Print

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, la emisiunea „Legile Puterii” de la Realitatea Plus – 26.11.2020

Emisiune: Legile puterii

Realizator: Alexandra Păcuraru

Invitat: Marian Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei

 

(...) Realizator: Domnule ministru, aţi avut un an foarte greu.

Cătălin Predoiu: Toată lumea a avut.

Realizator: În acest context, în care a venit această pandemie peste noi (…), vreau să vă întreb care este cea mai mare realizare a dumneavoastră ca ministru al Justiţiei în acest an şi apoi care credeţi că este cel mai mare eşec?

Cătălin Predoiu: N-aş face o ierarhie, dar în orice caz sunt câteva repere pe care aş ţine să le punctez. Tentaţia ar fi să spun că elaborarea proiectelor de lege privind justiţia în general, legile justiţiei, cum sunt denumite în limbaj comun. (…) E un proiect, e pus în dezbatere publică. Mi-am propus să-l aduc şi să-l vedeţi, apropo de faptul că mulţi spun: „Ce a făcut Ministerul Justiţiei?”. Aş putea să umplu această masă cu un metru cub de documente. Sunt proiecte tehnice la care au lucrat zeci de specialişti.

Realizator: Ca să le răspundeţi tuturor criticilor, nu?

Cătălin Predoiu: Ca să vadă mai uşor. Ştiţi, când spui o lege... e o lege. Acolo sunt câteva articole. Nu e chiar aşa. Sunt oameni cu înaltă calificare profesională care au stat zi şi uneori noaptea, luni de zile, în acest context dificil, să aştearnă un proiect care e o bază de discuţie. Este un efort generos. Nu este un proiect care este pretins finit, pretins infailibil, fără nicio lacună, dar nu acesta este scopul, să arătăm noi neapărat ce am lucrat. Se va vedea ce am lucrat. Pe ce am lucrat noi se va interveni la anul în Parlament. Altfel, dacă tot ce am lucrat noi astăzi am pune la tocătorul de hârtie, de la anul ar trebui să fie luat de la capăt. Însă din punctul meu de vedere, poate cel mai important lucru, la care eu ţin foarte mult, este că am reuşit printr-o acţiune de cooperare cu mai multe instituţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public, DIICOT, serviciile de informaţii să catalizăm un efort de elaborare a unei strategii de combatere a traficului de persoane şi a crimei organizate. Această strategie este într-o fază finalizată, practic este elaborată. Se fac ultimele retuşuri. Este un efort colectiv la care au participat toate aceste instituţii prin cei mai buni specialişti în domeniu....

Realizator: Doamne ajută!

Cătălin Predoiu: ... şi care va fi lansată (n.n. strategia) în perioada următoare. Ea este dublată şi de un efort operativ despre care nu numai că nu pot vorbi, dar nici măcar nu sunt informat pentru că nu e normal să fie informat ministrul Justiţiei în legătură cu acţiunile operative. Dar ceea ce aţi văzut în 11 noiembrie, ceea ce aţi văzut două săptămâni mai târziu, ceea ce veţi vedea în continuare este rezultatul acestui efort. Noi avem o mare problemă în ultima perioadă legată de crima organizată şi traficul de persoane şi statul român dă un răspuns coerent acestei probleme. Cred că asta, din punctul meu de vedere, este extrem de important, alături de proiecte privind legile justiţiei.

Realizator: Şi noi considerăm la fel.

Cătălin Predoiu: Mai sunt multe alte lucruri de care suntem mulţumiţi. Faptul că în acest an am reuşit să alocăm pentru investiţii absolut toate sumele necesare.

Realizator: Investiţii?

Cătălin Predoiu: În sedii. Dacă vrem o justiţie coerentă şi eficientă, nu putem să furnizăm sistemului judiciar doar legi. Trebuie să furnizăm şi resursele logistice ca să aplice aceste legi cu un număr de personal calificat suficient şi în sedii adecvate. Avem o mare problemă în zona de sedii. Ani de zile nu s-a investit acolo suficient. Ei bine, anul acesta, în toate lucrările de investiţii au fost acoperite bugetele. Sunt 27 de lucrări de investiţii de extindere şi reabilitare de sedii desfăşurate prin Compania Naţională de Investiţii, altele desfăşurate direct prin Ministerul Justiţiei.

Realizator: Ca să nu se mai plângă nimeni că se aglomerează şi devin focare.

Cătălin Predoiu: Fie lucrări mari, cum sunt două palate de justiţie, Palatul de Justiţie Prahova, Sibiu, dar şi lucrări pentru unităţi de instanţă mai mici, judecătorii, cum ar fi la Rădăuţi, la Şimleu Silvaniei. Toate aceste investiţii au fost asigurate cu fonduri. S-au făcut paşi, de asemenea, în direcţia digitalizării. Zeci de milioane de euro au fost alocaţi pentru sute de unităţi de transmisiuni audio-video în instanţă, pentru laptop-uri, imprimante, scannere. Ceea ce ne-am propus în acest an, şi anume să pregătim sprintul către o reformă decisivă...

Realizator: Aţi reuşit.

Cătălin Predoiu: Din punctul nostru de vedere, proiectele sunt puse pe masă în dezbatere publică, fondurile sunt alocate, primii paşi spre digitalizare s-au făcut. Însă este după părerea mea nerealist să ceri ca toate aceste probleme să se întâmple într-un an de zile. Reforma, modernizarea justiţiei, (…) reprezintă un şantier destul de larg şi de profund. Noi asta am început, un şantier. O construcţie nu se face într-o zi. O construcţie presupune întâi să faci o fundaţie, să ai un plan. Noi anul acesta ne-am ocupat de plan şi de fundaţie. E absurd să spui: „Nu e gata construcţia!”. Sigur că nu va fi gata mâine sau poimâine, dar ca să fie gata, undeva la orizontul anului 2021 în ceea ce priveşte legislaţia şi mai departe în ceea ce priveşte investiţiile, trebuie să începi cu ceva. Noi am făcut acest început, noi avem o bază pe care o lăsăm, gata de a fi continuată la încheierea mandatului. Şi încă mai avem lucruri de făcut. În următoarele două spătămâni, vom mai anunţa lucruri cum a fost şi exemplul dat privind strategia de combatere a crimei organizate şi a traficului de fiinţe umane. Am intrat şi pe zona de resurse umane. Am alocat 200 de posturi de grefier anul acesta, finanţate. Urmează, evident, să fie ocupate. Sunt şi alte lucruri care trebuie făcute, evident, dar de aceea vorbim de un proiect pe termen mediu şi lung.

Realizator: Şi cel mai mare eşec pe care vi-l asumaţi după un an de mandat?

Cătălin Predoiu: Cred că n-am reuşit să comunic foarte bine această etapizare a acestui plan, faptul că nu se poate rezolva totul dintr-o dată. Nu am reuşit să comunic bine faptul că avem o majoritate (…) în Parlament care este aceiaşi care a blocat legile justiţiei şi că nu putem trece de ea. Nu am reuşit să comunicăm bine că nu putem să mergem cu legile justiţiei în Parlament imediat ce le-am elaborat pentru că, unu, e nevoie de o dezbatere mai largă. După cum spuneam, noi suntem primii care spunem: e un proiect legislativ, realmente sunt două bibliorafturi de legislaţie numai pentru legile justiţiei, texte. Trebuie văzut de toată lumea, asta înseamnă timp. Dacă nouă ne-a luat câteva luni să-l punem pe hârtie într-un colectiv cu zeci de specialişti, sigur va lua câteva săptămâni, luni bune, şi pentru alţii să-l citească, să-l coreleze, să vadă unde mai sunt lucruri de îndreptat. Ei bine, ăsta e un motiv pentru care nu trebuie trimis imediat în Parlament. Ne-o cere şi raportul de ţară, să avem o dezbatere solidă, robustă, pe îndelete ca să trimitem un proiect cu cât mai puţine hibe în Parlament, cu cât mai puţine greşeli, şi în felul ăsta şi dezbaterea parlamentară să fie mai uşoară. Dar al doilea motiv pentru care nu putem să-l trimitem şi nu putem să-l transformăm din proiect în lege peste noapte este pentru că nu dispunem de această majoritate (n.n. parlamentară). (…) La fel cu SIIJ. (…) cât de corect este şi cât de logic este să-i reproşezi Ministerului Justiţiei că nu pocneşte din deget şi nu se transformă proiectele în legi. Ministerul Justiţiei are obligaţia să elaboreze proiectele. A făcut acest lucru, şi-a îndeplinit această obligaţie. Mi-aţi spus de minusuri, de comunicare, poate mai bună, cu SIIJ. Am spus-o în repetate rânduri, dar o mai spun...

Realizator: Nu trebuia desfiinţat?

Cătălin Predoiu: Da. Cum se poate desfiinţa? Prin lege, da? Cum poţi să adopţi o lege în condiţiile în care nu ai majoritatea? Au încercat colegii noştri din USR să facă acest lucru de două ori. Au avut două proiecte de lege în Parlament. Le-am spus de la început: „Va fi respins proiectul. Îl faceţi doar, poate, într-o încercare crezând într-un miracol, dar nu există miracole în politică!”. În 3-4 luni de zile, două proiecte la rând, respinse. La fel ar fi avut soarta orice ordonanţă care ar fi trecut la desfiinţarea SIIJ, respinsă. Nu avem posiblitatea să transformăm aceste proiecte în acte normative cu forţă obligatorie până când nu avem această majoritate. Ei bine, eu am repetat acest lucru de câteva ori. Poate trebuia să-l repet de două ori mai mult ca să fiu onest şi să vă spun unde văd eu o scădere în mandat.

Realizator: Deci cine are ochi să vadă şi urechi să audă. (...) Vă întreabă telespectatorii ce facem cu fugarii? (…)

Cătălin Predoiu: Aici trebuie să separăm puţin lucrurile pentru că lumea vede în Ministerul Justiţiei unul atotputernic, cu atribuţii generale şi adoptare de legi şi aplicare şi recuperare de prejudicii, tot. Nu e chiar aşa. În ceea ce priveşte extrădările, Ministerul Justiţiei şi-a făcut dintotdeauna datoria la virgulă, indiferent cine a fost ministru. Cunosc acest lucru şi din mandatul trecut, şi-n acest mandat. Niciun ministru nu şi-a permis să facă non-combat pe zona de extrădări. Procedurile ministerului sunt la zi, pot fi verificate mulţi ani în spate. Repet, nu e vorba de un ministru sau altul. Toţi au avut grijă ca această chestiune să nu fie neglijată. Aducerea în ţară însă, a celor urmăriţi de justiţie printr-o procedură de extrădare, nu este doar în puterea ministerului de Justiţie, ci este şi în puterea sistemelor judiciare în care s-au refugiat cei urmăriţi prin această procedură de extrădare. Dacă vorbim de tipurile de proceduri şi de rolul ministerului, trebuie să avem în vedere procedurile din Europa, din UE şi pe cele din afara UE. Cele din UE ...

Realizator: Să începem şi cu Italia, că am început cu Italia.

Cătălin Predoiu: Care e ţară membră a UE. Exclud Ministerul Justiţiei, o procedură care se desfăşoară între instanţe, adică instanţa română discută cu instanţa din statul UE în care s-a refugiat respectivul cetăţean, în speţă aţi spus Italia. Ministerul Justiţiei nu are niciun fel de contribuţie efectivă la derularea acestor proceduri, ea se face pe baza unui mandat european de extrădare, reglementat pe baza unei decizii a Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne şi în funcţie de aplicarea legilor naţionale în cele două ţări în ceea ce priveşte procedura de extrădare, recunoaşterea hotărârii şi punerea lor în executare.

Realizator: Dar dacă aţi vorbit cu omologul dvs. italian în această speţă, Alina Bica, Dragomir, Săvulescu.

Cătălin Predoiu: A fost o discuţie, o cunosc, nu o mai reiau. Miniştrii de justiţie nu discută o speţă neapărat, discuţia e un fenomen, sigur, plecând de la speţă. Ce am observat eu în acest caz este că există o lege în Italia, dacă nu mă înşel 241 din 2006, o lege extrem de favorabilă ...

Realizator: Favorabilă pentru ...

Cătălin Predoiu: Cei condamnaţi. Nu cunosc contextul în care a fost adoptat sau poate îl cunosc şi nu are importanţă pentru discuţia noastră. Cert este că prevede un regim mai favorabil pentru punerea în executare a acestor hotărâri de condamnare. Deci eu nu discut aici deciziile instanţelor italiene, nu o discut nici pe cea a instanţei române, dar eu discut fenomenul care se petrece în ceea ce priveşte compatibilizarea sistemelor legislative. Pentru că iată, noi punem în aplicare la nivelul UE un mecanism intitulat „Rule of Law'”, stat de drept, care-şi propune, printre altele, să ridice nivelul de exigenţă în ceea ce priveşte aplicarea legii, a regulii de drept, să uniformizeze sistemele judiciare astfel încât între cetăţenii membrii ai UE să fie egalitate de drepturi în ceea ce priveşte accesul la justiţie şi modul în care li se aplică şi, din această perspectivă, eu îmi pun întrebarea dacă nu cumva e nevoie să facem aici o compatibilizare a sistemelor? Îmi pun întrebarea dacă nu e cazul ca toate ţările să-şi pună problema dacă legislaţia lor penală e mai favorabilă sau nu? Pentru că impresia mea este că legislaţia noastră penală e ceva mai severă decât a altor state. Şi iată avem situaţie în care instanţa română, judecătorul român spune - te condamn cu executare şi judecătorul unui alt stat membru al UE spune - am o lege aici care-mi spune că pot să suspend executarea. E în regulă, e dreptul judecătorului respectiv, e dreptul statului respectiv.

Realizator: Asta se întâmplă doar în Italia?

Cătălin Predoiu: De aceea există acest mecanism, ca să începem să discutăm pe larg care sunt condiţiile în diverse state. Deci totul este în regulă, nimeni nu poate contesta decizia. Noi miniştrii putem să discutăm dacă aceste sisteme legislative sunt compatibile sau trebuie umblat la ele, astfel încât să fie o lege severă pentru toată lumea indiferent unde se duce în UE. Şi e ceea ce mi-am propus şi evident că am făcut demersuri ca să am aceste discuţii cu ministrul italian şi voi avea în spirit colegial, aşa cum şi dânşii doresc să aibă discuţii cu noi despre combaterea corupţiei, despre MCV. Şi eu am dreptul să am discuţii cu orice omolog şi vă asigur că au avut loc astfel de discuţii în legătură cu diverse aspecte ale sistemelor legislative. Şi atitudinea este întotdeauna colegială, nimeni nu se supără că celălalt pune întrebări sau ridică chestiuni de discutat, de analiză, sunt controverse uneori, se discută, se discută, se discută până când se ajunge la un numitor comun. Acest exerciţiu se face şi o să-l facem în continuare.

Realizator: Acest exerciţiu va reuşi să şteargă tot noroiul pus pe justiţia românească dacă vom vedea că vor veni fugarii să-şi ispăşească pedeapsa? Şi mai este o problemă esenţială cu recuperarea prejudiciilor.

Cătălin Predoiu: Apropo de fugarii care nu au venit, trebuie să vedem şi aici jumătatea plină a paharului. Între timp s-a mai golit şi al meu, dar încă mai e apă în el. Au fost atâtea cazuri de extrădări reuşite şi în mandate recente, a fost mandatul Birchall, de exemplu, a venit Mazăre. Mai în spate au fost alţi miniştri care au operat extrădări cu succes şi oricum publicul ia cunoştiinţă doar de cazurile mai celebre, dar portofoliul Ministerului Justiţiei de proceduri de extrădare e foarte mare. V-aţi speria dacă aţi şti câte proceduri se desfăşoară. Şi sunt aduşi acasă.

Realizator: Cred că telespectatorii s-ar mulţumi să afle că sunt fugari aduşi în ţară. Deci să nu ne luăm gândul de la Alina Bica, de la Daniel Dragomir, pentru că am văzut că domnul Săvulescu este pus la adăpost.

Cătălin Predoiu: Ministerul Justiţiei face tot ce ţine de el. Instanţele române, din câte ştiu, fac tot ce ţine de ele, instanţele italiene, instanţele austriece, instanţele germane aplică legea. Dacă sunt lucruri de ajustat între sistemele judiciare, întâi trebuie să discutăm noi miniştrii de justiţie, dar nu despre speţe. Noi discutăm despre sisteme, este cu totul şi cu totul altceva.

Realizator: Cam câţi urmăriţi internaţionali avem?

Cătălin Predoiu: Sunt peste 150 de cazuri.

Realizator: S-au mişcat repede.

Cătălin Predoiu: Pentru că pleacă - vin, pleacă - vin. Sunt aduşi acasă. Procentul de recuperare e foarte mare, spre 100%, deci sunt câteva cazuri, numai că sunt publice, sigur creează emoţie şi creează poate o percepţie greşită că nu se face nimic, că sunt făcuţi scăpaţi etc. Nici vorbă. Nu te mai poţi ascunde în lume astăzi. Acesta e un mesaj pe care-l dau tuturor celor care au de gând să fugă de aplicarea legii române. Mai devreme, mai târziu se aplică legea română.

Realizator: Când o să înceapă aducerea lor în ţară? Când vom vedea...

Cătălin Predoiu: Păi din ce ştiu ca proceduri desfăşurate în curs, în anul următor sunt momente procesuale importante.

Realizator: Haideţi să vorbim puţin de recuperarea prejudiciilor şi de paradisurile fiscale, banii publici duşi în paradisuri fiscale.

Cătălin Predoiu: Haideți să luăm cadrul legislativ. Există legi, da? Recent a fost adoptată o lege iniţiată tot în mandatul Birchall, 228 din 2020, care a extins sfera de aplicare a confiscării extinse. În sensul că, în legislaţia română, confiscarea extinsă exista încă din anul 2012. A fost introdusă prin legea 63 din 2012. Ea a introdus în legislaţie o decizie cadru, 2005/2012 a Consiliului JAI. Acea lege stabilea un anumit câmp de aplicare, o anumită categorie de infracţiuni cărora li se aplică şi anumite condiţii de aplicare a confiscării extinse. Ulterior a apărut o altă decizie cadru, dacă nu mă înşel 2014/42 din 2006, a Consiliului şi Parlamentului, care a extins sfera de aplicare a confiscării extinse. Anumite chestiuni din această a doua succesivă decizie-cadru a fost introdusă în legea română prin Legea 228, de care vă spuneam, per 2020, iniţiată ca proiect în mandatul Anei Birchall. Şi care a fost adoptată recent de către Parlament. Acum, judecătorul român are mai multe posibilităţi de a aplica confiscarea extinsă. Deci, o aplică unor categorii mai largi de infracţiuni şi nu limitate, cum era în vechea decizie-cadru, şi o aplică pe baza unor criterii mai largi. Nu mai este constrâns de anumite criterii de care trebuia să ţină cont. Respectiv, dispare un criteriu care este disproporţia vădită între venituri şi averea dobândită. Acum există o sferă mai largă de aplicare a directivei şi, respectiv, a legii, în sensul că judecătorul român, ca şi orice alt judecător european, îşi poate forma convingerea intimă că o anumită avere este dobândită ilicit pe mai multe considerente, nu doar pe cel al disproporţiei vădite de...

Realizator: Ce considerente?

Cătălin Predoiu: Spre exemplu, s-ar putea justifica din documente o anumită compatibilitate între venituri şi avere. Dar totuşi, judecătorul poate are la dosar o probă care indică că acele venituri sunt contrafăcute sau sunt simulate sau că o parte din active au fost trecute către terţi şi poate să extindă confiscarea extinsă şi către terţi. Deci, s-a făcut un pas înainte. Cadrul legislativ există, da?

Realizator: Confiscarea asta extinsă către terţi se referă şi la offshore-uri?

Cătălin Predoiu: Evident, dacă acele offshore-uri sunt... conturile din offshore sunt pe numele unor terţi, ca titulari. Acum, e altă discuţie cu offshore-ul. Noi avem o agenţie care se cheamă Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Provenite din Infracţiuni. Eu am înfiinţat această agenţie ca un birou în Ministerul Justiţiei, în 2010, având un anumit concept de dezvoltare, care a fost schimbat la un moment dat, (…), pe parcursul anului 2013. Adică legea a ieşit complet altfel decât o gândisem noi, în sensul că ANABI a fost gândită doar ca o agenţie de vânzare a acestor bunuri produse, confiscate de către instanţă. Gândirea mea şi planul meu este să fac din această agenţie una de identificare a conturilor din offshore, de exemplu, şi a bunurilor din străinătate şi de recuperare a lor. Facem acest lucru.

Realizator: Adică să înţeleg că vor urmări circuitul banilor chiar dacă nu este offshore-ul pe numele infractorului?

Cătălin Predoiu: Da. Şi indiferent pe ce nume, dar cum fac acest lucru, nu? Trebuie să extind capacitatea şi competenţa ANABI de a acţiona, atât în interiorul ţării, cât şi în exterior. Trebuie să o leg... să o pun în legătură cu agenţii similare de profil din străinătate, să încheie parteneriate, să lucreze în comun cu specialişti din alte ţări, pentru că numai în felul acesta, punându-se cap la cap informaţiile şi armonizându-se procedurile se poate ajunge la acei bani. În primul rând, trebuie să afli unde sunt acei bani. Nu e simplu deloc. Cum să facem lucrul ăsta? Evident, adoptând o lege. Ajungem iar la problema majorităţii din Parlament, dar nu am stat ca să se schimbe majoritatea uitându-mă la soare. Am construit o strategie împreună cu specialiştii din ANABI, cu procurori, cu specialişti de la Parchetul General şi, pe baza ei, un proiect de act normativ care, de asemenea, va putea fi transformat în lege (…).

Realizator: Aţi primit foarte multe critici ale asociaţiilor. Vi se cere demisia. Ce se întâmplă?

Cătălin Predoiu: Să luăm criticile punct cu punct. Asta este, cel puţin, abordarea mea. Nu fac procese de intenţie nimănui, ci abordez lucrurile pe bază de argumente. Există, repet, această critică în sensul că nu am reuşit să trecem legile prin Parlament, dar, de o oră vorbesc şi demonstrez că este ilogic să ceri Ministerului Justiţiei să treacă legile justiţiei prin Parlament, lăsând la o parte că nu au fost încă dezbătute public. Alte critici sunt legate de lansarea procedurilor de selecţie a candidaţilor la funcţiile de procurori de rang înalt, dar am făcut acest lucru pentru că toată conducerea parchetelor funcţiona pe bază de provizorat. Pe de altă parte, lumea cerea rezultate de la parchete, cerea acţiuni, cerea dosare. Există un orizont de aşteptare absolut întemeiat: să continue lupta anticorupţie, lupta cu crima organizată. Instituţiile nu pot funcţiona fără lideri. Alte critici sunt legate, dacă îmi aduc aminte...

Realizator: De cazurile de COVID din penitenciare. Dezinformare... Au fost, într-adevăr, focare în penitenciare şi nu aţi comunicat?

Cătălin Predoiu: Focare... Haideţi să vedem focarele. Numai o secundă, dacă îmi daţi voie, să îmi deschid aici un document, ca să vorbesc pe cifre. Data primei îmbolnăviri a unui deţinut în sistemul penitenciar este 26 septembrie 2020, deci timp de 10 luni de zile aceşti oameni în sistemul penitenciar, angajaţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au pus în aplicare un plan de măsuri care a condus la această realitate. Până în 26 septembrie 2020 au avut zero îmbolnăviri, timp de 10 luni. Dacă asta nu-i un rezultat care trebuie notat, atunci nu ştiu ce mai trebuie notat.

Realizator: Şi acum, în 26 noiembrie avem...

Cătălin Predoiu: La momentul la care vorbim avem un număr de 194 de deţinuţi contaminaţi.

Realizator: La nivel naţional sau doar...

Cătălin Predoiu: Naţional, în tot sistemul penitenciar, din 24.700 de deţinuţi, 25.000 de oameni aflaţi în detenţie, oameni care stau grupaţi în colectivităţi compacte, care interacţionează zilnic, adică pe un teren pe care în mod natural o epidemie se răspândeşte cu viteza luminii. Bun, de aceea am şi făcut o videoconferinţă acum 2 săptămâni, ca să spun: „E în regulă, până în 26 septembrie aţi lucrat impecabil! Lucraţi şi în continuare!”.

Realizator: Cu cine aţi făcut-o?

Cătălin Predoiu: Videoconferinţă cu toţi şefii de penitenciare. „Atenţie că după 26 septembrie avem cazuri de deţinuţi contaminaţi, luaţi măsuri!”. A fost critica cumva în sensul că am lăudat un rezultat care nu e rezultat. Cred că trebuie să ne debarasăm de acest obicei de a rupe din context anumite fraze, anumite idei şi de a le trata separat şi de a le critica separat. Eu vorbesc pe bază de cifre.

Realizator: Că tot vorbim de şefi de penitenciare, am primit o reclamaţie pe numele lui Petrică Bănuţă, directorul adjunct al Penitenciarului Poarta Albă, care are cariera pătată de foarte mulţi ani şi cu toate aceste scandaluri, numeroase din câte înţeleg, chiar şi cercetări disciplinare, este în continuare în funcţie. Cum este posibil? Este în continuare statul paralel care-l ţine acolo? Am înţeles că sunt cazuri de suicid, sunt torturi, sunt abuzuri.

Cătălin Predoiu: În regulă. Eu primesc săptămânal memorii faţă de diverse aspecte ale activităţii Ministerului, dar şi în afara Ministerului....

Realizator: Petrică Bănuţă.

Cătălin Predoiu: Adresa mea de e-mail este cunoscută, e afişată pe site-ul instituţiei.

Realizator: Spuneţi-le şi telespectatorilor.

Cătălin Predoiucabinet.ministru@just.ro. Sper să nu greşesc. Dacă greşesc, să mă corecteze colegii de la cabinet, să-mi trimită corectura, dar vă spun că asta este adresa de e-mail a cabinetului. Tot ceea ce vine pe această adresă de e-mail a cabinetului ajunge la cunoştinţa mea. Am şi o adresă personală, evident, pe care o folosesc mai frecvent în relaţiile interinstituţionale, dar pentru relaţii cu publicul, ca să separ cele două seturi de comunicaţii, am o adresă la cabinetul ministrului justiţiei: cabinet.ministru@just.ro.

Realizator: Şi n-aţi primit nicio reclamaţie pe numele lui Petrică Bănuţă, care a acordat ilegal recompense unor deţinuţi VIP.

Cătălin Predoiu: Poate a trimis-o la Administraţiile Penitenciarelor, poate a trimis-o la Minister undeva la registratură.

Realizator: Dacă a trimis-o pe martorocular@realitatea.net bănuiesc...

Cătălin Predoiu: Sunt sute de memorii. Nu e o muncă uşoară. E o muncă laborioasă. De multe ori ajung la cunoştinţa conducerii unei instituţii, că e Ministerul Justiţiei sau altceva, la o săptămână-două după ce vin pentru că sunt teancuri de memorii care trebuie procesate şi tocmai asta e şi instrucţiunea de a trece prin toate aceste memorii, de a le vedea, de a se sorta, de a le analiza şi de a da un răspuns. La unele suntem competenţi să luăm măsuri, să intervenim, cum ar fi de exemplu să trimitem un corp de control....

Realizator: Petrică Bănuţă.

Cătălin Predoiu: ... să cer ANP-ului să-şi facă un control acolo, să aibă o discuţie şi o analiză.

Realizator: Verificările au descoperit toate aceste lucruri grave şi cu toate astea el este pus în funcţie.

Cătălin Predoiu: Eu cred că am demonstrat că atunci când e cazul iau măsuri chiar foarte dure. Am demis câţiva şefi de penitenciare anul ăsta, da?

Realizator: E, poate urmează şi domnul...

Cătălin Predoiu: ...ceea ce n-a fost cu mare mulţumire în sistem, dar cu toată înţelegerea, colaborăm, dar când greşim mai şi răspundem.

Realizator: Aş vrea să încheiem într-o notă optimistă şi să-mi spuneţi (…) care este cel mai ambiţios proiect pe care doriţi să-l duceţi la capăt?

Cătălin Predoiu: (…) Ceea ce am muncit ca ministru sper să ajungă pe masa Parlamentului rapid şi acolo să continui într-un fel din altă perspectivă munca începută, respectiv legile justiţiei. Vor începe discuţiile la codurile penale, avem legea privind înfiinţarea unităţii de suport a Parchetului European, avem legea privind modernizarea Registrului Comerţului. Inclusiv azi am pus în aplicare un ordin al ministrului Justiţiei cu metodologie care asigură trecerea la digitalizare. În curând, se va trece la înfiinţarea unei firme strict online, fără deplasare fizică la Registru. Sunt multe reforme începute, dar, încă o dată, e un şantier, e o construcţie. O casă nu se face într-o zi.

Realizator: Aşa este, dar o casă nu se face nici pe nişte piloni corupţi.

Cătălin Predoiu: Tocmai de aceea trebuie să lucrăm cu grijă ca să nu fie betonul fisurat din start.

Realizator: Şi dacă tot am ajuns în acest punct, cât credeţi că va dura până când românii îşi vor redobândi încrederea în justiţia din România? (…)

Cătălin Predoiu: Eu cred că anul 2021 va fi un an de inflexiune, se va schimba cursul... hai să spun istoriei? Cred că da, nu cred că greşesc. (…)

Realizator: Mai avem un minut şi vi-l dedic dumneavoastră să transmiteţi gânduri bune telespectatorilor.

Cătălin Predoiu: Doresc multă sănătate tuturor şi încredere. În momente dificile se forjează caracterele, se forjează o naţiune. Eu sunt convins că vom trece aceste momente dificile. (…)

Realizator: Domnule ministru, vă mulţumesc foarte mult că aţi dat curs invitaţiei mele şi aţi venit la noi în emisiune să vă vadă o ţară întreagă. Vă doresc multă sănătate.

Cătălin Predoiu: La fel şi dumneavoastră.