Print

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: E momentul ca justiţia să arate mai pregnant decât oricând că este o putere

Intervenție în cadrul emisiunii Piața Victoriei, de la Radio Europa FM, joi, 26 martie

Realizator: Ne îngrijorează criza sanitară, ne îngrijorează criza economică, dar şi potenţialul de infracţionalitate pe care îl aduc de obicei vremurile tulburi. Înainte de a intra în şedinţa de Guvern, am discutat cu ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, despre pregătirile de a face faţă unui eventual val infracţional.

Bună ziua, domnule ministru Predoiu. Aţi transmis recent o îndrumare către procurori să aplice legea fără rezervă în această perioadă. Aţi făcut-o pentru că vă aşteptaţi la un val de infracţionalitate?

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Bună ziua şi dvs., şi radioascultătorilor dvs. Aş vrea să precizez de la bun început că din toate datele pe care le avem până în prezent, imensa majoritate a cetăţenilor români respectă legea. Dar e posibil ca această tulburare a vieţii sociale pe care o traversăm să stimuleze altor cetăţeni intenţia de a săvârşi infracţiuni. Știm cu ce ne-am putea confrunta, mai ales în contextul deplasării unui număr mare de cetăţeni dintr-o parte în alta a Europei, dintr-o parte în alta a ţării. Şi de aceea aş vrea de la bun început să precizez că cei care vor să profite de starea de urgenţă şi să comită infracţiuni vor găsi poliţiştii şi procurorii la datorie. Le transmit încă o dată, firesc, respectaţi legea sau o veţi simţi. Poate chiar după gratii.

Realizator: Concret, ce strategie aveţi în faţa acestui fenomen la care spuneţi că, într-o oarecare măsură, vă aşteptaţi?

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: A fost clar pentru mine şi ceilalţi colegi de aici de la minister că ne aflăm în faţa unei alegeri - fie va fi nevoie de elaborarea unei politici penale speciale pentru perioada stării de urgenţă, fie va fi nevoie de o acţiune mai specială, mai concentrată şi mai energică în aplicarea legii existente, însoţită, eventual, şi de intervenţii punctuale pe lege acolo unde e cazul. Am optat după o analiză foarte temeinică, foarte riguroasă, după ce m-am consultat şi cu procurorul general, pentru cea de-a doua opţiune. În speţă, de a face aplicarea legii mai ferm, mai coerent şi mai prompt. Iar reperele politicii Ministerului pe care le avem în vedere în această perioadă sunt următoarele, în materie de politică penală: protecţia unor valori fundamentale- viaţa, sănătatea, proprietatea, în condiţii specifice de stare de urgenţă; restrângerea unor drepturi proporţional cu nevoia impusă de starea de urgenţă, fără exagerări şi restrângeri definitive, fireşte; caracterul temporar al stării de urgenţă, dar şi revenirea la starea legislativă şi judiciară normală după ieşirea din starea de urgenţă şi păstrarea pe termen lung în parametri a unei legislaţii penale democratice. Noi am şi făcut, se ştie deja, o intervenţie printr-o Ordonanţă de Urgenţă, săptămâna trecută, prin care am introdus infracţiuni noi privind protecţia vieţii şi sănătăţii şi am majorat punctual anumite pedepse la unele infracţiuni existente. În acelaşi timp, am emis şi o îndrumare către Ministerul Public pentru a se concentra pe acele fapte care aduc atingere acestor valori fundamentale. Am avut consultări cu procurorul general, cum spuneam, m-am consultat şi cu ministrul de Interne şi cred că politica pe care noi o adoptăm în prezent este cea corectă pentru că, să nu uităm, avem un Cod Penal care e construit deja astfel încât pedepsele în starea de urgenţă să fie severe şi care se pot majora cu 2 ani dacă fapta a fost comisă profitând de starea de urgenţă. Dacă vă uitaţi, în cazul anumitor infracţiuni se poate ajunge la pedepse de 7-10-15-20 de ani sau chiar pe viaţă dacă sunt consecinţe grave.

Realizator: E adevărat, este articolul 77, litera g, care spune că săvârşirea infracţiunii de către o persoană care a profitat de situaţia prilejuită de o calamitate, de stare de asediu sau în cazul nostru stare de urgenţă. Dar ce ne facem cu situaţia în care, în faţa unei instanţe, nu se va putea stabili că infractorul a profitat de starea de urgență, pur şi simplu a comis un furt, o înşelăciune în condiţiile stării de urgenţă, fără a profita de ea. Nu aveţi în vedere totuşi o lege temporară care să înăsprească pedepsele în perioada aceasta?

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Este tocmai rolul poliţistului şi al procurorului să dovedească faptul că a profitat. Dacă prezumăm că a profitat intrăm în logica unui proces inechitabil, iar procesul trebuie să rămână echitabil chiar şi în stare de urgenţă. Relativ la circumstanţa agravantă e firesc ca sancţiunile să fie mai aspre, respectiv până la maximul special prevăzut de lege, maxim care spuneam că poate fi majorat cu încă doi ani de zile. Din analiza noastră, pentru moment, poliţia, parchetele şi instanţele dispun de o legislaţie penală aptă să asigure siguranţa cetăţenilor şi ordinea publică. Concentrarea trebuie să fie acum pe aplicarea legii, din punctul nostru de vedere. Vorbiţi de o lege penală temporară- legea penală temporară are în vedere perioade mai lungi de timp decât cea impusă de starea de urgenţă şi situaţii de dezordini mai mari provocate de cauze şi mai grave- mişcări de populaţii, dizlocări pe termen lung de la domiciliu prilejuite de dezastre, de războaie etc., care presupun fragilizarea sau chiar fracturarea socială pe termen lung, de luni şi ani. Şi, Slavă Domnului, nu e cazul în prezent.

Realizator: Sunteţi sigur că nu e cazul să se prelungească această stare de urgenţă? Preşedintele României spunea că ne-am putea aştepta ca până la sfârşitul anului lucrurile să reintre în normal, deci mai sunt luni bune înainte.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Ca principiu, noi suntem pregătiţi la Ministerul Justiţiei pentru mai multe scenarii. Avem pregătite inclusiv texte suplimentare gata redactate pentru intervenţii punctuale sau mai de amploare, dacă situaţia o va impune, intervenţia fiind foarte rapidă. Dar acum, în acest moment, să venim cu o lege penală temporară care ar pune eventual şi problema dacă sancţiunea se aplică după ieşirea din starea de urgenţă şi ieşirea din vigoare a legii temporare este, repet, în acest moment nepotrivit. Nu este adecvat momentului. Noi monitorizăm permanent situaţia. Filosofia de la care plecăm şi aş vrea să subliniez acest lucru, pe lângă fermitatea mesajului către instituţiile de aplicare a legii, filosofia este proporţionalitatea şi echilibrul în materie de legiferare, acţiunea fermă şi rapidă în materie de aplicare a legii. În acest moment, ce avem în Codul Penal este apt să protejeze, fără nicio ezitare spun lucrul acesta, și trebuie să ne concentrăm pe acţiunea de aplicare a legii. Aplicare fermă, adică o anchetă rapidă, o trimitere în judecată rapidă pe probe solide, o judecată rapidă bazată pe probe. De aceea, decretul a prevăzut că judecătorul poate da termen de la o zi la alta, tocmai pentru că intervenţia se cere mai prompt acum, mai rapid. Concentrarea trebuie să fie pe aplicarea legii.

Realizator: Aţi vorbit despre aplicarea legii, aţi spus că v-aţi consultat de mai multe ori cu procurorul general al României, un procuror general nou numit la propunerea dvs. Sunteţi mulţumit de activitatea noului procuror general şi de felul în care funcţionează Parchetul sub conducerea doamnei Scutea?

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Eu cred că e devreme pentru un bilanţ, de abia a început mandatul, însă pot să spun, fără ezitare, că lucrez foarte bine cu procurorul general şi cu echipa procurorului general de la Parchetul General. Comunicăm zilnic, chiar şi de mai multe ori, avem păreri rezonante pe subiecte, cel puţin până la acest moment. Îmi pare rău că e un botez cu apă rece, ca să zic aşa, pentru procurorul general dat fiind contextul, dar a mai trecut prin crize, a mai fost în funcţie, e un procuror experimentat şi... sper să nu se supere, e o mică doamnă de fier. Exact ce trebuie acum la Parchetul General. Nu pot să nu îmi reţin gândul că a fost foarte bine că am demarat la timp procedurile de selecţie. Acum avem un Minister Public echipat bine, zic eu, în funcţiile cheie.

Realizator: Punctul sensibil al Ministerului Justiţiei, cel mai complicat de obicei pentru orice ministru al Justiţiei, este la nivelul penitenciarelor. Aţi şi avut deja o criză. Aţi înregistrat până acum vreun caz de deţinut sau de personal din cadrul penitenciarelor care să fi fost infectat cu coronavirus?

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Sistemul penitenciar e un punct sensibil pentru miniştrii de Justiţie din toate ţările europene, lucru pe care îl spun în cunoştinţă de cauză. Nu avem în acest moment niciun caz confirmat. A fost un caz suspect de boală, dar testul e negativ, a ieşit ieri (nn joi, 26 martie) şi, în acest moment, nu avem. Avem însă mai multe persoane care sunt în supraveghere pentru că sunt transferate. Inclusiv aseară am avut un transfer din Italia şi a intrat imediat în izolare. De altfel, pot să vă spun că la Administraţia Naţională a Penitenciarelor am luat primele măsuri încă de acum o lună de zile în preajma CSAT, am accelerat după CSAT şi am apăsat și mai tare pe accelerație după emiterea decretului privind starea de urgență. Avem, simultan, trei provocări: protecţia faţă de epidemie, păstrarea controlului în penitenciare şi restrângerea proporţională a drepturilor persoanei aflate oricum temporar în restrângere de drepturi fundamentale ca urmare a condamnării penale.

Realizator: Concret, ce măsuri aţi luat?

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Am impus de câteva săptămâni vizitele cu separator, pentru a evita contaminările, a fost prima măsură. Acum, în stare de urgenţă, le-am suspendat, ca o măsură temporară, însoţită de compensaţii, însă. Le-am extins posibilitatea de a comunica telefonic sau video cu familia, inclusiv audierile de către instanţă se fac în principial prin videoconferinţă. Discutăm permanent cu deţinuţii, li se explică situaţia, oamenii au înţeles care sunt problemele și care sunt soluțiile. Am discutat special cu Consiliul Superior al Magistraturii pentru includerea eliberărilor condiţionate în lista cauzelor urgente pe care instanţele le vor judeca în această perioadă şi aşa s-a procedat, motiv pentru care mulţumesc CSM, e un semnal bun pentru starea de spirit din penitenciare. Până acum am reuşit să protejăm şi colonia de prizonieri şi angajaţii penitenciarelor prin măsuri specifice complexe. E un merit care e, în primul rând, al conducerii, angajaţilor, dar şi al sindicatelor care ne-au sprijinit foarte mult în această perioadă. Nu vreau să uit să adaug pe această listă şi deţinuţii. Pentru că realmente, până acum, este o stare de spirit care ne-a demonstrat că oamenii au înţeles situaţia, că îndură cu răbdare, că aşteaptă să trecem cu bine prin ea. Aţi vorbit de Satu Mare şi nu vreau să ocolesc subiectul. Chiar şi în acel caz dramatic a fost vorba de o revoltă cu zece deţinuţi, care au primit o reacţie negativă din partea celorlalţi. Aceștia s-au desolidarizat imediat şi asta a demonstrat că măsurile luate au fost bune şi înţelese. La un număr de aproximativ 20.000 de deţinuţi, poţi să ai şi cazuri particulare deviante. Important este însă să intervii cu promptitudine! Până acum, lucrurile sunt în control, dar suntem în permanentă alertă. Este, într-adevăr, un punct sensibil şi avem toată atenţia, discut cred că de trei sau patru ori pe zi cu directorul ANP, rapoarte pe situaţie, pe măsuri pe care le luăm, ne consultăm.

Realizator: În privinţa personalului aţi luat măsuri? Pentru că este și asta o cale de a pătrunde virusul în penitenciare, adus de personal.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Au fost luate măsuri, pe lângă instructajul special de a respecta regulile sanitare, inclusiv după încheierea serviciului. S-au făcut proceduri şi algoritmi de rotaţie a cadrelor astfel încât să eliminăm pe cât posibil contaminările în cascadă, care ne-ar pune într-adevăr o serioasă problemă.

Realizator: Aţi spus că aţi primit tot sprijinul CSM-ului, că în instanţe se lucrează cu celeritate pe cererile de eliberare condiţionată. Cum funcţionează, în general instanţele, în acest moment?

S-a optat corect în decret pentru soluţia flexibilă în care activitatea să continue pentru un număr de cauze urgente şi importante, stabilite de colegiile instanţelor. Dar, tot în baza decretului, CSM, la rândul său, a emis ieri o hotărâre de îndrumare prin Secţia de judecători. În baza acestei hotărâri, infracţiuni de flagrant, cele care aduc atingere sănătăţii, liberările condiţionate, precum şi alte cauze urgente se judecă. Serviciul public judiciar continuă pentru că e firesc să continue. E momentul ca justiţia să arate mai pregnant decât în orice alt moment că este o putere.

Realizator: Cum lucrează Ministerul Justiţiei în această perioadă? Aţi trimis oamenii acasă? Lucraţi pe email?

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Lucrează la fel. La Ministerul Justiţiei este mai tot timpul stare de urgenţă, nu numai în această situaţie. Acesta este specificul activităţii şi al competenţelor. Am luat, din proprie iniţiativă, câteva reguli speciale de protecţie în interior şi apoi ne-am aliniat şi integrat la regulile Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU) şi ordonanţelor militare. E adevărat că lucrăm online între departamente, în minister printăm mai puţină hârtie, dar e o metodă pe care începusem oricum s-o practicăm chiar şi înainte de starea de urgenţă. Acum, o parte din personal lucrează în sistem de telemuncă şi am îndesit foarte mult coordonările rapide, comunicările rapide cu secretarii de stat, directorii. Dacă e ceva nou, e avalanşa de mesaje pe care le primim zilnic pe toate canalele. Fiecare dintre oficialii ministerului, şi eu, şi secretarii de stat, primim sute de mesaje, pe whatsapp, email, telefonic. Între ele nu toate sunt urgenţe. Prima grijă este să facem un triaj al problemelor. Toate ministerele lucrează acum sub presiune maximă şi o parte din presiune se descarcă pe ministerul nostru cu ocazia actelor trimise la avizare şi, de aceea, pe anumite departamente lucrăm non-stop, şi nu exagerez, zilnic, până târziu în noapte pentru a găsi soluţii. Uneori nu suntem foarte populari din cauza asta, pentru că mai și respingem anumite inițiative, sau le cenzurăm, dar asta e în fişa postului şi sper să fim înţeleşi.