- Ministerul Justitiei - http://www.just.ro -

Instituții internaționale

continents-1055960_640 [1]

 

Consiliul EuropeiConsiliul Europei - http://www.coe.int/en/ [2]

Consiliul Europei a fost înființat la 5 mai 1949, ca organism european de promovare a drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului, şi a valorilor democratice.

Consiliul Europei reprezintă un cadru instituțional de colaborare interguvernamentală între statele membre, în toate domeniile de interes ale societății europene (cu excepția celor legate de apărare) şi anume: cooperare juridică, în domeniul mijloacelor de informare în masă, în educație, cultură, patrimoniu, tineret şi sport, probleme sociale şi economice, puteri locale şi regionale, protecția mediului etc.

Participarea României la activitatea Consiliului Europei corespunde obiectivului politicii sale externe de a contribui la consolidarea mandatului politic şi la creșterea rolului organizației de la Strasbourg la stabilitatea şi securitatea Europei, la continuarea procesului de reunificare a continentului european.

România a aderat la Consiliul Europei ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin rezoluția nr.37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE, privind invitarea țării noastre de a deveni membru al Consiliului Europei. La data de 7 octombrie 1993, România a semnat documentele statutare şi Convenția Europeană a Drepturilor şi Libertăților Fundamentale ale Omului.


european-court-human-rights-logoCurtea Europeană a Drepturilor Omului - http://www.echr.coe.int/Pages/home.aspx?p=home [3]

Curtea Europeană a Drepturilor Omului este un tribunal internațional, cu sediul la Strasbourg, care aplică prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului (1950). Verificarea respectării de către state a drepturilor şi garanțiilor prevăzute de Convenție reprezintă misiunea Curții. În cazul în care Curtea constată o încălcare a unuia sau a mai multor drepturi şi garanții de către un stat membru, aceasta emite o hotărâre. Hotărârea este obligatorie, țara în cauză fiind obligată să o execute.

Curtea este compusă dintr-un număr de judecători egal cu cel al statelor membre ale Consiliului Europei care au ratificat Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, adică 47.

Ministerul Afacerilor Externe este instituția care exercită, în numele Guvernului României, prerogativele de agent guvernamental în fața CEDO, iar Agentul guvernamental pentru CEDO este entitatea individualizată prin lege pentru a exercita acest rol de reprezentare a statului român.

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se regăsește la pagina de internet: http://hudoc.echr.coe.int/eng#{%22documentcollectionid2%22:[%22GRANDCHAMBER%22,%22CHAMBER%22]} [4], care cuprinde informații referitoare la toate cauzele aflate pe rolul Curții, prin introducerea numărului de cauză, a numărului de plângere, a datei, precum şi a altor criterii de căutare.


Curtea Int de justCurtea Internațională de Justiție - http://www.icj-cij.org/homepage/ [5]

Curtea Internațională de Justiție (CIJ), cu sediul la Haga, este organul principal judiciar al Organizației Națiunilor Unite. A fost înființată în 1945, în baza Cartei ONU. Misiunea Curții este acela de a regla, în conformitate cu dreptul internațional, diferendele juridice care îi sunt supuse de către state și de a emite avize consultative cu privire la chestiunile juridice ridicate de organele și instituțiile specializate ale ONU.

Curtea este compusă din 15 judecători, aleși de către Adunarea Generală și Consiliul de Securitate ale ONU pentru un mandat de nouă ani.

Statutul CIJ reglementează, printre modalitățile prin care un stat poate accepta jurisdicția acesteia, depunerea unei declarații la Secretarul General al ONU, în baza art. 36 alin.2 din Statut, prin care un stat se angajează să supună jurisdicției CIJ toate diferendele juridice care ar apărea în raporturile sale cu un alt stat, cu condiția ca acesta din urmă să fi acceptat, printr-o declarație asemănătoare, această jurisdicție.

Până în ianuarie 2015, 71 de state au recunoscut jurisdicția CIJ printr-o astfel de declarație (afectată sau nu de rezerve), între care 22 de state membre ale Uniunii Europene. România a devenit al 72-lea stat al lumii care recunoaște jurisdicția obligatorie a CIJ.


The-International Criminal courtCurtea Penală Internațională - http://www.icc-cpi.int/en_menus/icc/Pages/default.aspx [6]

Curtea Penală Internațională (CPI), guvernată de Statutul de la Roma (adoptat în 1998 şi intrat în vigoare la 1 iulie 2002) este prima instanță penală internațională cu caracter permanent, înființată în baza unui tratat. CPI are competenţă asupra crimelor de război şi crimelor împotriva umanității. De la 1 aprilie 2015, numărul Statelor Părți la Statut este de 123.

CPI își are sediul la Haga (Olanda) și este compusă din 18 judecători. Deși cheltuielile Curții sunt finanțate în principal de către statele părți, aceasta primește, de asemenea, contribuții voluntare de la guverne, organizații internaționale, persoane fizice, corporații și alte entități.

Curtea este compusă din patru organe: Președinția, Camerele (Camera Preliminară, Camera de Primă Instanță şi Camera de Apel), Biroul Procurorului și Grefa.

România a semnat Statutul CPI la 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr.111 din 28 martie 2002. România a sprijinit activ Curtea şi idealurile sale încă din procesul de negociere a Statutului. În prezent, țara noastră se implică activ în activitățile politice şi de gestionare ale Curții care revin Statelor Părți. România a deținut două mandate în cadrul Biroului Adunării Statelor Părți (2005-2007 şi 2008-2010).


EU Presidency [7]Președinția luxemburgheză a Consiliului UE: 1 iulie - 31 decembrie 2015 - www.eu2015lu.eu/en/index.html [8].

Marele Ducat al Luxemburgului exercită președinția Consiliului Uniunii Europene pentru a douăsprezecea oară.

Programul Președinției Luxemburgheze se axează pe 7 teme principale: stimularea investițiilor pentru a da un impuls creșterii economice și ocupării forței de muncă, aprofundarea dimensiunii sociale a UE, gestionarea migrației, spațiul de libertate, securitate și justiție, revitalizarea pieței unice, cu accent pe dimensiunea sa digitală, situarea competitivității UE într-un cadru global și transparent, promovarea dezvoltării durabile și consolidarea prezenței UE pe scena mondială.

De la 1 ianuarie 2016 Președinția UE va fi exercitată de către Regatul Țărilor de Jos.