Print

Reuniune pe tema Proiectului de Regulament privind constituirea Parchetului European

Ministerul Justiței a găzduit vineri, 25 mai 2017, reuniunea specialiștilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Direcției Naționale Anticorupție, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Justiției pentru consultări pe tema Proiectului de Regulament privind constituirea Parchetului European. Reuniunea a fost condusă de prof. univ. dr. Tudorel TOADER, ministrul Justiţiei şi conf. univ. dr. Marieta SAFTA, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

In cadrul acestei întruniri au fost discutate aspecte vizând agrearea textului proiectului de Regulament privind constituirea Parchetului European, în contextul agendei Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din perioada 8-9 iunie 2017, Luxembourg. Totodată, au fost analizați pașii necesari, pe plan normativ și administrativ, pentru ca România să întrunească cerințele operaționalizării Parchetului European.

Parchetul European va fi un organism al Uniunii Europene ce va acționa ca un parchet unic, cu competențe de investigare, urmărire penală și trimitere în judecată a autorilor infracțiunilor care aduc atingere bugetului UE. De asemenea, Parchetul European va exercita acțiunea publică în legătură̆ cu aceste infracțiuni în fața instanțelor competente ale statelor membre UE.

Noua structură investigativă va deveni operațională cu spirijinul a 17 state membre din Uniunea Europeană între care se numără, pe lângă România și Belgia, Bulgaria, Ungaria, Cipru, Cehia, Republica Elenă, Finlanda, Franța, Germania, Lituania, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania.

Informaţii de background 

Principiile pe baza cărora funcționează Parchetul European

  • Independența Parchetului European;
  • Respectarea drepturilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE;
  • Respectarea principiilor statului de drept și proporționalității;
  • Prevalența regulamentului Parchetului European în relația cu dreptul național al statelor membre; aplicarea dreptului național în măsura în care un aspect nu este reglementat de regulamentul Parchetului European;
  • Imparțialitatea investigațiilor și căutarea tuturor probelor relevante (incriminatorii sau dezincriminatorii);
  • Inițierea și desfășurarea investigațiilor fără întârzieri nejustificate;
  • Cooperarea loială îndeosebi cu autoritățile naționale.

Istoricul înfiinţării Parchetului European

  • În 1995 a fost adoptată Convenția PIF (în vigoare din 2002), care urmărește protejarea prin mijloace de drept penal a intereselor financiare ale UE;
  • În 1999 a fost înființat OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă);
  • În 2001 Comisia Europeană a prezentat o Carte verde privind protecția intereselor financiare ale UE și înființarea Parchetului European, cu scopul de a lansa dezbaterea publică pe această temă;
  • Rezultatele consultării publice au fost materializate într-o prevedere specifică inclusă în Tratatul Constituțional de la Roma, semnat în 2004 (fără a intra în vigoare), care a devenit, apoi, art.86 TFUE;
  • Propunerea de regulament a Parchetului European a fost prezentată de Comisia Europeană în data de 17 iulie 2013.
Partajati pe FacebookShare on Facebook0