Motto:

Cerem Justiției să fie obiectivă, corectă și independentă.

Câte dintre enunțurile despre justiție respectă aceste criterii?

Campanie de informare publică cu privire la competențele Ministerului Justiției

Ministerul Justiției va demara, în perioada următoare, o campanie de optimizare și updatare a percepțiilor, atitudinilor și cunoștințelor publicului în domeniul concret de activitate al ministerului, într-un context socio-politic dominat de multiple variabile.

În stabilirea obiectivelor de comunicare, vom ţine cont de următoarele premise, rezultate în urma analizării feedback-ului publicului:

Opinia publică plasează Justiția, ca instituție fundamentală a statului, și, implicit, înfăptuirea acesteia, exclusiv în sarcina Ministerului Justiției;
Gradul de informare a populației asupra atribuțiilor generale prevăzute de lege, în sarcina Ministerului Justiției, în domeniile de competență prestabilite, este relativ scăzut;
Populația generală nu discerne competențele specifice și particularitățile instituțiilor care funcționează în domeniul justiției și atribuie competențe generale Ministerului Justiției;
Imaginea publică a Ministerului Justiției este asociată negativ atât decalajelor în soluționarea unor aspecte recurente de interes general, dar care nu depind exclusiv de activitatea ministerială, cât și insucceselor în activitatea unor instituții din domeniul justiției, greșit percepute ca fiind subordonate sau sub coordonarea ministerului.
***

Precizăm de la bun început că libertatea de exprimare și mass-media liberă și pluralistă sunt pietrele de temelie ale societății noastre.

Orice Plan de acțiune împotriva dezinformării are la bază valorile europene și drepturile fundamentale, în special libertatea de exprimare.

Un plan de acțiune nu poate fi pus în practică decât prin cooperarea între autoritățile publice, societatea civilă, reprezentanții mass-media, administratorii platformelor online.

Urgențele sunt legate de dezinformările care afectează valori esențiale ale societății noastre: dreptul la viață sau la sănătate.

Raportarea la orice enunț cu potențial de dezinformare ar trebui să răspundă la următoarele întrebări: Care este adevărul? Cine stabilește dacă ceva este adevărat sau nu? Cum verificăm faptele pe baza cărora construim enunțul?

În legătură cu un set de enunțuri legate de activitatea Ministerului Justiției precizăm:

Nu este dificil de produs dezinformări legate de activitatea Justiției și a Ministerului Justiției din România. Mecanismele acestora de funcționare sunt adesea complicate, iar partajarea atribuțiilor cu alte instituții (CSM, Ministerul Public, ICCJ) face dificilă înțelegerea funcționării sistemului judiciar.

Termeni precum SIIJ, numirea procurorilor, decizii ale instanțelor etc. sunt de mult intrați în vocabularul curent, dar puțini sunt familiarizați cu aspectul tehnic al acestora.

Și mai puțini fac efortul de a verifica/înțelege afirmațiile pe care le enunță și vehiculează.

Unii nici măcar nu citesc conținutul enunțului, doar îl distribuie, alături de un comentariu indignat.

Iată un set de enunțuri și verificările fact-checking:

1. România nu recunoaște supremația dreptului Uniunii Europene și se alătură HU și PL (în special în presa internațională)

Fact-checking

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu:

„Poziția oficială a Ministerului Justiției și a Guvernului a fost exprimată prin scrisoarea transmisă comisarului Reynders încă din luna noiembrie, în sensul recunoașterii supremației dreptului european și a rămas neschimbată. Poziția a fost reiterată în cadrul întâlnirii ministrului justiției cu comisarul Reynders din luna decembrie 2021 în marja JAI.” Ministerul a comunicat public pe marginea întâlnirii inclusiv acest detaliu.

Declarație prim-ministrul Nicolae Ciucă:

„Este cât se poate de evident înscris în Constituţia României că tot ce înseamnă partea de prevalenţă a dreptului Uniunii Europene se aplică şi în România. Eu din ce am putut să înţeleg a fost vorba de un comunicat şi nu de o poziţie oficială a Curţii Constituţionale.”

Declarație șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac:

„Fiecare stat membru şi traseul său european sunt analizate pe o bază individuală, deci nu se fac asemenea comparaţii. România a fost un stat foarte constructiv în dialogul cu UE pe tema noului mecanism de raportare pe tema statului de drept. Recenta decizie a Curţii de Justiţie reafirmă un principiu asupra căruia noi ne-am exprimat constant clar şi neechivoc: supremaţia dreptului european asupra celui naţional, principiu fundamental, fără de care nu poate funcţiona UE, asumat de orice stat membru la data integrării europene. Supremaţia dreptului european impune ca judecătorii naţionali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a CCR contrară dreptului european.”

2. Statul român l-a abandonat pe Marius Balo

Fact-checking

Ministerul Justiţiei a inițiat consultări informale cu omologii chinezi încă din iulie 2016, ca urmare a faptului că 2 dintre cetățenii români deținuți în China și-au exprimat intenția de a fi transferați în România, iar Balo Marius face parte dintr-un grup de 4 cetățeni români condamnați pentru infracțiuni comise pe teritoriul chinez. Cererea a fost depusă de către avocatul d-lui Balo, la Ministerul Justiţiei, la data de 17.01.2017.

Ministerul Justiţiei a susţinut o corespondență asiduă atât cu Ministerul Justiţiei din RPC, cât şi cu MAE şi Ambasada României la Beijing, eforturile fiind conjugate, nu numai cu privire la dl. Balo, dar şi cu privire la alţi cetăţeni români condamnați în China.

În ceea ce priveşte faptul că Ministerul Justiţiei nu a răspuns la solicitările formulate de avocatul d-nului Balo: Ministerul Justiţiei a răspuns la toate solicitările acestuia, dosarul constituit la nivelul MJ fiind compus din 2 bibliorafturi.

Avocaţii d-lui Balo au fost informați în permanență despre orice demers întreprins de Ministerul Justiţiei, aspect ce poate fi justificat prin corespondența purtată cu aceștia, astfel încât alegația formulată de dl. avocat Iordăchescu este, cel puțin, tendențioasă.

Pe de altă parte, Ministerul Justiţiei acţionează în limita competenţelor legale, pentru orice cetăţean, în virtutea principiului egalităţii legii pentru toţi cetățenii.

De asemenea, este de notorietate faptul că între România şi RPC nu există tratat privind transferul persoanelor condamnate, astfel încât aceste proceduri au la bază alte acte internaționale, iar corespondența se poartă prin intermediul Ministerelor de Externe, pe cale diplomatică, ceea ce conduce la primirea acesteia după intervale mai mari de timp.

Ca urmare a eforturilor depuse de Ministerul Justiţiei şi AR la Beijing, transferarea a fost aprobată atât de autoritățile române, cât și de cele chineze, dar aducerea în țară a persoanei condamnate nu s-a putut efectua, din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID 19, R.P. Chineză impunând restricţii dure. Finalizarea procedurii de transfer, inclusiv oferirea  garanțiilor solicitate de partea chineză anterior transferării persoanei condamnate, a coincis cu izbucnirea pandemiei în China şi, apoi, în Europa.

De precizat că atribuţiile MJ  încetează la momentul în care se finalizează procedura judiciară de recunoaştere a hotărârii străine şi dispunerii transferării persoanei condamnate, organizarea transferului intrând în competenţa MAI. Cu toate acestea, Ministerul Justiţiei s-a implicat, alături de MAI şi MAE, în limita competențelor, şi a solicitat părții chineze să ne comunice dacă se pot face excepții de la carantină pentru escorta română.

Au fost evaluate mai multe opțiuni pentru o eventuală preluare, prin intermediul Ambasadei României. A fost avansată și propunerea de a fi organizat un transfer în RO sub o escortă Interpol CN, cu suportarea costurilor de către partea română, dar partea chineză a transmis că propunerea este foarte dificil de pus în practică, dată fiind situația epidemică „foarte serioasă și în evoluție negativă” atât din Europa, cât și din RP Chineză.

Ambasadorul român la Beijing,  care  a avut în atenție cu prioritate cazul, a informat despre demersurile recente întreprinse la diferite niveluri referitoare la transferul (discuții cu ministrul adjunct de externe chinez, Qin Gang, precum și cu alte autorități chineze pentru a explora posibilitatea obținerii unei derogări de la carantină pentru ofițerii români însoțitori care sunt vaccinați) şi a transmis că răspunsul autorităților chineze nu a fost unul pozitiv.

Aşadar, nimeni nu poartă vina izbucnirii pandemiei. Dl. Balo nu a putut fi transferat din cauza restricțiilor impuse de partea chineză, deoarece restricțiile existente în România au fost surmontate graţie eforturilor depuse de Ministerul Justiţiei, MAE, AR la Beijing. Aici aş dori să subliniez şi să mulțumesc Excelenței Sale Bazil Constantinescu, ambasadorul României în RPC, care depune eforturi deosebite pentru îmbunătățirea situației dificile în care se află cetățenii români condamnați în acest stat, pe care îi vizitează lunar (atât permite partea chineză, cu anumite rigori), cărora le asigură efectuarea apelurilor telefonice cu rudele, le oferă cărţi, reviste, alte bunuri de strictă necesitate, chiar dacă acestea nu ajung întotdeauna la aceste persoane, din cauza regulamentului penitenciarului, dar şi pentru întâlnirile pe care le are cu oficialii chinezi în vederea deblocării unor situații.

Se mai cuvine a sublinia că statul român, prin Ministerul Justiţiei şi celelalte autorități, nu are posibilitatea de a efectua aprecieri asupra unei hotărâri de condamnare a vreunui cetățean, dar contrar afirmațiilor d-lui Balo şi ale avocaților acestuia, că a fost condamnat pentru un prejudiciu de 80 de USD, din hotărârea de condamnare rezultă că acesta a fost condamnat pentru un prejudiciu de 2.200.000 RMB (renmimbi chinezesc), adică aproximativ 350.000 USD.

În plus, dl. Balo a informat ambasadorul român că va renunța la transfer încă din luna mai a anului trecut (2021), astfel cum Excelența Sa a informat Ministerul Justiţiei. Scrisoarea d-lui Balo poartă data de 28 septembrie 2021, astfel că instanța română a pronunţat deja hotărârea de anulare a mandatului de executare emis în baza hotărârii iniţiale prin care s-a recunoscut sentinţa chineză şi transferarea acestuia în România.

În concluzie, întregul context pandemic a fost de natură a produce decalaje semnificative şi perturba activitățile specifice punerii în executare a procedurii de transfer, fapt ce nu poate fi imputat Ministerului Justiţiei care, în sensul celor deja menționate, a depus eforturi susținute, în limitele conferite de cadrul legislativ, pentru deblocarea acestei situații atipice generate de pandemie.

3. Întâlnirile cu ministrul Justiției sunt cu totul inutile

Fact-checking

Proiectele devenite legi care au constituit Reforma 2008-2012 a sistemului judiciar prin adoptarea celor patru noi Coduri fundamentale ale României, a legislaţiei de suport pentru aplicarea etapizată a acestora, precum și a altor legi de reformă structurală privind modernizarea sistemului judiciar și a unor profesii juridice (peste 20 de proiecte) s-au născut în urma a nenumărate întâlniri.

Întâlnirile cu asociații ale magistraților, grefierilor, conducerile unor instituții s-au finalizat cu Legi, creșteri de bugete, politici publice sau strategii. Toate verificabile.

4. Ministerul Justiției nu îi aduce în țară pe fugarii României

Fact-checking

Activitatea Ministerului Justiţiei în datele statistice:

În anul 2021, au fost aduse în România 872 de persoane private de libertate.
În anul 2022, până la data de 04.01.2022, au fost transferate în România 5 persoane private de libertate.
În cadrul procedurilor judiciare de predare în baza mandatelor europene de arestare, Ministerul Justiției acționează în conformitate cu competențele legale atribuite prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Art. 86 alin.4 din Legea 302/2004  prevede că Ministerul Justiției, în calitatea sa de autoritate centrală:

a) primește mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene și îl transmite parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție a fost localizată persoana solicitată sau Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în cazul în care persoana solicitată nu a fost localizată, ori de câte ori autoritatea judiciară emitentă nu reușește să transmită mandatul european de arestare direct autorității judiciare române primitoare;

b) transmite mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară română, dacă aceasta nu îl poate transmite direct autorității judiciare primitoare străine sau când statul membru de executare a desemnat ca autoritate primitoare Ministerul Justiției;

c) ține evidența mandatelor europene de arestare emise sau primite de autoritățile judiciare române, în scopuri statistice;

d) îndeplinește orice altă atribuție stabilită prin lege menită a asista și sprijini autoritățile judiciare române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare.

5. Bugetul MJ este mai mic decât în anul precedent

Fact-checking

Pentru anul 2022, Ministerul Justiţiei are un buget de 6.237.852 mii lei credite de angajament şi 4.964.827 mii lei credite bugetare. Eliminarea din calcul a sumei de 792.596 mii lei acordată în anul 2021 pentru o cheltuială care nu este recurentă în bugetul Ministerului va duce la concluzia că, în anul 2022, avem în termeni reali o creştere de 1.364.815 mii lei credite de angajament şi 338.828 mii lei credite bugetare.

6. Ministrul nu a făcut nimic

Fact-checking

Ministerul Justiției și-a atins toate obiectivele posibile în anul 2020, în condițiile dificile ale unui guvern care a fost forțat să lucreze fără majoritate parlamentară în condiții de criză sanitară globală.

Raportul Ministrului Justiției 4 noiembrie 2019-23 decembrie 2020 pe site-ul just.ro

7. Ministrul tergiversează desființarea SIIJ

Fact-checking

Guvernul a adoptat, pe 27 decembrie 2019, Memorandumul înaintat de Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, prin care se propunea desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).
Argumentele în legătură cu memorandumul propus: aceasta este o instituţie sui generis care iese din principiile de funcţionare ale Ministerului Public, prin modul de reglementare a funcţionării. Propunerea are în vedere şi „dimensiunea externă a activităţii acestei secţii".

În februarie 2020, Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege privind desființarea Secției de anchetare a magistraților și trimis la CSM pentru avizare.
Argumentele pentru desființarea SIIJ erau următoarele:
A fost creată pentru a destructura competența generală anticorupție a DNA.
Are mari deficiențe structurale, număr mic de procurori și lipsa unităților teritoriale, care o fac improprie pentru realizarea scopului declarat pentru care a fost înființată.
Împrejurarea de la punctul 2 arată că scopul a fost, de fapt, blocarea anticorupției în sistemul judiciar. La această oră, practic, nu se face anticorupție în sistemul judiciar, ceea ce vulnerabilizează enorm sistemul și justițiabilii, expuși unor posibile fapte de corupție care mistifică adevărul judiciar și deturnează rezultatul firesc al proceselor. Posibil ca unele decizii șocante pronunțate recent de instanțe, cum ar fi achitarea, punerea în libertate a unor infractori periculoși, inclusiv prin liberarea lor condiționată, aparent inexplicabile, să aibă această explicație.
Imediat după constituire, această secție s-a remarcat negativ (sub vechea ei conducere, a unui procuror care ulterior a fost promovat de PSD la CCR) prin acțiuni de hărțuire a unor magistrați care au protestat împotriva modificării legilor justiției și deschiderea unor dosare unor reprezentanți ai Comisiei Europene cu atribuții în MCV
În prezent, pe zona de anticorupție, activitatea ei este inexistentă.
Proiectul urma să fie transmis Parlamentului imediat ce existau minime garanții că sunt șanse să fie adoptat ca urmare a existenței unei susțineri parlamentare majoritare, condiție neîndeplinită până la alegerile de la sfârșitul anului 2020.
În ceea ce privește situația actuală, desființarea SIIJ este un punct important din Programul de Guvernare. Ministerul Justiției va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi cu modificarea legilor Justiţiei, pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie.
8. Ministrul nu este sincer în relația cu autoritățile europene

Fact-checking

Pe site-ul MJ, se află comunicatele de presă în urma întâlnirilor cu oficialii europeni. Se poate ușor verifica dacă există vreo afirmație care să fie în contradicție cu realitatea.