Ziua polițiștilor de penitenciare se sărbătorește, an de an, în data de 29 iunie, dată la care Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ocrotitorii sistemului.

Aflați în slujba Justiției și a cetățeanului, polițiștii de penitenciare sunt promotorii unor misiuni ample, dar puțin vizibile societății, natura profesiei acestora presupunând riscuri și îndatoriri deosebite care decurg din interacțiunea constantă și nemijlocită cu persoanele private de libertate. Custodierea și ghidarea persoanelor condamnate către principiile și valorile morale considerate etalon echivalează unui efort constant și aplicat, subcris  standardelor profesionale și etice specifice unui sistem cu organizare ierarhică și apartenență la sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

Identitatea profesională a polițiștilor de penitenciare se conturează într-un mediu de lucru deloc facil, indiferent de sistemul de detenție în care își desfășoară activitatea – cel care îndeplinește integral standardele sau cel pentru care obiectivele de modernizare se mențin constante. În România, infrastructura carcerală se află pe trendul ascendent al îmbunătățirilor și optimizării, grație unui efort colectiv direcționat atât către condițiile de detenție, cât și către condițiile de muncă, două paliere care, inerent, se întrepătrund.

Prin investiții în infrastructura fizică a locurilor de deținere (modernizarea celor existente și construirea de locuri noi), cu fonduri de la bugetul de stat și finanțări externe (Mecanismul Financiar Norvegian și împrumutul de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei), sistemul penitenciar din România a materializat, inclusiv în perioada pandemică, depășită cu succes, fără perturbări în activitatea curentă sau încălcări ale drepturilor persoanelor custodiate, ținte cadru, esențiale pentru progresul instituției penitenciare -  au fost date în folosință un număr de 216 locuri noi de detenție (31.12.2021) și au fost încheiate contractele de achiziție publică pentru proiectarea celor două noi penitenciare, P47 Berceni (1000 de locuri – 134 de mil. euro) și P48 Unguriu (900 de locuri – 49 mil. euro) – prin a căror construcție capacitatea de cazare a sistemului penitenciar va crește considerabil. Registrul progreselor este completat și de componenta de digitalizare, procesul demarat în acest sens urmând a culmina în anul 2023 cu un nou soft de gestiune a bazei de date a deținuților (proiect finanțat prin POCA, în valoare de 1.2 mil. euro) și de digitalizare a tuturor acțiunilor birocratice până în 2024.

Totodată, raportat la obiectivele asumate pentru anul 2022, la data de 01.06.2022, se aflau în curs de execuție 214 locuri noi de detenție și în curs de modernizare 218. Conform Memorandumului cu tema Aprobarea Planului de acțiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României, precum și a hotărârilor pronunțate în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României, până la data de 31.12.2022, la nivelul sistemului penitenciar trebuie să fie create 445 de noi locuri de detenție și 85 modernizate.

În continuare, prin cele 4 proiecte finanțate prin fonduri ale Mecanismului Financiar Norvegian (Correctional – 31 mil. euro, 4Normality – 5 mil. euro, Child – cca. 1,5 mil. euro și Secure – 2,9 mil. euro), se dezvoltă infrastructura fizică a unităților penitenciare  și  capacitatea resurselor umane pe diverse paliere, rezultatele profitând atât persoanelor custodiate, cât și personalului de penitenciare.

Eforturile polițiștilor de penitenciare nu se îndreaptă, însă, exclusiv către deținerea efectivă a celor condamnați în urma săvârșirii unor fapte antisociale, în spațiile și condițiile normate, ori în misiunile extrem de riscante și dificile de escortare, însoțire sau supraveghere, ci inclusiv și către redarea în societate, la expirarea pedepselor prevăzute de cadrul legal, a unor oameni cu reale șanse de reintegrare și adaptare la realitatea prosocială.

Polițiștii de penitenciare specializați pe această componentă, educatori, asistenți sociali, psihologi, pun în mișcare și orientează teorii și practici prin care dezvoltă capacitatea instituțională de a remodela comportamente și de a promova permanentizarea unor conduite străine de infracționalitate, în pofida faptului că numărul acestora, raportat la populația carcerală, este, în mod asumat, insuficient.

Datele privind prevalența comportamentelor agresive în rândul persoanelor private de libertate și ponderea deținuților recidiviști în efectivul total custodiat vin să confirme stăruința în activitate a celor pentru care penitenciarul constituie, paradoxal, de multe ori, o a doua casă. În acest registru, legitimitatea eforturilor Administrației Naționale a Penitenciarelor de a menține pe agenda publică problematica reintegrării sociale a deținuților a fost reconfirmată prin promovarea și implementarea strategiilor în programe și activități specifice, evidențiindu-se, astfel, evoluții numeric descendente în privința autoagresivității (număr evenimente/100 de deținuți: 2020 - 5,7/ 2021- 4,1) sau a recidivei (37,03% procent recidiviști în populația carcerală generală - cea mai scăzută valoare înregistrată în ultimii 12 ani).

Provocările în aceste două registre, de infrastructură și reinserție socială, deși constituie o constantă, sunt gestionate, astfel, cu profesionalism, de polițiștii de penitenciare, ale căror perspective umane și profesionale conlucrează în beneficiul nostru, al tuturor.

Între aceste coordonate, Ministerul Justiției confirmă rolul esențial al polițiștilor de penitenciare și răspunde permanent, printr-un dialog social constant, materializat inclusiv prin semnarea Acordului Colectiv și a Acordului privind transparența decizională, nevoilor acestora, indiferent că vizează palierul economic (prin finanțare și încadrare posturi – 1925 de posturi vacante au fost încadrate în anul 2021, depășindu-se, pentru prima dată în sistemul penitenciar, cifra de 13.000 de polițiști de penitenciare aflați în activitate/ prin direcționarea fondurilor bugetare necesare îmbunătățirii condițiilor de muncă/ prin menținerea tuturor drepturilor salariale în aceeași marjă de acordare cu toate celelalte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională - sporul de specialist de clasă, ajustarea normei de hrană pentru polițiștii aflați la anumite cursuri) ori cel legislativ (prin susținerea propunerilor legislative necesare evoluției sistemului penitenciar în ansamblul său - materializarea unei inițiative legislative prin promulgarea Legii 154/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 374/2013 privind utilizarea sistemelor destinate blocării și întreruperii radiocomunicațiilor în perimetrele unităților din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor).

Sistemul penitenciar de astăzi, categoric poziționat favorabil pe linia progreselor, este, deci, rezultatul profesionalismului, dăruirii și spiritului de echipă ale unui corp profesional puțin cunoscut, dar esențial pentru o societate sigură.

Mulțumiri și gânduri de bine îndrept, astăzi, către toți polițiștii de penitenciare. Eforturile dumneavoastră sunt recunoscute.

La mulți ani!