(Română) Comunicat de presă în urma întâlnirii de lucru dintre Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și Roelof Sander van Ees, ambasadorul Olandei la București

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a avut o întâlnire bilaterală, în data de 13 octombrie 2020, cu Excelența Sa, Roelof Sander van Ees, ambasadorul Olandei la București.

Subiectele abordate au fost recentul Raport privind Statul de Drept în UE, proiectele de modificare a legilor justiției, precum și cooperarea bilaterală.

Excelența Sa a precizat că Olanda este un partener de încredere al României și poate oferi o expertiză valoroasă în procesul de fine tunning a celor trei proiecte legislative, dar și pe alte teme de interes comun.

La finalul întâlnirii, Ministrul Justiției a precizat:

„E important să dialogăm mai des cu statele membre critice în privința Raportului MCV. Am explicat progresele făcute de Guvernul României în 2020 pe zona de justiție, cu toate dificultățile cunoscute derivate din Pandemie. Am subliniat că CSM lucrează într-un climat de cooperare, care facilitează găsirea unor soluții concrete problemelor sistemului judiciar, într-o atmosferă de dialog constructiv, în ciuda unor inerente divergențe de opinii care apar uneori. De asemenea, am subliniat importanța stabilizării conducerii Ministerului Public prin procedura de selecție și, ulterior, numirea unor procurori de rang înalt. În cadrul discuțiilor, am subliniat că proiectul legilor justiției este un punct de start al unui proces de reparații și modernizări necesare în sistemul judiciar. Am exprimat, de asemenea, că înțelegem să dialogăm de la egal la egal, în regim de parteneriat, cu toate statele membre, pe baza încrederii reciproce și a intereselor comune de a consolida standardele uniforme în justiție în toate statele membre. Olanda a susținut reformele în justiție și este un partener onest și sincer al sistemului nostru judiciar, criticile legate de Raportul MCV trebuie primite în cheie constructivă și analizate obiectiv.”

Lire la suite

(Română) Digitalizarea Justiției: instanțele judecătorești vor primi 38 de milioane de lei pentru a achiziționa sisteme de videoconferință și echipamente informatice

Pentru a îmbunătăți accesul cetățenilor la actul de justiție în situații de risc epidemiologic crescut, Ministerul Justiției a alocat suma de 38 de milioane de lei către instanțele judecătorești pentru a achiziționa sisteme de videoconferință și echipamente informatice.

Fondurile au fost repartizate prin OUG nr.135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri bugetare.

Alocarea fondurilor a fost făcută în urma demersurilor Ministerului Justiției, care a solicitat Ministerului Finanțelor Publice această sumă.

Demersul face parte dintr-un proces mai amplu de digitalizare a activităților administrative și judiciare desfășurate la nivelul instanțelor de judecată și parchetelor.

Elemente de context

În cursul lunii august 2019, a fost finalizată de către MJ procedura de achiziție referitoare la dotarea cu câte un echipament de videoconferință a instanțelor care fie nu dețineau astfel de echipamente, fie aveau defecte echipamentele de acest tip cu care fuseseră dotate anterior. Aceste echipamente au fost destinate utilizării în cauzele penale.

Odată cu declanșarea crizei pandemice actuale, instanțele au început utilizarea intensivă a echipamentelor de videoconferința și în cauzele civile, fapt ce a dus la o supraîncărcare a echipamentelor aflate în dotarea instanțelor.

În vederea stabilirii necesarului real de astfel de echipamente la nivelul fiecărui ordonator secundar/terțiar de credite din sistemul judiciar, Ministerul Justiției a solicitat informațiile necesare, respectiv numărul de echipamente existente, numărul sălilor de judecată și numărul necesar de sisteme la nivelul fiecărei instanțe: curte de apel, tribunal, judecătorie.

Lire la suite

(Română) Anunț important – noi reguli cu privire la activitatea cu publicul a Ministerului Justiției

În scopul prevenirii răspândirii infecțiilor respiratorii cauzate de COVID 19 și de gripa sezonieră și pentru buna desfășurare a activității Ministerului Justiției vă informăm că, începând cu data de 11 martie 2020, accesul în sediul Ministerului Justiției a persoanelor care nu sunt angajate ale ministerului a fost restricționat până la o dată ce va fi comunicată pe site-ul www.just.ro, cu posibilitatea de a se lua noi decizii, în funcție de evoluția situației.

Persoanele care doresc să depună documente (petiții, scrisori, comunicări, adrese, note, memorii etc.) la ghișeul Registraturii Generale sau să solicite audiențe/accesul la anumite informații/documente etc. se pot adresa, în acest sens, Ministerului Justiției, exclusiv telefonic sau prin corespondență poștală ori electronică, fără a li se permite accesul fizic în spațiile Ministerului Justiției.

Pentru ca activitatea de relații cu publicul să nu aibă de suferit, în contextul în care se va desfășura prin intermediul mijloacelor alternative menționate mai sus, conducerea Ministerului Justiției a decis suplimentarea personalului care răspunde solicitărilor primite în intervalul programului de relații cu publicul al ministerului.

INFORMAȚII UTILE:

  • ADRESĂ POȘTALĂ : - Ministerul Justiției, Str. Apolodor nr. 17, sector 5, București, cod poștal 050741;
  • ADRESA ELECTRONICĂ (e-mail) : relatiipublice@just.ro;
  • TELEFON : +4037.204.1046.

Lire la suite

Mieux protéger les lanceurs d’alerte: le Conseil confirme l’accord avec le Parlement

L'UE prend des mesures afin de garantir un niveau élevé de protection des lanceurs d'alerte dans un large éventail de secteurs.

Les ambassadeurs des États membres auprès de l'UE ont confirmé ce jour l'accord intervenu lundi 11 mars entre la présidence roumaine et les négociateurs du Parlement à propos de la directive sur la protection des lanceurs d'alerte.

Les nouvelles règles exigeront la création de canaux de signalement sûrs tant aux organisations - privées ou publiques - qu'aux autorités publiques. Elles offriront en outre aux lanceurs d'alerte un niveau élevé de protection contre les représailles et obligeront les autorités nationales à informer dûment les citoyens et à dispenser des formations aux fonctionnaires sur la manière de traiter l'alerte éthique.

"Les lanceurs d'alerte sont importants pour le bon fonctionnement d'un système démocratique fondé sur l'État de droit. C'est pourquoi nous devons leur assurer un niveau élevé de protection dans toute l'Union. Nous ne saurions attendre de quiconque qu'il ou elle risque sa réputation ou son emploi pour dénoncer un comportement illégal."

Tudorel Toader, ministre roumain de la justice

Principaux éléments du compromis

Les principaux éléments de la proposition sont les suivants:

  • Système de signalement: les lanceurs d'alerte seront fortement encouragés à utiliser d'abord les canaux internes à leur organisation avant de faire appel aux canaux externes mis en place par des autorités publiques, contribuant ainsi au développement d'une culture d'entreprise saine dans les sociétés de plus de 50 employés ou les villes de plus de 10 000 habitants, où il sera obligatoire de mettre en place des canaux de signalement effectifs et efficaces. En tout état de cause, les lanceurs d'alerte ne perdront pas le bénéfice de la protection s'ils décident de se tourner directement vers les canaux externes.
  • Personnes protégées par les nouvelles règles: la position du Conseil a été maintenue. Les personnes protégées répondent à un grand nombre de profils qui sont susceptibles d'acquérir des informations sur des infractions dans un contexte professionnel, par exemple des travailleurs, y compris des fonctionnaires au niveau national/local, des bénévoles et des stagiaires, des membres non exécutifs, des actionnaires, etc.
  • Champ d'application: le compromis prévoit un large champ d'application, conformément à la position du Conseil. Il couvre des domaines tels que les marchés publics, les services financiers, la prévention du blanchiment de capitaux, la santé publique, etc. Par souci de sécurité juridique, une liste de l'ensemble des instruments législatifs de l'UE couverts figure en annexe de la directive. Lorsqu'ils appliquent les nouvelles règles, les États membres peuvent aller au‑delà de cette liste.
  • Mesures de soutien et de protection en faveur des lanceurs d'alerte: les deux institutions se sont mises d'accord sur une liste de ce qui peut être considéré comme une forme de représailles, englobant aussi, comme le Conseil l'a demandé, les menaces ou tentatives de représailles. Le texte qui a fait l'objet d'un accord prévoit d'importantes mesures de protection telles qu'une exonération de responsabilité en cas de non-respect des restrictions sur la révélation d'informations imposées par contrat ou par la loi. La directive contiendra aussi une liste de toutes les mesures de soutien qui seront mises en place pour les lanceurs d'alerte.
  • Obligations de retour d'information incombant aux autorités et aux entreprises: les délais sont ceux prévus dans la position du Conseil, à savoir que les autorités et entreprises devront réagir aux rapports des lanceurs d'alerte et y donner suite dans un délai de 3 mois (ce délai pouvant, dans des cas dûment justifiés, être porté à 6 mois pour les canaux externes);
  • Divulgations: la position du Conseil est maintenue, avec l'introduction d'un article énonçant les conditions à remplir pour qu'une personne soit protégée par les nouvelles règles au cas où elle divulguerait des informations.

Prochaines étapes

Une fois que le Parlement aura confirmé l'accord, le texte sera mis au point par les juristes‑linguistes avant adoption formelle par le Parlement et le Conseil.

Après l'adoption finale et la publication au Journal officiel, les États membres auront 2 ans pour transposer les nouvelles règles dans leur ordre juridique national.

Toile de fond

La protection des lanceurs d'alerte est actuellement fragmentaire. À l'heure actuelle, seuls 10 pays de l'UE disposent d'une législation complète en matière de protection des lanceurs d'alerte. Au niveau de l'UE, il n'existe qu'une législation très sectorielle (essentiellement dans le domaine des services financiers) comprenant des mesures destinées à protéger les lanceurs d'alerte.

Une étude réalisée en 2017 pour la Commission estime que la perte de bénéfices potentiels due à l'absence de protection des lanceurs d'alerte se situerait entre 5,8 et 9,6 milliards d'euros par an pour l'ensemble de l'UE, dans le seul domaine des marchés publics.

Source: https://www.consilium.europa.eu/fr/press/press-releases/2019/03/15/better-protection-of-whistle-blowers-council-confirms-agreement-with-parliament/

Lire la suite