Print

Ministerul Justiției supune dezbaterii publice proiectul Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2016 – 2020

Ministerul Justiției supune dezbaterii publice proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2016 – 2020.

La elaborarea strategiei au fost avute în vedere concluziile și recomandările auditului independent al SNA 2012-2015, realizat cu sprijinul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

În termen de trei luni de la aprobarea strategiei, toate instituțiile publice centrale și locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și întreprinderile publice, vor îndeplini procedurile de aderare la strategie, iar în termen de șase luni vor elabora şi transmite Ministerului Justiției planurile de integritate aferente.

Ministerul Justiției va prezenta, în iulie 2018, un raport intermediar de progrese și, după caz, propuneri de actualizare a strategiei.

Ce propune Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2016-2020

Scopul principal al SNA[1] 2016-2020 este promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional de prevenire  și combatere a corupției în România.

Pentru fiecare tip de intervenţie, sunt identificate obiective generale şi specifice. Toate acestea sunt dezvoltate prin asumarea transparenței decizionale și a guvernării deschise ca principii ale prezentului document strategic, dublate de o abordare axată pe trei direcții de intervenţie strategică în domeniul anticorupţie: prevenire, educaţie şi combatere.

SNA 2016–2020 propune creșterea calității și impactului implementării prevederilor privind transparența instituțională în sectorul public. Efectul măsurilor de transparență instituțională va fi în continuare potențat prin corelarea SNA cu acțiunile asumate prin Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă.

Totodată, sunt propuse modificări legislative privind trei dintre măsurile preventive care nu și-au dovedit până acum eficiența în practică (consilierul de etică, interdicțiile post-angajare și protecția avertizorului de integritate).

Strategia menține paradigma care a stat la baza SNA 2012–2015, și anume aceea a asimilării cu un eșec de management a oricărui nou dosar al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și al Agenției Naționale de Integritate (ANI). Această abordare va fi consolidată prin introducerea unor  mecanisme concrete de gestionare a eșecului de management prin evaluări ex-post, dezvoltarea de măsuri particularizate post incident și corelarea evaluării performanței manageriale cu cea a integrității instituționale.

SNA 2016–2020 va continua să acorde prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție. Progresul limitat al prevenției în intervalul 2012 – 2015 a condus la alegerea strategică de a menține sectoarele identificate în strategia anterioară și suplimentarea acestora cu cele ale educației și sănătății. Strategia reflectă, totodată, cele mai recente angajamente asumate de România în plan internațional în cadrul Summit-ului Anticorupție de la Londra, fiind incluse măsurile anticorupție aferente Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă, recomandările GRECO din rundele III și IV de evaluare, precum și reiterarea unui obiectiv strategic național - aderarea la OCDE, inclusiv la Convenția și Grupul de lucru anti-mită.

Strategia urmărește creşterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și de către beneficiarii serviciilor publice, consolidarea performanței  în  combaterea corupţiei prin mijloace penale și administrative, cu accent pe stabilitatea legislativă și instituțională a cadrului

anticorupție care a generat performanțe în activitatea DNA și ANI, precum și creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor, urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare, prin nou-înființata Agenție Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).

Implementarea SNA

SNA 2016–2020 continuă abordarea strategiei precedente în ceea ce privește implementarea la nivelul autorităților și instituțiilor publice a planurilor de integritate. Astfel, fiecare instituție care aderă la SNA urmează să își dezvolte propriul plan de integritate, inclusiv companiile cu capital de stat. Secretariatul tehnic al SNA, asigurat de Ministerul Justiției (MJ), va continua să ofere expertiză, îndrumare și suport metodologic pentru aceste demersuri. Pentru autoritățile publice locale, MJ va continua parteneriatul cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), asigurând în acest fel coordonarea măsurilor de implementare a SNA și la nivel local.

Implementarea SNA se va realiza sub autoritatea şi în coordonarea ministrului justiţiei, cu raportare către Guvern. Ministerul Justiției va comunica, anual, Parlamentului României o sinteză a stadiului implementării SNA. În sprijinul procesului de monitorizare se vor menţine platformele de cooperare dezvoltate în cadrul SNA 2012-2015: platforma autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie; platforma administraţiei publice centrale; platforma administraţiei publice locale – coordonată în parteneriat cu MDRAP; platforma mediului de afaceri; platforma societăţii civile. Platformele vor fi convocate semestrial sau ori de câte ori este nevoie.

 

Proiectul și detalii referitor la procedura prin care pot fi trimise propunerile și observațiile:  http://www.just.ro/proiectul-de-hotarare-a-guvernului-privind-aprobarea-strategiei-nationale-anticoruptie-pe-perioada-2016-2020-a-seturilor-de-indicatori-riscurilor-asociate-obiectivelor-si-masurilor-din-str/

[1] Documentul are un caracter multidisciplinar şi este adresat tuturor instituţiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri şi societăţii civile.

Partajati pe FacebookShare on Facebook0