Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors
Search in posts
Search in pages
Search in posts
Search in pages

MINISTERUL JUSTIȚIEI

REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE


Conform HG nr. 652 din 27 mai 2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările și completările ulterioare (text în vigoare începând cu data de 31.05.2021), Ministerul Justiției în România are următoarele funcții și atribuții principale:

Funcții principale:

• elaborează politicile publice, strategiile şi planurile de acţiune în domeniul justiţiei, al prevenirii şi combaterii corupţiei şi formelor grave de criminalitate, inclusiv în concordanţă cu obiectivele programului de guvernare;

• reglementează cadrul normativ şi instituţional al sistemului judiciar şi al înfăptuirii justiţiei ca serviciu public;

• coordonează şi controlează aplicarea unitară şi respectarea normelor legale privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor care se află în subordinea sau în coordonarea sa;

• asigură autoritatea prevăzută la art. 132 alin. (1) din Constituţia României, republicată, potrivit legilor de organizare a sistemului judiciar şi a înfăptuirii justiţiei ca serviciu public;

• veghează la respectarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, prin mijloacele şi procedurile puse la dispoziţie prin prezenta hotărâre sau prin alte reglementări;

• reprezintă statul sau Guvernul în domeniul de activitate şi competenţă specifice stabilite prin prezenta hotărâre sau prin alte reglementări;

• este autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale, potrivit tratatelor la care România este parte şi instrumentelor juridice adoptate în cadrul Uniunii Europene;

• coordonează integrarea eforturilor de realizare a obiectivelor de referinţă specifice din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare instituit prin Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 şi integrează informaţiile solicitate autorităţilor în virtutea acestei funcţii; reprezintă statul şi guvernul în cooperarea cu Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare.

Atribuţii principale:

I. în domeniul planificării strategice şi al funcţionării sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public:

1. formulează propuneri pentru programul legislativ al Guvernului în domeniul său de competenţă, în vederea îndeplinirii programului de guvernare;

2. elaborează, coordonează şi evaluează aplicarea strategiilor şi programelor şi asigură promovarea acestora;

3. negociază, implementează, monitorizează şi evaluează programele internaţionale de asistenţă tehnică şi financiară pentru sistemul justiţiei şi pentru prevenirea criminalităţii şi a corupţiei, indiferent de instituţia beneficiară sau care le implementează;

4. exercită competenţele prevăzute de Constituţie şi de alte reglementări cu privire la organizarea sistemului judiciar şi buna funcţionare a justiţiei ca serviciu public;

5. exercită competenţele şi procedurile prevăzute de legi sau alte reglementări pentru asigurarea exercitării autorităţii prevăzute la art. 132 alin. (1) din Constituţia României, republicată;

6. elaborează proiectele de reglementări în sfera sa de competenţă şi participă la susţinerea acestora în Parlament;

II. în domeniul reglementării cadrului normativ şi al îmbunătăţirii acestuia:

1. constituie, potrivit legii, comisii de elaborare a proiectelor de coduri şi alte acte normative complexe ce interesează domeniul justiţiei, fiind autorizat, în exclusivitate, să editeze şi să publice ediţiile oficiale ale acestora;

2. elaborează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate; participă la susţinerea proiectelor de legi în cadrul comisiilor parlamentare şi în plenul celor două Camere;

3. evaluează legislaţia, în sfera de competenţă, din punctul de vedere al constituţionalităţii, al tehnicii legislative şi al compatibilităţii cu acquis-ul comunitar şi tratatele şi convenţiile internaţionale, ori alte documente juridice cu caracter internaţional la care România este parte şi propune Guvernului, altor ministere sau autorităţi soluţii de îmbunătăţire legislativă, inclusiv în forma unor proiecte de acte normative;

4. formulează propuneri de promovare a recursului în interesul legii;

5. participă, de la caz la caz şi potrivit sferei sale de competenţă, în temeiul sarcinilor încredinţate de Guvern, la procesul de definitivare a altor proiecte de acte normative din domeniul de activitate al altor ministere sau autorităţi publice;

6. analizează şi avizează, după caz, exclusiv din punctul de vedere al constituţionalităţii, legalităţii şi tehnicii legislative, proiectele de acte normative elaborate de alte ministere;

7. participă, de la caz la caz, în condiţiile legii şi potrivit sferei sale de competenţă, în temeiul sarcinilor încredinţate de Guvern, la consilierea şi asistenţa juridică generală a Guvernului, inclusiv în situaţiile de conflict constituţional ori de altă natură şi la negocieri ale unor acorduri internaţionale;

8. editează buletine informative, culegeri de acte normative şi de practică judiciară, precum şi alte materiale din domeniul său de activitate, fiind autorizat în exclusivitate să editeze şi să publice ediţiile oficiale ale codurilor şi ale altor acte normative complexe;

9. distribuie, cu titlu gratuit, codurile şi alte acte normative complexe, pe care este autorizat în exclusivitate să le editeze şi să le publice în ediţii oficiale, instituţiilor publice pentru care Ministerul Justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite, precum şi, în limita fondurilor disponibile, instituţiilor cu care cooperează şi colaborează instituţional; în limita fondurilor disponibile poate distribui materiale informative către justiţiabili;

III. în domeniul internaţional, al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti:

1. exercită competenţele de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale, precum şi cele prevăzute de tratatele şi acordurile internaţionale interesând domeniul justiţiei;

2. îndeplineşte formalităţile pentru negocierea şi semnarea tratatelor internaţionale interesând domeniul justiţiei;

3. fundamentează, coordonează şi asigură, în domeniile sale de competenţă, stabilirea şi realizarea obiectivelor României ca stat membru al Uniunii Europene, participarea la procedurile decizionale ale Uniunii Europene şi îndeplinirea obligaţiilor care decurg din calitatea de stat membru al acesteia;

4. sprijină, la solicitarea instituţiilor publice implicate, pregătirea reprezentării României în cadrul procedurilor desfăşurate în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele care privesc domeniile sale de competenţă;

5. participă la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne şi la alte reuniuni internaţionale în domeniul de competenţă;

6. formulează propuneri privind cererile de graţiere;

IV. în domeniul supravegherii executării pedepselor:

1. coordonează activitatea sistemului de probaţiune şi a sistemului penitenciar;

2. coordonează executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri privative ori neprivative de libertate şi asigură condiţiile pentru respectarea drepturilor persoanelor faţă de care s-au dispus astfel de pedepse sau măsuri;

3. întocmeşte lucrările pregătitoare şi face propuneri în legătură cu cererile de graţiere şi comutare a pedepselor;

V. în domeniul organizării, coordonării şi controlului unor profesii şi servicii juridice conexe:

1. îndeplineşte atribuţiile care îi sunt încredinţate prin lege cu privire la notarii publici, executorii judecătoreşti, executorii bancari şi executorii organizaţiilor cooperatiste de credit, instituţiilor financiare nebancare şi ai societăţilor de microfinanţare;

2. autorizează operatorii şi agenţii Registrului Naţional de Publicitate Mobiliară şi îndeplineşte atribuţiile stabilite prin lege, în calitate de Autoritate de Supraveghere a Registrului;

3. autorizează interpreţii şi traducătorii folosiţi în activitatea judiciară;

4. coordonează, în condiţiile legii, activitatea de autorizare şi evidenţă a experţilor criminalişti;

5. coordonează din punct de vedere administrativ şi metodologic activitatea de expertiză tehnică judiciară;

6. coordonează activitatea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi a oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale;

7. gestionează Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial şi îndeplineşte atribuţiile privind verificarea disponibilităţii de denumire, în condiţiile legii;

8. exercită atribuţiile prevăzute de lege în materia acordării ajutorului public judiciar, a asistenţei judiciare în materie penală şi a asistenţei juridice în cauzele privind cooperarea judiciară internaţională în materie civilă şi penală;

VI. Abrogat
VII. în domeniul gestionării resurselor:

1. exercită atribuţiile ce îi revin privind recrutarea, numirea şi eliberarea din funcţie a personalului propriu şi a altor categorii de personal care, potrivit legii, este numit prin ordin al ministrului justiţiei, precum şi privind gestionarea carierei acestora;

2. exercită atribuţiile prevăzute de lege în legătură cu funcţionarii cu statut special din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP);

3. asigură fondurile necesare, fundamentează şi elaborează proiectul bugetului pentru activitatea proprie, a instituţiilor publice din sistemul justiţiei pentru care ministrul justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite şi a unităţilor subordonate Ministerului; repartizează creditele bugetare ordonatorilor secundari de credite şi urmăreşte modul de utilizare a acestora;

4. coordonează şi îndrumă activitatea economică, de investiţii, de achiziţii şi administrativă a instanţelor judecătoreşti, a aparatului propriu şi a unităţilor subordonate Ministerului, putând emite, în condiţiile legii, norme şi instrucţiuni obligatorii pentru aplicarea unitară a reglementărilor legale; normele şi instrucţiunile sunt obligatorii atât pentru ordonatorii secundari şi terţiari direcţi de credite, cât şi pentru ordonatorii terţiari de credite din subordinea ordonatorilor secundari de credite; rolul de coordonare şi îndrumare a activităţii economice, de investiţii, de achiziţii şi administrative a instanţelor judecătoreşti se va realiza în mod similar şi la nivelul ordonatorilor secundari de credite faţă de ordonatorii terţiari de credite subordonaţi;

5. coordonează activităţile de implementare a proiectelor cu finanţare externă pentru toate domeniile sale de activitate şi administrează fondurile provenind din intrări de credite externe şi fonduri externe nerambursabile aferente acestor proiecte;

6. elaborează Strategia de informatizare a sistemului judiciar; implementează strategia şi programele guvernamentale de informatizare în unităţile sistemului judiciar; coordonează, îndrumă şi verifică din punct de vedere tehnic, metodologic şi profesional activitatea informatică a instanţelor şi unităţilor subordonate;

7. asigură controlul cu privire la tipărirea şi circulaţia timbrului judiciar, potrivit prevederilor legale;

8. gestionează, în condiţiile legii, sumele provenind din taxele judiciare de timbru, precum şi din impozitele încasate din onorariile avocaţilor, ale notarilor publici şi ale executorilor judecătoreşti;

9. asigură protecţia juridică a patrimoniului propriu şi a intereselor sale legitime în faţa instanţelor de judecată;

10. asigură accesarea şi implementarea proiectelor şi a programelor cu finanţare internaţională în domeniul său de competenţă;

12. coordonează şi îndrumă activitatea de statistică judiciară a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, putând emite, în condiţiile legii, norme şi instrucţiuni obligatorii pentru aplicarea unitară a reglementărilor legale;

VII.1. în domeniul auditului public intern:

Serviciul de audit public intern îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern.

Serviciul de audit public intern este compartimentul aflat în subordinea directă a ministrului şi desfăşoară o activitate independentă şi obiectivă, destinată îmbunătăţirii sistemelor şi activităţilor din aparatul propriu al ministerului, al unităţilor subordonate acestuia şi al instituţiilor publice din sistemul justiţiei, finanţate de la bugetul de stat, pentru care ministrul justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite.

Activitatea de audit intern nu reprezintă activitate de control, ci de îndrumare şi sprijinire a conducerilor compartimentelor pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor.

a) organizează şi asigură, în condiţiile legii, exercitarea activităţilor de audit public intern la nivelul ministerului;

b) avizează numirea sau destituirea conducătorilor compartimentelor de audit intern din cadrul instituţiilor publice pentru care ministrul justiţiei este ordonator principal de credite, a auditorilor interni (la structurile de audit intern în situaţia în care nu există şef de compartiment), precum şi normele metodologice proprii specifice elaborate de către unităţile subordonate ministerului şi instanţele judecătoreşti, care au creat cadru organizatoric şi funcţional de audit public intern, şi le propune spre aprobare ministrului justiţiei;

c) verifică respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică de către auditorii interni din cadrul compartimentelor de audit public intern, în situaţia în care sunt constituite la nivelul curţilor de apel şi la nivelul unităţilor subordonate ministerului, şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entităţii publice în cauză;

d) exercită activităţi de audit intern asupra tuturor activităţilor desfăşurate cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea bunurilor din domeniul public şi privat al statului. Prin activităţile de audit intern se evaluează dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;

e) desfăşoară misiuni ad-hoc, respectiv misiuni de audit intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit intern, în baza ordinului de serviciu şi aprobate de ministrul justiţiei;

f) consiliază conducerea ministerului, a unităţilor subordonate acestuia şi a instituţiilor publice din sistemul justiţiei, respectiv tribunale şi curţi de apel, în cazul în care la nivelul acestora nu este constituit un compartiment de audit public intern, pentru a adăuga valoare şi a îmbunătăţi procesele guvernanţei, fără ca auditorii interni să îşi asume responsabilităţi manageriale;

g) elaborează proiectul normelor metodologice de exercitare a activităţii de audit intern din cadrul ministerului, care se aprobă de ministrul justiţiei, avizate de Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) din cadrul Ministerului Finanţelor;

h) elaborează instrucţiuni de lucru în domeniul auditului intern, pentru activităţile desfăşurate de compartiment, care se aprobă de ministrul justiţiei;

i) elaborează proiectul planului multianual şi, pe baza lui, proiectul planului anual de audit, pe care le supune spre aprobare ministrului justiţiei;

j) informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;

k) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile de audit;

l) raportează imediat ministrului justiţiei şi structurii de control abilitate pentru continuarea verificărilor, în cazul în care constată existenţa sau posibilitatea producerii unor iregularităţi;

m) monitorizează implementarea recomandărilor formulate în rapoartele de audit intern, încheiate în urma misiunilor de audit ce au fost cuprinse în planul anual de audit, şi analizează raportul de monitorizare al fiecărei unităţi subordonate ministerului, precum şi cel al instanţelor judecătoreşti pentru care ministrul justiţiei este ordonator principal de credite;

n) elaborează raportul anual al activităţii de audit intern, pentru Serviciul de audit public intern;

o) elaborează raportul centralizat anual al activităţii de audit intern, pe baza datelor transmise de structurile de audit intern organizate la nivelul unităţilor subordonate ministerului şi al instanţelor judecătoreşti;

p) desfăşoară activitatea de consiliere şi audit intern pentru acţiunile ce presupun managementul fondurilor externe rambursabile sau nerambursabile derulate de minister şi unităţile aflate în subordonarea acestuia, precum şi instanţele judecătoreşti, în calitate de beneficiari, pe baza planului anual de audit aprobat de ministrul justiţiei;

q) elaborează normele metodologice pentru desfăşurarea activităţilor de audit intern referitoare la derularea programelor finanţate din fonduri externe rambursabile sau nerambursabile, ţinând cont de cadrul legal aplicabil în această materie, pe care le supune spre aprobare ministrului justiţiei.

r) coordonează, îndrumă şi evaluează activitatea de audit intern desfăşurată în cadrul unităţilor subordonate, precum şi al instituţiilor publice din sistemul justiţiei, finanţate de la bugetul de stat, pentru care ministrul justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite, care au instituit compartiment de audit public intern, prin evaluări efectuate în condiţiile legii asupra activităţii de audit desfăşurate;

s) coordonează, îndrumă şi evaluează din punct de vedere tehnic şi metodologic activitatea de audit public intern a unităţilor subordonate şi instituţiilor publice din sistemul justiţiei, finanţate de la bugetul de stat, pentru care ministrul justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite, care au instituit compartiment de audit public intern, putând emite, în condiţiile legii, norme şi instrucţiuni obligatorii pentru aplicarea unitară a reglementărilor legale;

t) asigură exercitarea activităţii de audit la unităţile subordonate ministerului şi instituţiile publice din sistemul justiţiei, pentru care ministrul justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite, care nu au instituit compartiment de audit public intern;

u) asigură elaborarea lucrărilor, informarea şi raportarea cu privire la activitatea de audit, conform prevederilor legale în domeniul auditului public intern;

v) asigură participarea şi reprezentarea în comisii de examen organizate pentru încadrarea auditorilor interni, comisii de atestare a auditorilor interni, alte comisii sau în cadrul altor organisme/structuri/instituţii publice în domeniul auditului intern.

w) îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de conducerea ministerului, în domeniul său de competenţă.

Auditul intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o entitate publică, inclusiv asupra activităţilor entităţilor subordonate, cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public.

Serviciul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:

a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă;

b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;

c) administrarea patrimoniului, precum şi închirierea de bunuri din domeniul privat al statului;

d) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;

e) alocarea creditelor bugetare;

f) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;

g) sistemul de luare a deciziilor;

h) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;

i) sistemele informatice;

j) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale.

VIII. alte atribuţii:

1. asigură condiţiile necesare acordării asistenţei medicale personalului din sistemul justiţiei, potrivit legii;

2. ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale la nivelul personalului din aparatul propriu;

3. asigură condiţiile de odihnă, tratament şi de recuperare a stării de sănătate a personalului din sistemul justiţiei; asigură, prin ANP, gestionarea bazei materiale aflate în administrare, formată din case de odihnă, de tratament, cluburi, unităţi hoteliere şi alte dotări destinate acestui scop; execută lucrări de întreţinere şi reparaţii;

4. îndeplineşte atribuţiile prevăzute de Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările ulterioare;

4.1. cooperează cu oficiile de recuperare a creanţelor sau cu autorităţile din celelalte state membre ale Uniunii Europene, prin schimbul de informaţii şi de bune practici, în scopul de a facilita urmărirea şi identificarea bunurilor rezultate din săvârşirea de infracţiuni şi a altor bunuri având legătură cu infracţiunile care ar putea face obiectul unei dispoziţii de confiscare sau de indisponibilizare. În îndeplinirea atribuţiilor rezultate din Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare din statele membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile, Ministerul Justiţiei va coopera, prin schimb de informaţii, cu instituţiile naţionale implicate în procedura de confiscare sau indisponibilizare a bunurilor, cum ar fi: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, parchetele şi instanţele, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi organele de poliţie, Ministerul Finanţelor Publice şi instituţiile publice deconcentrate, Garda Financiară, Autoritatea Naţională a Vămilor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, precum şi orice altă autoritate care ar putea furniza informaţiile necesare;

5. îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau prin hotărâri ale Guvernului, precum şi însărcinările încredinţate de Guvern sau de primul-ministru.

În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul va adopta o politică de colaborare instituţională cu celelalte ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu CSM, MP, Uniunea Naţională a Barourilor din România, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, precum şi cu alte autorităţi publice, cu asociaţiile judecătorilor şi procurorilor şi cu alte asociaţii profesionale sau organizaţii neguvernamentale, prezervând însă obiectivele şi politicile sale în domeniul de competenţă.

Regulamentul integral poate fi accesat aici.