Print

Scurt bilanț al principalelor măsuri întreprinse de Ministerul Justiției în intervalul noiembrie 2019-noiembrie 2020

Odată cu preluarea mandatului de ministru al Justiției de către Cătălin Predoiu, în data de 4 noiembrie 2019, Ministerul Justiției a avut ca priorități:

I.Realizarea obiectivelor din Programul de Guvernare

  1. Măsuri pentru ameliorarea legislaţiei primare în domeniul legilor de organizare a sistemului judiciar şi a codurilor
  2. Măsuri privind admiterea în magistratură (organizarea în bune condiții a concursului)
  3. Demararea/continuarea unor măsuri de reformă structurală în domeniu
  4. Investiţii în infrastructura din sistemul judiciar
  5. Alte măsuri specifice domeniului finalizate sau demarate în ultimul an
  6. Dialogul și cooperarea onestă cu Comisia Europeană, statele membre ale UE și statele membre ale NATO; reluarea relației cu Comisia Europeană în cadrul MCV și consolidarea încrederii reciproce cu obiectivul comun al ridicării acestui mecanism la o dată previzibilă

II. Urgențe aflate pe agenda MJ la preluarea mandatului

  1. Evitarea condamnării României la Comitetul Delegațiilor Miniștrilor în format Drepturile Omului
  2. Ocuparea posturilor vacante de procurori de rang înalt
  3. Prorogarea termenelor pentru pensionarea magistraților

III. Măsuri specifice pentru gestionarea crizei sanitare

 

I. Realizarea obiectivelor din Programul de Guvernare

  1. Măsuri pentru ameliorarea legislaţiei primare în domeniul legilor de organizare a sistemului judiciar şi a codurilor

Contextul legislativ la începutul mandatului Guvernului:

Sistemul judiciar s-a aflat, din punct de vedere legislativ, sub influența modificărilor legilor care guvernează domeniul justiției (Legea nr.303/2004 privind statutul magistraților, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii), cât și a unor modificări privind Codul penal și Codul de procedură penală, intervenții legislative amplu criticate de partenerii europeni (în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, de către Comisia de la Veneția, GRECO), dar și de societatea românească în ansamblul ei.

În context, deciziile Curții Constituționale în aceleași domenii nu erau implementate, în timp ce altele erau recent pronunțate, determinând, astfel, o instabilitate a sistemului judiciar în ceea ce privește organizarea și funcționarea lui. Prin urmare, Guvernul s-a confruntat cu nevoia de amendare a legislației în domeniile menționate, dar și în fața unor provocări care implicau noi inițiative legislative, dintre care unele necesitau reale procese de reformă a sistemului judiciar.

Nu în ultimul rând, Guvernul s-a confruntat cu necesitatea de a transpune unele directive europene în materie penală și procesual-penală, dat fiind că activitatea reprezentând obiectul acestor directive a fost blocată, Comisia Europeană demarând deja acțiuni premergătoare sau de constatare a infringement-ului.

Măsuri luate de Ministerul Justiției:

  • La data de 30 septembrie 2020, Ministerul Justiției a supus dezbaterii publice următoarele proiecte de lege:

- proiectul de Lege privind statutul magistraților din România,

- proiectul de Lege privind organizarea judiciară,

- proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Proiectele de acte normative au fost elaborate ca urmare a analizării cerințelor Raportului MCV al Comisiei Europene, a rapoartelor și avizelor GRECO și ale Comisiei de la Veneția, în conformitate cu numeroase luări de poziție ale unor asociații ale magistraților și a numeroase organizații ale societății civile făcute la data modificării legilor justiției în anii 2018/2019, care au contestat respectivele modificări, în conformitate cu numeroase semnale primite de Ministerul Justiției din partea a numeroși magistrați și reprezentanți ai societății civile în același sens, plecând, de asemenea, de la necesitatea regândirii, rediscutării și modificării legilor justiției.

Termen de dezbatere publică este până la data de 31.03.2021.

Ministerul Justiției este deschis pentru consultări față de toate instituțiile care au competențe în justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, instanțe și parchete, organizații profesionale ale magistraților, magistrați care doresc să se exprime individual, mediul academic, profesiile juridice, personalul de specialitate din instanțe și parchete, organizații neguvernamentale etc., dar și cu partenerii instituționali externi în domeniul justiției, în primul rând Comisia Europeană. Calendarul dezbaterilor a fost prezentat pe pagina de internet a Ministerului Justiției (http://www.just.ro/comunicat-de-presa-privind-legile-justitiei/).

  • Proiect de lege pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) din data de 9 iulie 2019 – Aprobat de Guvern, proiectul Ministerului Justiției privind instituirea Parchetului European (EPPO) în România a fost trimis pentru dezbatere în Parlament
  • La data de 4 februarie 2020, Ministerul Justiției a supus dezbaterii publice proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției – proiectul a fost transmis spre aviz Consiliului Superior al Magistraturii.

 

  1. Măsuri privind admiterea în magistratură (organizarea în bune condiții a concursului)

La data de 22 iunie 2020, Ministerul Justiției a supus dezbaterii publice proiectul de Lege privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și la concursul de admitere în magistraturăobiect: proiectul de act normativ cu caracter temporar propune reglementarea, în raport cu dispozitivul și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 121/2020, a aspectelor esențiale referitoare la organizarea şi desfășurarea concursului de admitere în magistratură în anii 2020 și 2021, a concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii în anii 2020 şi 2021, formarea profesională iniţială şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii pentru auditorii de justiție admiși la Institutul Național al Magistraturii în anii 2020 şi 2021, precum şi stagiul şi examenul de capacitate ale acestora. Stadiul proiectului: în dezbaterea Parlamentului.

  1. Demararea/continuarea unor măsuri de reformă structurală în domeniu

Continuarea procesului de evaluare a Codului penal și a Codului de procedură penală, la nivelul Ministerului Justiției fiind constituit un grup de lucru la care au fost invitați reprezentanții instituțiilor din sistemul justiției. Rezultatul acestei activități va fi transmis și Parlamentului, în vederea finalizării procesului de adoptare a proiectelor de act normative având ca obiect fie punerea în acord a codurilor menționate cu normele constituționale, fie transpunerea unor directive pentru care termenul de transpunere a expirat deja.

  • Proiect de Lege privind registratorii de registrul comerțului și activitatea de înregistrare în registrul comerțului (prin proiect se transpune și Directiva Digitalizare, recent adoptată).
  • Transpunerea instrumentelor de drept ale Uniunii Europene aflate în portofoliu, precum:

- în domeniul pre-insolvenței și insolvenței - Directiva (UE) 2019/1023 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 (Directiva privind restructurarea și insolvența). Termen de transpunere - 17 iulie 2021. Vom beneficia în acest proces de transpunere de asistența Comisiei Europene, care a aprobat, în cadrul Programului Strategic de Reforme Structurale (PSRS), aplicația de proiect elaborată şi depusă de Ministerul Justiţiei – „Mecanisme de alertă timpurie și cadre de restructurare preventivă în România”.

- în domeniul societăților:

- Directiva (UE) 2019/1151 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește utilizarea instrumentelor și a proceselor digitale în contextul dreptului societăților comerciale (Directiva Digitalizare). Termen de transpunere - 1 august 2021;

- Directiva  (UE) 2019/2021 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește fuziunile, divizările și transformările transfrontaliere (Directiva Mobilitate). Termen de transpunere - 31 ianuarie 2023.

  • Proiect de Lege privind statutul personalului de specialitate judiciară și al altor categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice - aflat în curs de elaborare la nivelul grupului de lucru constituit de Ministerul Justiției pentru elaborarea statutului personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
  1. Investiţii realizate în ultimul an în infrastructura din sistemul judiciar

a) Obiective de investiţii cu finanţare de la bugetul de stat

  • Palatul de Justiție Prahova, obiectiv demarat cu finanţare de la Banca Mondială şi preluat la finanţare din bugetul de stat, se va finaliza până la sfârşitul anului 2020 ( fondurile alocate în anul 2020 au o valoare de 13 milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor şi a fost deja alocată suma de 10,3 milioane de lei pentru prima dotare).
  • În anul 2020, la nivelul Ministerului Justiţiei, au fost avizate, în Consiliului Tehnico-Economic, 11 documentații tehnico-economice aferente investițiilor pentru: Sediul Judecătoriei Luduș, sediul Curții de Apel Târgu Mureș, sediul Judecătoriei Șimleu Silvaniei, Palatul de Justiție Ilfov, sediul Tribunalului Mureș Sediul Judecătoriei Rădăuți, modernizare instalație electrică (spor de putere), sediul Tribunalului Brașov, Palatul de Justiție Vrancea, sediul Judecătoriei Buzău, reparații și igienizare cabinete medicale CMDTA – MJ.

 b) Obiective de investiții cu finanțare prin Compania Națională de Investiții - S.A. şi Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației

  • S-a continuat acţiunea de construcţie/reabilitare a sediilor de instanţe şi parchete din cadrul „Programului Naţional de consolidare a infrastructurii instanțelor de judecată aflate în municipiile reședință de județ”, „Cartierul pentru Justiție” – complex urbanistic destinat sediilor unor instituții aparținând sistemului judiciar, „Programului Naţional de consolidare a infrastructurii parchetelor aflate în municipiile reședință de județ” implementat prin Compania Naţională de Investiţii, C.N.I.-S.A., fiind finalizat în luna august 2020, sediul Tribunalului Gorj - extindere corp nou, cu o valoare a lucrărilor, în 2020, de 12.093.196 lei.

c) Obiective de investiţii finanţate prin Banca Mondială 

  • A fost finalizat Masterplanul Cartierului pentru Justiție (Conceptul general urbanistic-arhitectural), care presupune gruparea tuturor instituțiilor de justiție din Capitală într-un singur areal imobiliar.
  • Au fost finalizate și aprobate de Banca Mondială documentațiile de licitație pentru contractarea serviciilor de proiectare avansată a Cartierului pentru justiție (elaborarea Planului Urbanistic de Detaliu, Temă de Proiectare, Expertiză tehnică și Studiu de Fezabilitate) și a serviciilor de audit tehnic de calitate și verificare de proiect. Procedurile de licitații competitive internaționale sunt în prezent în curs de derulare cu termene de finalizare în intervalul decembrie 2020-ianuarie 2021.
  • Au fost finalizate și aprobate de Banca Mondială documentațiile de licitație pentru contractarea lucrărilor de construcții (civile și instalații) a noilor sedii pentru judecătoriile Horezu și Costești. Procedurile de licitație competitivă sunt în prezent în curs de derulare cu termene de finalizare în intervalul ianuarie - februarie 2021. 
  1. Alte măsuri specifice domeniului finalizate sau demarate în ultimul an

a) Implementarea/adoptarea strategiilor

  • Strategia Națională Anticorupție - în ultimele 12 luni a continuat implementarea, nivelul de punere în aplicare a strategiei a crescut, iar măsuri preventive sunt aplicate atât la nivel național, cât și la nivel local. În prezent, Ministerul Justiției pregătește auditarea externă independentă a actualei strategii, în pregătirea elaborării viitorului document de politică publică în materia luptei împotriva corupției.
  • Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020–2024 - a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2020. Noua strategie pune accent pe cointeresarea autorităților administrației publice locale și particularizarea unor servicii de suport social, disponibile pe plan local, destinate persoanelor revenite în comunitate, cu risc de marginalizare socială. Implementarea strategiei a început. Comitetul interministerial pentru coordonarea şi implementarea prevederilor Strategiei a fost înființat şi a avut deja prima ședință. 

b) Documente de politică publică

  • A fost elaborat Planul Naţional de digitalizare a sistemului judiciar, a Ministerului Justiţiei şi a instituțiilor subordonate acestuia, urmând a fi introdus în procedura de transparență decizională -obiectiv: facilitarea prin intermediul tehnologiilor a realizării actului de justiție în mod eficient, accesibil, realizat în condiţii de independență, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Planul Naţional de Digitalizare a sistemului judiciar, a Ministerului Justiţiei şi a instituţiilor subordonate, se înscrie în liniile stabilite prin Strategia şi Planul de Acţiune privind e-Justiţia pentru 2019-2023, precum şi de Tabloul de bord privind justiţia în UE şi este reprezentat de crearea premiselor folosirii datelor digitizate în activitatea curentă, dezvoltarea, în continuare, la nivelul sistemului judiciar şi extinderea acestei operaţiuni la nivelul ministerului şi a instituțiilor subordonate.

Pentru implementarea digitalizării, Ministerul Justiţiei deja a alocat instanţelor judecătorești suma de 25.948.000 lei pentru achiziţia a 2.372 buc. laptop-uri şi 587 scannere.

  • Au fost finalizate livrarea și instalarea la nivel național a infrastructurii hardware care va permite, inclusiv, implementarea dosarului electronic, respectiv 976 scannere (din care 280 tip A3 și 696 tip A4) și 6.986 computere utilizator, inclusiv licențe pentru calculatoare. Beneficiarii achiziției au fost toate cele 15 Curți de Apel (inclusiv toate tribunalele și judecătoriile arondate) și Ministerul Justiției.
  • Au fost finalizate livrarea și instalarea la nivel național a echipamentelor IT critice pentru infrastructura hardware a parchetelor, respectiv: 244 servere (inclusiv sisteme de operare, software de virtualizare și management), 4.500 de computere utilizator (inclusiv sisteme de operare și Microsoft Office), 236 de switch-uri, 235 de UPS-uri, 1 sistem de stocare de mare capacitate și 1.810 imprimante și echipamente multifuncționale. Beneficiarii achiziției au fost toate cele 15 Parchete de pe lângă Curțile de Apel (inclusiv toate parchetele de pe lângă tribunalele și judecătoriile arondate) și Ministerul Public (PICCJ).
  • A fost finalizată licitația publică competitivă internațională pentru infrastructura hardware a ONRC și a celor 42 de oficii teritoriale care funcționează pe lângă tribunale. Contractul este în curs de semnare, iar livrările vor începe la finele lui 2020 și se vor finaliza în anul 2021.

c) Proiecte cu finanțări din bugetul de stat și fonduri europene nerambursabile 

  • Finalizarea componentei 1 „Sistem integrat de management strategic funcțional la nivelul sistemului judiciar și personalul din sistemul judiciar instruit în domeniul managementului strategic” , a proiectului „Dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar - SIMS” finanțat din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operațional „Capacitate Administrativă” 2014-2020 (POCA) .
  • A fost implementat sistemul IT RMS tema importantă a proiectului „Reforma Sistemului Judiciar” - CSM complet funcțional, modulul Resurse Umane și Salarizare funcțional la nivelul MJ (aparat central, CAB, TB, TIF) și în curs de operaționalizare la tribunalele Călărași, Giurgiu, Ialomița și Teleorman, modulele Financiar și Buget sunt funcționale la nivelul MJ (aparat central, CAB, TB, TIF). În prezent, este în curs de formalizare etapa pilot desfășurată la nivelul Ministerului Justiției și instanțelor (CAB, TB, TIF).
  • Au fost depuse spre finanțare în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă (POCA) două proiecte noi, pentru unul dintre acestea fiind semnat contractul de finanțare, după cum urmează:
    • Proiect „Analiza funcțională și strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020” (parteneriat cu Banca Mondială) – contract de finanțare semnat în data de 29.07.2020, în valoare de 18.348.044 de lei;
    • Proiect „Dezvoltarea sistemului de management al cauzelor – ECRIS V” – fișa de proiect a fost aprobată în data de 02.10.2020, iar valoarea estimată a proiectului este de 125.000.000 de lei.

6. Dialogul și cooperarea onestă cu Comisia Europeană, statele membre ale UE și statele membre ale NATO; reluarea relației cu Comisia Europeană în cadrul MCV și consolidarea încrederii reciproce cu obiectivul comun al ridicării acestui mecanism la o dată previzibilă.

28 octombrie 2020

Întâlnire bilaterală dintre ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și omologul său olandez, Sander Dekker

Cei doi miniştri au discutat pe marginea recentului Raport privind Statul de Drept, publicat de Comisia Europeană, la 30 septembrie, atât aspectele orizontale, cât şi cele punctuale, din rapoartele dedicate celor două state.

15 octombrie 2020

Întâlnire de lucru dintre Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și ambasadorii statelor membre UE acreditați la București

Temele de interes au fost: recentul Raport privind Statul de Drept la nivelul UE, Parchetul European, proiectele de modificare a legilor justiției, precum și liniile de acțiune prioritare pentru Ministerul Justiției.

9 octombrie 2020

Participarea Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la reuniunea informală a miniștrilor justiției din statele membre UE

Accesul la justiție și oportunitățile oferite de digitalizare, operaționalizarea Parchetului European, noua strategie UE de combatere a abuzului sexual asupra copiilor, probele electronice, antisemitismul și discursul de incitare la ură (hate speech), concluziile Consiliului privind Carta drepturilor fundamentale în contextul inteligenței artificiale și al schimbărilor digitale au fost temele dezbătute de miniștrii justiției din statele membre.

28 septembrie 2020

Noile modalități dezvoltate de Ministerul Justiției și Ambasada SUA în România în combaterea infracțiunilor grave și privarea criminalilor de câștigurile lor ilicite

Cătălin Predoiu a lansat o nouă propunere de politică publică privind urmărirea şi recuperarea efectivă a produsului infracţiunii prin măsuri de consolidare a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI)

23 iulie 2020

Întâlniri bilaterale ale ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, cu Vera Jourova, vice-preşedintele Comisiei Europene şi Didier Reynders, comisarul pentru Justiţie

Ministrul Predoiu a prezentat obiectivele Ministerului Justiţiei pentru perioada următoare: asigurarea independenţei sistemului judiciar, finalizarea proiectelor de lege pentru modificarea legilor justiţiei, consolidarea funcţionării parchetelor şi relansarea luptei împotriva corupţiei şi a crimei organizate.

6 iulie 2020

Participarea Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la Consiliul JAI

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a susținut un discurs în care s-au regăsit și următoarele idei:

  1. Pandemia și nevoia măsurilor de protecție sanitară au creat o tensiune între categorii de drepturi și libertăți fundamentale, pe de o parte, dreptul la viață și sănătate, pe de alta, dreptul la liberă circulație, libertatea economică etc.
  2. Sistemele de drept europene nu au fost pregătite pentru un astfel de context. Suntem în fața unui proces de „learning by doing”. Fiecare țară a întâmpinat dificultăți și și-a adaptat măsurile în funcție de contextul sanitar și configurația legislației.
  3. Cadrul normativ adresat unor astfel de situații se impune modernizat și adaptat în funcție de o analiză atentă a ceea ce s-a întâmplat în teren, performanța și capacitatea instituțiilor.
  4.  Sistemul Judiciar a funcționat fără sincope, în temeiul unui set de reguli speciale adoptate inclusiv la nivel de CSM. În această perioadă, am avut o permanentă și bună comunicare cu CSM și Ministerul Public.
  5. Una din marile lecții ale acestei perioade pentru magistrați, avocați și justițiabili este avantajul imens al folosirii tehnologiei, care oferă resurse multiple pentru eficientizarea activității judiciare. Digitalizarea justiției este la început de drum și Ministerul Justiției intenționează să continue pe acest drum pe termen lung.

15 iunie 2020

Întâlnire în format videoconferință a Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, cu experții Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului european privind statul de drept și al Mecanismului de Cooperare și Verificare

Ministrul Justiției a prezentat ultimele evoluții înregistrate în domeniul justiției (numirile la vârful parchetelor, măsurile luate în vederea asigurării continuității activității judiciare în timpul pandemiei COVID-19, perspectivele în privința legilor justiției și a politicilor publice din domeniul justiției). Răspunzând la întrebările punctuale formulate de experții Comisiei, Ministrul Justiției a prezentat viziunea sa referitoare la rolul Ministerului Justiției în procesul legislativ din România, calitatea legislației, resursele umane din sistemul judiciar. Nu în ultimul rând, Ministrul Justiției a reiterat angajamentul Ministerului Justiţiei pentru îndeplinirea obiectivelor Mecanismului de Cooperare și Verificare.

26 mai 2020

Cătălin Predoiu l-a primit, la Ministerul Justiției, pe Andrew Noble, ambasadorul Marii Britanii la București

Au fost abordate teme care ţin de cooperarea judiciară bilaterală, aderarea Marii Britanii la Convenția de la Lugano și combaterea traficului de ființe umane.

6 aprilie 2020

Participarea reprezentanților Ministerului Justiției la reuniunea informală a miniștrilor justiției din statele membre UE, în format videoconferință

Discuțiile au vizat măsurile luate de fiecare stat membru în domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19.

11 februarie 2020

Întâlnirea de lucru a Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, cu delegația misiunii pentru evaluarea MCV

Ministrul Justiției a prezentat, pe larg, procedura de selecție a procurorilor pentru ocuparea pozițiilor de top și middle management din cadrul Ministerului  Public, o procedură robustă, transparentă, bazată pe criterii obiective. Partenerii de discuție au apreciat modalitatea în care s-a derulat procedura de selecție.

Ministrul Cătălin Predoiu a explicat contextul și filosofia care au stat la baza elaborării proiectului de lege privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

23-24 ianuarie 2020

Participarea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne

La finalul reuniunii, Cătălin Predoiu a declarat:

„Deși a fost un Consiliu JAI informal, am discutat teme substanțiale. În intervenția din Consiliu, am evocat ideea unui mecanism de evaluare a justiției și a statului de drept pentru toate țările membre, fără a exista paralelisme în acest demers. Este nevoie, desigur, de un singur standard pentru toată lumea. Am arătat că susținerea pentru operaționalizarea Parchetului European va fi un test pentru angajamentul real al tuturor guvernelor statelor membre pentru aceleași standarde de integritate în toate țările membre, pentru protejarea intereselor europene și combatarea corupției cu fonduri europene.

Ar fi bine ca toate țările membre ale UE să combată corupția așa cum o face România, inclusiv în domeniul fondurilor europene. Altfel, ajungem la duble standarde în mecanismele de absorbție. În marja ședinței am avut bilaterale cu miniștrii și delegațiile Germaniei, Suediei și Poloniei. Am mai avut, de asemenea, discuții tête-à-tête cu miniștrii Finlandei, Croației și Austriei, precum și cu comisarul pentru Justiție, Didier Reynders.

Aceste convorbiri au vizat agenda JAI. Nu am discutat de această dată nimic despre MCV, am dorit în mod special să începem cu problemele aflate pe agenda europeană, pentru că este foarte mult de făcut pentru Justiție în toate țările europene. Independența Justiției, spațiul de libertate, securitate și Justiție din UE sunt principalele valori care diferențiază pozitiv construcția europeană pe plan global. De aceea, ele trebuie protejate și consolidate printr-o permanentă modernizare și rafinare.”

21 ianuarie 2020

Participarea Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, la deschiderea cursului de Statement Analysis, organizat de Departamentul de Justiție al Statelor Unite, Ambasada SUA și biroul FBI al Ambasadei

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a apreciat că: „Instituțiile de aplicare a legii din România au sprijinul SUA prin transfer de expertiză și cooperare judiciară bilaterală. Acest efort combinat va pune procurorii și polițiștii români în poziția și capacitatea de a da un răspuns devastator crimei organizate, traficului de persoane și de droguri, criminalității informatice. Contăm, de asemenea, pe suport în recuperarea produselor infracțiunilor de oriunde ar fi transferate. Este, desigur, o problemă de timp până vom vedea rezultate, dar ele vor veni.”

23 decembrie 2019

Cătălin Predoiu l-a primit, la Ministerul Justiției, pe Adrian Zuckerman, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București

Cele două părți și-au exprimat convingerea că efortul de combatere a crimei organizate va fi din ce în ce mai eficient pe măsura ce va fi stabilizat managementul Ministerului Public în urma procedurii declanșate de Ministerul Justiției și a dezvoltării cooperării judiciare internaționale care vizează traficul de minori, traficul de droguri, corupția internațională și recuperarea prejudiciilor.

16 decembrie 2019

Cătălin Predoiu l-a primit, la Ministerul Justiției, pe Andrew Noble, ambasadorul Marii Britanii la București

Cei doi oficiali au abordat teme care ţin de cooperarea judiciară internaţională şi de statutul cetăţenilor români rezidenţi în Marea Britanie şi al celor britanici rezidenţi în România, după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Ministrul Justiţiei s-a arătat interesat în transferul de expertiză britanică privind recuperarea produselor infracţiunilor şi a cadrului legal privind această politică penală.

5 decembrie 2019

Participare la Comitetului Delegațiilor Miniștrilor în format Drepturile Omului (CM-DH) dedicată supravegherii executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului

După trei ore de dezbateri intense, în urma poziţiei şi argumentelor prezentate de Ministerul Justiţiei din România, Comitetul de Miniștri a hotărât să amâne emiterea unei rezoluţii critice la adresa sistemului penitenciar din România şi să emită în loc o decizie de recomandare.

21 noiembrie 2019

Cătălin Predoiu l-a primit, la Ministerul Justiției, pe Cord Meier-Klodt, ambasadorul Republicii Federale Germania la București

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a discutat luni, la sediul Ministerului Justiției, cu Ambasadorul Republicii Federale Germania Cord Meier-Klodt, la cererea acestuia.

Discuțiile celor doi oficiali s-au concentrat pe programul de Guvernare pe Justiție, aprobat de Parlamentul României, Raportul MCV și cooperarea judiciară internațională

14 noiembrie 2019

Cătălin Predoiu l-a primit, la Ministerul Justiției, pe Hans Klemm, ambasadorul SUA la București

Cele două părți au agreat faptul că refacerea legilor justiției și finalizarea codurilor penale sunt obiective esențiale în perioada care urmează, astfel încât justiția din România să devină un serviciu public eficient și, în același timp, înfăptuită la termene rezonabile, să aducă cetățenilor dreptate și pace socială. De asemenea, s-a subliniat importanța restabilirii capacității parchetelor de a combate criminalitatea de toate tipurile, cu respectarea drepturilor și garanțiilor procedurale.

II. Urgențe aflate pe agenda MJ la preluarea mandatului

  1. Evitarea condamnării României la Comitetul Delegațiilor Miniștrilor în format Drepturile Omului

În data de 29.11.2019, Ministerul Justiției a primit o infogramă diplomatică (neclasificată n.n.) prin care era semnalată îngrijorarea Consiliului de Miniștri – formatul Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei, privind iminenta abrogare a recursului compensatoriu de către Parlamentul României și, în consecință, programată adoptarea unei Rezoluții dure de condamnare a României pentru lipsa măsurilor de remediere a condițiilor din penitenciare și intenția de a elimina orice măsură compensatorie:

„...reacția delegațiilor a fost fermă și, pe alocuri, neprietenoasă, reamintindu-se volumul foarte mare de cauze la CEDO ... (care) ar putea paraliza temporar activitatea Curții (Europene a Drepturilor Omului) ... preconizăm o abordare mai dură din partea statelor ... etc.”.

În data de 5 decembrie, Ministrul Justiției s-a deplasat la Strasbourg pentru a participa la Comitetul Delegațiilor Miniștrilor în format Drepturile Omului (CM-DH) dedicată supravegherii executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

După trei ore de dezbateri intense, în urma poziţiei şi argumentelor prezentate de Ministerul Justiţiei din România, Rezoluția de condamnare a României, redactată deja și pregătită pentru vot, a fost schimbată în sală, la sfârșitul reuniunii, cu o Rezoluție de recomandare, fapt fără precedent în sesiunile Consiliului de Miniștri.

Cu acea ocazie, ministrul Justiţiei a mai avut o întrevedere cu Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, domnul Linos-Alexandre Sicilianos şi o întrevedere cu reprezentanții Serviciului de Executare a Hotărârilor CEDO.

După reuniunea de la Strasbourg, Ministerul Justiției a conceput și pus în aplicare un plan de ameliorare urgentă a condițiilor din penitenciare, pe trei direcții de acțiune pe termen scurt:

  • igienizarea a aproximativ 2.000 de camere de detenție;
  • redistribuirea de deținuți între penitenciare, pentru a echilibra gradul de ocupare între acestea;
  • extinderea capacităților de cazare pentru a scădea rata de ocupare.

și pe termen mediu și lung

  • construcția noilor penitenciare, deja lansate, inclusiv în cadrul Mecanismului Norvegian cu fonduri nerambursabile.

În paralel, Ministerul Justiției a obținut aprobarea unui Memorandum în Guvern privind organizarea concursurilor pentru ocuparea unor posturi vacante din structura organizatorică a Direcției Naționale de Probațiune și serviciilor de probațiune (28 noiembrie 2019) prin care se suplimenta aparatul de Probațiune cu 611 inspectori de probațiune.

  1. Ocuparea posturilor vacante de procurori de rang înalt

13 poziții de procurori de rang înalt erau vacante, unele de ani de zile la nivelul conducerii Parchetului General, DNA și DIICOT, interimatul prelungit în conducerea parchetelor având drept consecință scăderea ritmului de combatere a infracțiunilor grave.

În data de 2 decembrie, MJ a lansat procedura de selecție pentru ocuparea acestor posturi.

Comisia de interviu a fost formată din reprezentanți ai MJ, CSM Secția pentru procurori, INM și ASE și a avut ca și criterii de evaluare pentru fiecare participant:

  • proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecție;
  • aptitudinile manageriale și de comunicare;
  • poziția candidatului în raport cu valorile profesiei și ale funcției pentru care candidează (integritate, responsabilitate și răspundere);

Audierile candidaților au fost transmise în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiției. În urma audierilor, propunerile au fost înaintate spre avizare la CSM, Secția de procurori și, spre decizie, Președintelui României.

  1. Prorogarea termenelor pentru pensionarea magistraților

Ministerul Justiției a susținut prorogarea termenului de pensionare anticipată a magistraților. Fără un asemenea demers ar fi existat mari probleme de funcționare în sistemul de justiției. În cele din urmă, Parlamentul a adoptat LEGEA nr. 239 din 19 decembrie 2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, care prevedea la art. V:

"Art. V Prevederile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022."

III. Măsuri specifice pentru gestionarea crizei sanitare

a) Asigurarea continuității în sistemul de justiție

  • Pentru combaterea epidemiei cu SARS COV 2, Ministerul Justiției a alocat fonduri în valoare de 34.858.000 lei instanțelor judecătorești și instituțiilor subordonate/aflate în coordonarea Ministerului Justiției (inclusiv unitățile sanitare), pentru achiziția de echipamente de protecție şi dezinfectanți.
  • În data de 10 martie 2020, au fost solicitate și primite de la Centrul National de Coordonare și Conducere a Intervenției din cadrul IGSU echipamente de protecție necesare unităților sanitare din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și Spitalului Prof. Dr. Constantin Angelescu și C.M.D.T.A. (măști de protecție FFP-2, combinezoane de protecție, mănuși de protecție, ochelari de protecție).
  • A fost alocată suma de 11.928.000 lei pentru achiziția de către instanțele de judecată a 497 sisteme de videoconferință necesare pentru dotarea sălilor de judecată.
  • Prin Hotărârile CSM, activitatea instanțelor de judecată a fost organizată astfel încât să fie asigurată judecarea cauzelor urgente, a cererilor care priveau situații cu totul excepționale, care puteau fi considerate de urgență deosebită, iar la nivelul ministerului şi al instituțiilor din subordine activitatea s-a desfășurat în sistem telemuncă/muncă la domiciliu sau cu decalarea programului de lucru.
  • Pe baza unei proceduri laborioase, bazată pe analiza unor dosare profesionale consistente și a unor interviuri temeinice, desfășurate în deplină transparență, Ministerul Justiției a realizat selecția candidaților pentru funcțiile de Procuror General al României, Procuror-șef al DNA, Procuror-șef al DIICOT. 

b) Protecție sanitară în mediul penitenciar 

  • A fost elaborat și implementat Planul de măsuri pentru sistemul penitenciar, la prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, axat pe măsuri cu aplicabilitate generală, măsuri/recomandări medicale în caz de activități/contact cu deținut suspect/confirmat COVID-19 şi măsuri în cazul producerii de incidente critice.
  • Au fost asigurate alimentele și produsele igienico-sanitare pentru persoanele private de libertate, materialele sanitare și dezinfectanți, pentru unitățile penitenciare arondate.
  • Au fost luate măsurile necesare desfăşurării activității de monitorizare, tratament și îngrijire a pacienților din penitenciare.
  • A fost elaborat Planul de acțiune al locului de deținere pentru organizarea activităților în situația în care, la nivelul acestuia, sunt confirmați ca fiind infectați mai mulți deținuți cu COVID-19, cu asigurarea patului individual, astfel încât să se mențină, la nivel sistemic, un echilibru privind supraaglomerarea.
  • Au fost dispuse măsuri pentru efectuarea unui stagiu de practică, de către elevii Școlii Naționale de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna (în perioada 27.04.2020-10.06.2020), fiind aprobată Programa analitică pentru stagiul II, aferent anului școlar 2019-2020, în vederea asigurării rezervei de personal pentru situații de intervenții.
  • S-a intensificat efectuarea triajului observațional, atât pentru persoanele private de libertate, cât și pentru personalul angajat și vizitatori.

S-a desemnat o unitate penitenciară, cu destinația specială de a pune în aplicare măsura de carantinare a deținuților extrădați la nivelul sistemului administrației penitenciare şi au fost stabilite spații de izolare respiratorie, destinate persoanelor private de libertate considerate cazuri suspecte/bolnave de COVID-19, în cadrul a 5 unități penitenciare (Penitenciarul-Spital București – Jilava, Penitenciarul Aiud, Penitenciarul-Spital Constanța – Poarta Albă, Penitenciarul Drobeta Turnu Severin și Penitenciarul Baia Mare).

  • Au fost convocați medici rezidenți din an terminal din specialitatea Anestezie și Terapie Intensivă, Pneumologie, precum şi din următoarele specialități: Medicină de familie, Radiologie, Chirurgie Toracică, Chirurgie Generală, Otorinolaringologie și Obstetrică-Ginecologie.
  • Au fost stabilite soluții tehnice de reliefare în aplicația informatică de evidență a datelor persoanelor private de libertate (PMSWeb), a camerelor de deținere utilizate în acest sens, pentru a avea o evidență a persoanelor care se află în monitorizare medicală,
  • Au fost reanalizate toate activitățile cu deținuții/persoanele internate (inclusiv cele sportive), astfel încât acestea să se efectueze în serii cu număr redus de deținuți/persoane internate, limitându-se, pe cât posibil, gruparea camerelor de deținere la aceeași activitate.
  • S-a limitat interacțiunea cu deținuții/persoanele internate, în cadrul secțiilor de deținere având acces doar personalul planificat în serviciul de supraveghere pe secție/cel cu funcții de conducere sau planificat la continuitate și structuri de intervenție, iar pentru fiecare nevoie administrativă de mentenanță/întreținere, s-au dispus măsuri suplimentare de siguranță.
  • Au fost instituite campanii de informare în rândul persoanelor private de libertate cu privire la măsurile de prevenire, combatere și limitare a răspândirii infecției cu SARS-CoV-2. 

c) Alte măsuri specifice - Legislație:

  • Ministerul Justiţiei a iniţiat pe pagina sa de internet, sub titlul „Toleranță zero față de infracțiuni!”, campania de informare a publicului privind pedepsele aplicabile, în cazul infracțiunilor săvârșite în timpul stării de urgență.
  • În data de 18 martie, a fost aprobat şi comunicat publicului, prin afişarea pe site-ul Ministerului Justiţiei (www.just.ro), Ghidul Practic de măsuri cu privire la justiție, Serviciul de Probațiune, Administrația Națională a Penitenciarelor, Oficiul Registrului Comerțului, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, ghid care a fost actualizat la data de 15.04.2020 ca urmare a emiterii Decretului Președintelui României nr. 240/14.04.2020.
  • Au fost elaborate şi promovate acte normative cu obiect de reglementare specific pentru gestionarea crizei sanitare:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal – obiect: sporirea, pe de o parte, a pedepselor pentru faptele deja incriminate, dar şi incriminarea unor noi fapte precum nerespectarea dispoziţiilor de spitalizare sau carantinare, respectiv incriminarea distinctă şi sancționarea aspră a celor care, prin faptele lor, determină infectarea altor persoane, afectând grav sănătatea sau determinând moartea uneia sau mai multor persoane;

- Ordonanța de urgență a Guvernului nr.62/2020 pentru adoptarea unor măsuri în domeniul societăților, în vederea desfășurării reuniunilor organelor statutare – obiect: prevederea posibilității convocării adunării generale a acționarilor/asociaților fie prin modalitățile prevăzute de art. 117 alin. (3) din Legea societăților nr. 31/1990, fie prin orice mijloace de comunicare la distanță, care asigură transmiterea textului, în condițiile prevăzute de actul normativ menționat;

- În cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr.1/2011, precum și a altor acte normative:

  • Măsuri privind activitatea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului urmare a evoluţiei epidemiei cu virusul SARS-CoV-2;
  • Măsuri în domeniul insolvenţei în contextul evoluţiei epidemiei cu virusul SARS-CoV-2;
  • Măsuri privind activitatea Ministerului Justiţiei urmare a evoluţiei epidemiei cu virusul SARS-CoV-2;
  • Măsuri referitoare la persoanele private de libertate aflate în custodia centrelor de reţinere şi arestare preventivă în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.
  • La data de 8 septembrie 2020, Ministerul Justiției a supus dezbaterii publice proiectul de lege privind unele măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19obiect: ținând seama de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, și ca urmare a solicitărilor din practică, proiectul propune reglementarea în domeniul justiției a unor măsuri specifice, temporare, aplicabile pe durata stării de alertă precum și pentru o perioadă de 30 de zile de la încetarea acesteia, care să permită, pe de o parte, asigurarea unei protecții adecvate în contextul activităților judiciare împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, salvgardându-se astfel drepturile la sănătate, la integritate fizică și la viață, iar, pe de altă parte, continuarea, în condiții optime, a activității de înfăptuire a justiției. Stadiu: după dezbaterea publică a fost trimis pentru punct de vedere la CSM.