- Ministerul Justitiei - http://www.just.ro -

Strategii Naţionale

color-pencil-1022033_640 [1]

Strategia Națională Anticorupție 2016 - 2020

Prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016, a fost aprobată Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, împreună cu seturile de indicatori de performanță, riscurile asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie și sursele de verificare, inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare, precum şi standardele de publicare a informaţiilor de interes public.

Strategia a fost elaborată având în vedere concluziile evaluării realizate de Ministerul Justiției cu privire la implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015 (SNA), precum și concluziile și recomandările raportului de evaluare independentă a impactului SNA 2012-2015.

Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 [2]  | Seturile de indicatori de performanță, riscurile asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și sursele de verificare [3] | Inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, precum și indicatorii de evaluare [4] | Standard general publicare a informațiilor de interes public [5] | Standard publicare a informațiilor de interes public privind întreprinderile publice [6]

Raport final privind implementarea SNA 2012-2015 [7]Anexa 1 [8]Anexa 2 [9]Anexa 3 [10]Anexa 4 [11]Anexa 5 [12]Anexa 6 [13]Anexa 7 [14]Anexa 8 [15]Anexa 9 [16]Anexa 10 [17]Anexa 11 [18]Anexa 12 [19]

Evaluarea impactului Strategiei Nationale Anticoruptie 2012-2015 (RO [20]/ EN [21])

(mai multe informații privind procesul de consultare publică și aprobarea strategiei se regăsesc aici [22] și aici [23])

 

Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2015 - 2020

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1155/2014, a fost aprobată Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020. Potrivit art. 2 din actul normativ mai sus menționat, Guvernul are sarcina de a aproba, prin hotărâre, Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei sistemului judiciar 2015-2020.

La baza elaborării Strategiei s-a ținut seama de o serie de recomandări ale Comisiei Europene în rapoartele MCV cu privire la fundamentarea și avansarea politicilor publice din domeniul justiției, inclusiv „adoptarea şi punerea în aplicare a unui plan comun şi cuprinzător de asigurare a punerii în aplicare a tuturor celor patru coduri şi a tuturor aspectelor relevante ale reformei structurale şi procedurale, ale ajustărilor din domeniul resurselor umane şi ale investiţiilor în infrastructura judiciară”, pornind de la constatările Analizei funcționale a sectorului justiției din România (Judicial Functional Review); În obiectivele strategice și specifice ale Strategiei se regăsesc recomandările formulate de experții Băncii Mondiale în Cuprinsul Analizei funcționale a sectorului justiției din România În cadrul procesului de elaborare a Strategiei au fost consultate următoarele instituții Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Administrația Națională a Penitenciarelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului. De asemenea, au fost consultate Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, Uniunea Națională a Barourilor din România, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, Consiliul de Mediere, ONG-uri.

Strategia urmează a fi pusă în aplicare printr-un Plan de acțiuni, prin care se propun măsuri legislative sau administrativ-instituționale ; aceste acțiuni conduc, în concret, la realizarea obiectivelor aprobate prin Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020.

  (descarcă documentul aici [24])

Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2015 - 2020

Provocările secolului al XXI-lea în domeniul justiției necesită răspunsuri pe măsură din partea instituțiilor și organismelor responsabile pentru administrarea sistemului judiciar și realizarea actului de justiție, bazate pe managementul strategic integrat, gestionarea eficientă a resurselor și recurgerea la mijloace inovative de soluționare a problemelor justiției. Sistemul de justiție reprezintă pilonul de bază al statului de drept și, implicit, al unei societăți democratice stabile și responsabile. Fără un sistem de justiție modern, adaptat cerințelor societății contemporane (reducerea duratei proceselor, jurisprudența unitară, integritate, transparență etc.) și capabil să răspundă provocărilor viitorului, nu se poate asigura fundamentul dezvoltării durabile economice și sociale a societății românești.

Viziune (concept): modernizarea sistemului judiciar, prin implementarea unui sistem de management strategic în domeniul justiției, utilizarea eficientă a resurselor, recurgerea la soluții inovative de creștere a performanței sistemului judiciar român, precum și a accesibilității sale față de cetățean.

(descarcă documentul aici [25])

 

Strategia Națională Anticorupție 2012 - 2015

Strategia Națională Anticorupție este un document cu cracter multidisciplinar, de viziune strategică pe termen mediu, care oferă coordonatele majore de acţiune în sprijinul promovării integrităţii şi bunei guvernări la nivelul tuturor instituţiilor publice. Documentul constituie punctul de plecare în dezvoltarea şi adoptarea/adaptarea de către instituţiile şi autorităţile publice a propriilor planuri sectoriale, prin  includerea de aspecte practice şi instrumente concrete de lucru utile în dezvoltarea  acestora precum: inventarul privind măsurile preventive obligatorii, indicatori de performanţă asociaţi, structura standard a planului de acţiune, mecanismul de coordonare şi monitorizare.

Scop: Strategia Naţională Anticorupţie are ca premise importanţa asigurării stabilităţii cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie şi alocarea resurselor adecvate pentru o funcţionare eficientă a instituţiilor publice în serviciul cetăţeanului, reducerea şi prevenirea fenomenului corupţiei prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea maximizării impactului măsurilor anticorupţie.

(descarcă documentul aici [26])

pentru mai multe detalii despre SNA, accesați pagina dedicată: http://sna.just.ro/ [27] 

 

Strategia Națională de reintegrare a persoanelor private de libertate 2015 - 2019

Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate reprezintă un proces care îşi are începuturile în faza execuţional – penală. Un rol esenţial al serviciului penitenciar este acela al pregătirii persoanelor private de libertate pentru perioada post-detenţie. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară corelarea nevoilor persoanelor private de libertate cu programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială şi demersul de incluziune socială. Totodată, pentru succesul componentei de reintegrare socială este necesar concursul comunităţilor locale, în dubla lor calitate: de parteneri ai serviciului penitenciar şi de beneficiari ai întregului proces de reintegrare socială a persoanelor private de libertate sau care au executat pedepse privative de libertate.

Viziune: prin implementarea „Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate”, respectând ca valori umanismul, integritatea, loialitatea, profesionalismul, respectul faţă de lege, deschiderea către comunitate, se va asigura un sistem coerent de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, cu implicare instituţională şi suport comunitar, care să răspundă plurivectorial nevoilor beneficiarilor şi societăţii.

(descarcă documentul aici [28])

pentru mai multe detalii despre Strategie, accesați pagina Administrației Naționale a Penitenciarelor: http://anp.gov.ro/  [29]

Strategia pentru dezvoltarea Institutului Naţional de Expertize Criminalistice 2009 - 2013

Strategia și-a propus redefinirea misiunii şi direcţiilor de acţiune ale Institutului Naţional de Expertize Criminalistice (INEC),  instituţie aflată în  subordinea Ministerului Justiţiei, într-un context general legat de schimbările produse după integrarea României în Uniunea Europeană.

Scop: dezvoltarea Institutului Național de Expertize Criminalistice  într-un climat de concurenţă, alinierea activităţii de expertiză criminalistică la standardele europene de calitate şi valorificarea acelor sectoare care din diverse motive nu s-au dezvoltat în alte laboratoare de profil din UE, obiective atinse printr-o politică managerială responsabilă, la care au contribuit activ toţi membrii laboratoarelor de expertiză din sistemul INEC.

(descarcă documentul aici [30])