al PICCJ, concursul fiind organizat de DIICOT, respectiv DNA, acesta constând într-un interviu ce urmează a fi transmis în direct prin mijloace de comunicare electronică);

g) proiectul aduce o serie de clarificări în legătură cu auditarea externă a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor judiciare, identificând mai clar scopul auditării (identificarea și remedierea sistemului sub aspectul vicierii sau manipulării repartizării aleatorii), dar și prevederi relative la modul de organizare a auditării, actorii implicați (MJ, asociațiile profesionale ale magistraților, societatea civilă);

h) uniformizarea regulilor referitoare la salariul de bază și sporurile ofițerilor și agenților de poliție judiciară, detașați în cadrul Ministerului Public, stabilind că salariul de bază și sporurile ofițerilor și agenților de poliție judiciară detașați în cadrul Parchetelor sunt cele prevăzute pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară din cadrul DNA, intervenția legislativă având la bază considerente de echitate;

C) Privind Consiliul Superior al Magistraturii

Proiectul de lege urmărește:

a) Reafirmarea rolului constituțional al CSM, acela de garant al independenței justiției, context în care au fost redate Plenului CSM o serie de atribuții, amputate prin modificări legislative aferente anului 2018 (Legea nr. 234/2018). Conform proiectului, aspectele generale și comune ale carierei magistraților și organizarea instanțelor și parchetelor sunt date în competența Plenului (Cap. IV, Secția a 2-a, art. 33 - art. 37);

b) reformarea sistemului de alegere a membrilor judecători și procurori ai CSM, prin instituirea unui nou tip de scrutin, în care membrii respectivi sunt aleși de toți judecătorii, respectiv de toți procurorii, la nivel național, iar nu doar prin votul magistraților din cadrul instanțelor sau parchetelor pentru care se depune candidatura, cum prevede legislația în vigoare, modificarea urmărind creșterea gradului de reprezentativitate al membrilor CSM în raport cu întregul corp al magistraților;

c) extinderea sferei titularilor acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a magistraților prin revenirea la sistemul existent anterior modificării legislației operate în anul 2018, ministrul justiției, procurorul general al PICCJ, respectiv președintele ICCJ redevenind titulari ai acțiunii disciplinare, diferențiat, în funcție de categoria de magistrat în discuție, modificarea fiind în consonanță cu principiul echilibrului puterilor în stat care asigură, în fapt, principiul separației puterilor în stat, cu precizarea că normele similare anterioare modificării din 2018 au fost validate de către CCR (2011); Rolul de instanță de judecată în materie disciplinară nu este afectat, acesta rămânând în competența secțiilor CSM, conform Constituției.

d) revizuirea normelor privind asigurarea conducerii Inspecției Judiciare, în raport cu modificările operate prin OUG nr. 77/2018 și observații/recomandări din cadrul MCV (2018, 2019), context în care a fost reglementat colegiul de conducere al Inspecției Judiciare, cu atribuții clare, fiind deopotrivă, reglementate atribuțiile Adunării Generale ale inspectorilor judiciari, la nivel primar, cât și norme primare referitoare la numirea în funcție a inspectorului-șef, a inspectorului-șef adjunct și a celor doi directori de inspecție din cadrul Inspecției Judiciare; conform proiectului, inspectorul-șef și inspectorul-șef adjunct sunt numiți în funcție de Plenul CSM, în urma unui concurs organizat de CSM prin INM, proiectul instituind și normele referitoare la probele de concurs, comisiile de concurs, evaluarea și notarea candidaților, contestarea rezultatelor etc;

e) o inovație substanțială este cea cu privire la activitatea viitoare a CSM, după încheierea mandatului actualului CSM; proiectul de lege propune desfășurarea activității CSM în două sesiuni ordinare și sesiuni extraordinare, la nevoie, în perioada dintre sesiuni membrii CSM care au statut de magistrat urmând să își desfășoare activitatea la instanțe și parchete, cu excepția președintelui și a vicepreședintelui CSM, care urmează să rămână cu activitate permanentă; am propus această soluție, întâlnită în Olanda, de exemplu, unde justiția funcționează foarte bine, plecând de la nevoia menținerii profesionalismului magistraților aleși în CSM, păstrarea contactului lor cu ceilalți magistrați, cu problemele din sistem, creșeterea gradului de coeziune între membrii CSM și colegii pe care îi reprezintă; subliniez faptul că această reformă ar urma să intre în vigoare după încheierea mandatului actualului CSM.

Aș dori în încheiere să subliniez din nou faptul că această viziune este o invitație la dialog și construcție, că vom zăbovi asupra acestor propuneri până când vom fi cu toții siguri că vom promova cele mai bune soluții.

Publicarea acestor proiecte este un obiectiv al Programului de Guvernare și o cerință a Raportului MCV.

În scurt timp vom propune și o metodologie structurată și un calendar al consultărilor.

Vom consulta și partenerii noștri externi, în primul rând Comisia Europeană.

Aș dori în încheiere să mulțumesc tuturor colegilor din Ministerul Justiției cu care am lucrat direct pentru ca aceste proiecte să poată fi lansate în termenul în care ne-am angajat inițial.

Acest proiect se dorește o deschidere de drum și reprezintă doar unul din pilonii viitoarei Justiții române, o justiție luminată de spiritul dreptății.

Vă mulțumesc!

Lire la suite

Source: Council of the EU

Train de mesures concernant les preuves électroniques: le Conseil arrête sa position sur des règles concernant la désignation de représentants légaux pour la collecte de preuves

L'UE prend des mesures pour améliorer l'accès transfrontière aux preuves électroniques en créant un cadre juridique qui permettra d'adresser les décisions judiciaires directement aux prestataires de services opérant dans l'UE.

Le Conseil a arrêté ce jour sa position sur la directive relative à la désignation de représentants légaux pour la collecte de preuves en matière pénale.

Cette directive sera un instrument essentiel pour l'application du futur règlement relatif aux injonctions européennes de production et de conservation de preuves électroniques en matière pénale - sur lequel le Conseil a arrêté sa position en décembre dernier - dans la mesure où elle établit les règles applicables à la désignation des représentants légaux des prestataires de services dont le rôle est de recevoir ces injonctions et d'y répondre. L'instauration de représentants légaux était nécessaire en raison de l'absence d'exigence juridique générale pour les prestataires de services non-UE d'être physiquement présents dans l'Union. De plus, les représentants légaux désignés en vertu de cette directive pourraient également intervenir dans les procédures nationales.

Il s'agit d'une étape importante en vue d'un accès plus efficace et plus rapide aux preuves en matière pénale. La désignation de représentants légaux constituera un élément clé pour faciliter la coopération en matière de collecte de preuves électroniques. Notre objectif est de veiller à ce que le nouveau mécanisme fonctionne de manière efficace, mais que, en même temps, il ne constitue pas une charge excessive, surtout pour les PME. Malheureusement, ce Parlement ne sera pas en mesure d'entamer des négociations mais j'espère que les travaux pourront se poursuivre dès que possible une fois le nouveau Parlement élu.

Tudorel Toader, ministre de la justice de la Roumanie

p2
Source: Conseil de l'UE

Principaux éléments de la position du Conseil

Voici les principaux éléments de la position du Conseil:

  • les critères permettant de définir le lieu d'établissement des représentants légaux sont inchangés par rapport à la proposition de la Commission. Les représentants légaux se trouvent dans un des États membres où le prestataire de services est établi ou offre les services;
  • le Conseil a également souligné que les représentants légaux devraient disposer de ressources et de pouvoirs suffisants pour s'acquitter de leurs tâches;
  • les prestataires de services et les représentants légaux peuvent être considérés comme responsables à titre solidaire du non-respect d'obligations;
  • les représentants légaux peuvent aussi collecter d'autres types de preuve que des preuves électroniques, et recevoir d'autres demandes liées au domaine répressif, telles que des décisions d'enquête européenne, sans préjudice des procédures spécifiques prévues par d'autres instruments juridiques de coopération judiciaire en matière pénale;
  • des dispositions spécifiques visant à limiter la charge pesant sur les PME ont été ajoutées. Parmi ces dispositions figurent la possibilité pour les PME de "partager" le même représentant légal et une disposition selon laquelle les sanctions individuelles prises à l'encontre d'un prestataire de services devraient tenir compte de sa capacité financière;
  • concernant les sanctions, le texte demeure tel qu'il a été proposé par la Commission, à savoir que ces sanctions sont efficaces, proportionnées et dissuasives;
  • une liste complète des représentants légaux est publiée pour que les services répressifs puissent y avoir rapidement accès, essentiellement - mais pas uniquement - via le Réseau judiciaire européen en matière pénale;
  • le Conseil a prévu un délai de transposition de 18 mois pour s'assurer que le mécanisme des représentants légaux sera opérationnel une fois que le règlement sur les preuves électroniques entrera en vigueur, six mois plus tard.

Prochaines étapes

Le Conseil est prêt à entamer des négociations en trilogue sur l'ensemble du train de mesures concernant les preuves électroniques dès que le Parlement aura arrêté sa position, ce qui ne devrait pas être le cas avant les prochaines élections européennes.

Contexte

Cette directive s'inscrit dans le cadre du train de mesures concernant les preuves électroniques présenté par la Commission en avril 2018. L'objectif de ce train de mesures est d'améliorer l'accès transfrontière aux preuves électroniques en créant un cadre juridique pour les décisions judiciaires adressées directement aux fournisseurs de services ou à leur représentant légal dans un autre État membre.

La directive complète le règlement relatif aux injonctions européennes de production et de conservation de preuves électroniques en matière pénale sur lequel le Conseil a adopté sa position en décembre 2018.

Source: https://www.consilium.europa.eu/fr/press/press-releases/2019/03/08/e-evidence-package-council-agrees-its-position-on-rules-to-appoint-legal-representatives-for-the-gathering-of-evidence/

Lire la suite

Lansarea Programului ”Justiție”, implementat de Ministerul Justiției din România, în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2014-2021

 

Ministerul Justiției a organizat în data de 16 noiembrie 2018, la București, conferința de lansare a programului „Justiție”, în valoare de 52.941.176 euro, din care 45.000.000 euro asistență financiară nerambursabilă din partea Regatului Norvegiei, care va fi implementat în perioada 2018-2024.

Programul „Justiție” este gestionat de Ministerul Justiție în calitate de Operator de Program și cuprinde 7 proiecte pre-definite în următoarele domenii de interes: servicii corecționale (sistemul penitenciar și cel de probațiune); eficiența și eficacitatea sistemului judiciar, consolidarea statului de drept; violența domestică și violența bazată pe deosebirea de gen.

În deschiderea conferinţei, domnul prof.univ.dr. Tudorel TOADER, ministrul justiției, a subliniat importanţa pentru sistemul judiciar a Programului „Justiție”, arătând că “Exercițiul 2014-2021 pe care îl inaugurăm astăzi aduce nu doar o dublare a alocării financiare comparativ cu exercițiul trecut, dar și o paletă de intervenții ambițioase care își propun să contribuie atât la dezvoltarea practicilor interne de lucru în instituțiile beneficiare, cât și la îmbunătățirea cooperării interinstituționale.”

La rândul său, Excelența Sa doamna Lise KLEVEN GREVSTAD, Ambasadorul Regatului Norvegiei în România, a accentuat faptul că “lansarea, astăzi, a programului Justiţie, finanţat din granturi norvegiene, marchează un punct de referinţă în cooperarea dintre Norvegia şi România în sectorul justiţiei. Programul are la bază rezultatele bune obţinute în Mecanismul Financiar Norvegian anterior. Totodată, programul a fost construit pe baza excelentelor parteneriate care au fost dezvoltate în cele 3 arii de intervenţie respectiv, servicii corecţionale, administrarea instantelor şi violenţa domestică şi violenţa bazată pe gen.”

În domeniul serviciilor corecționale, cele trei proiecte predefinite “Correctional” (31.000.000 euro), “4 Norm” (5.000.000 euro) și “Child” (1.494.117 euro), implementate de Administrația Națională a Penitenciarelor, au ca obiectiv consolidarea capacității sistemului penitenciar și de probațiune din România de a contribui la reintegrarea socială a persoanelor condamnate, prin facilitarea tranziției acestora din penitenciar în sistemul de probațiune și, în continuare, în comunitate, printr-o strânsă cooperare cu autoritățile locale. De asemenea, în trei unități penitenciare (Craiova, Ploiești, Poarta Albă) vor fi redefinite programele de reintegrare socială și activitățile zilnice desfășurate de persoanele condamnate, în vederea responsabilizării lor înainte și după liberare. Totodată, se va urmări facilitarea reintegrării sociale a minorilor și tinerilor sancționați penal prin îmbunătățirea educației și a asistenței specifice acordate acestora în cadrul Centrului Educațional Târgu Ocna.

În ceea ce privește eficiența și eficacitatea sistemului judiciar, consolidarea statului de drept, cele trei proiecte predefinite „Asistență juridică și garanții pentru accesul la justiție”(2.000.000 euro, implementat de Consiliul Europei), „Formarea personalului din sistemul judiciar și consolidarea capacității instituționale în acest domeniu” (4.100.000 euro, implementat de Consiliul Superior al Magistraturii) și „Combaterea criminalității și a corupției” (4.250.000 euro, implementat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) au ca obiectiv îmbunătățirea capacității populației de etnie romă și a altor persoane vulnerabile din România de a-și exercita efectiv drepturile, în materie non-penală, prin oferirea de acces la informații privind drepturile lor și asistența juridică; o mai bună aplicare a conceptelor juridice europene și consolidarea capacității de formare la nivelul sistemului judiciar; îmbunătățirea capacității Ministerului Public de a lupta împotriva criminalității organizate și a corupției.

Cu referire la violența domestică și violența bazată pe deosebirea de sex, proiectul predefinit „Sprijinirea implementării Convenției de la Istanbul în România” (2.500.000 euro, implementat de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați) are drept obiectiv îmbunătățirea capacității autorităților române de a implementa Convenția de la Istanbul, inclusiv prin înființarea a 10 centre pentru victimele violenței sexuale și a 8 centre de consiliere pentru agresori şi prin derularea unei campanii în domeniul prevenirii violenței domestice și a violenței împotriva femeilor.

La Conferinţa de lansare a programului „Justiție” au participat oficiali ai Ministerului Justiției și Securității Publice din Norvegia, Ambasadei Regatului Norvegiei la București, partenerilor donori de program - Administrația Instanțelor din Norvegia, Serviciile Corecționale Norvegiene, precum și ai Ministerului Justiției, Ministerului Fondurilor Europene și ai Ministerului Finanțelor Publice, reprezentanți ai promotorilor de proiect, precum și ai partenerilor de proiect.

Informații detaliate privind proiectele ce vor fi finanțate se regăsesc pe pagina de internet dedicată programului.

DSC_0727 b1

Lire la suite

Întrevederea ministrului justiției, prof.univ.dr. Tudorel TOADER cu noul comisar al drepturilor omului din cadrul Consiliului Europei, Dna. Dunja Mijatović

În data de 15 noiembrie 2018, la sediul Ministerului Justiției, a avut loc întrevederea domnului prof.univ.dr. Tudorel TOADER, ministrul justiției, cu noul comisar al drepturilor omului din cadrul Consiliului Europei, doamna Dunja Mijatović.
Din delegația Comisarului Drepturilor Omului al Consiliului Europei au mai făcut parte domnul Özgür Derman, director adjunct și doamna Patricia Ötvös, consilier; iar din partea ministerului a mai participat și domnul Ilie Cute, personal de specialitate asimilat judecătorilor și procurorilor – Direcția Afaceri Europene și Drepturile Omului.
Subiectele abordate în cadrul întâlnirii au vizat aspecte privitoare la drepturile persoanelor cu dizabilități și violența împotriva femeilor.
În acest context, ministrul justiției a subliniat faptul că deși legislația care protejează drepturile persoanelor cu dizabilități precum și cea care guvernează lupta împotriva violenței domestice este încă perfectibilă, aceasta asigură respectarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului printr-o recunoaștere egală în fața legii, accesul liber, eficace și neîngrădit la justiție, asigurarea libertății și a siguranței acestora, interzicerea torturii, a relelor tratamente precum și a discriminării în toate formele ei.
Totodată, au fost prezentate principalele noutăți legislative referitoare la temele abordate, și anume proiectul de act normativ privind reglementarea unui nou mecanism de reprezentare efectivă și independentă a persoanelor cu dizabilități puse sub interdicție și ordinul de protecție provizoriu.
Întrevederea a constituit o oportunitate deosebită de consolidare a relațiilor de colaborare între Ministerul Justiției și instituția Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei.

Lire la suite