STRATEGII NAȚIONALE
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1269 din 17 decembrie 2021 a fost aprobată Strategia Națională Anticorupție 2021-2025 și documentele aferente acesteia.
SNA 2021-2025 reprezintă un efort comun, fiind realizată în urma unui amplu proces de consultare cu sectorul public, societatea civilă și mediul de afaceri din România. Documentul programatic se așază în continuarea exercițiilor strategice anterioare, care au acordat prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție, dar SNA 2021-2025 abordează și alte domenii precum protecția mediului înconjurător și protejarea patrimoniului cultural.
Implementarea actualului exercițiu strategic vizează perioada 2021-2025 și are următoarele obiective generale:
- creșterea gradului de implementare a măsurilor de integritate la nivel organizațional;
- reducerea impactului corupţiei asupra cetăţenilor;
- consolidarea managementului instituţional şi a capacităţii administrative pentru prevenirea şi combaterea corupţiei;
- consolidarea integrității în domenii de activitate prioritare;
- consolidarea performanței de combatere a corupţiei prin mijloace penale și administrative
Viziunea acestei strategii este de a onsolida sistemul național de prevenire și combatere a corupției prin întărirea apacității mecanismelor de identificare și gestionare a riscurilor, a amenințărilor i a vulnerabilităților circumscrise acestui fenomen.
Politicile preventive promovate de actuala strategie vizează formarea unei ulturi a integrității, sens în care reunește și sistematizează măsurile de ransparență instituțională și de prevenire a corupției, reglementate de iverse acte normative.
Obiectivele și direcțiile de acțiune cuprinse în SNA 2021-2025 sunt complementare prevederilor celorlalte strategii naționale promovate de MJ și sunt corelate cu mecanismele internaționale anticorupție la care România este parte.
Strategia Națională Anticorupție 2021 - 2025
În ultimii ani, criminalitatea organizată a devenit o realitate de neignorat, cu o evoluție semnificativă care afectează cetățenii și comunitatea în cele mai diverse și severe modalități. Globalizarea, dar și situația pandemică, au amplificat implicarea grupurilor de
criminalitate organizată în activități transnaționale, rezultate inclusiv prin creșterea interesului arătat de grupările infracționale din alte țări pentru România. Aceste grupuri funcționează ca rețele dinamice, preocupate să-și anonimizeze activitatea sau să creeze aparența de legalitate a acțiunilor și să exploateze vulnerabilitățile din sistemul de ordin social, economic sau juridic.
Această stare de fapt impune evaluarea și prioritizarea amenințărilor și a vulnerabilităților, alături de corelarea și eficientizarea mecanismelor de cunoaștere, prevenire și contracarare de care statul român dispune. Consolidarea dialogului și a cooperării inter-instituționale trebuie realizată în cadrul unei abordări integrate de tip strategic.
În vederea asumării unei abordări strategice naționale împotriva criminalității organizate, Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne au coordonat procesul de consultare a instituțiilor cu responsabilități în lupta împotriva criminalității organizate.
Documentul rezultat include obiective strategice și direcții de acțiune care vizează atât consolidarea demersurilor de combatere a fenomenului de către organele de aplicare a legii, cât și prevenirea criminalității organizate și creșterea rezilienței societății în fața acestui flagel.
Pentru monitorizarea aplicării prevederilor Strategiei, a fost înființat Comitetul de monitorizare care este format din reprezentanți ai următoarelor instituții:
• Ministerul Justiției;
• Ministerul Afacerilor Interne;
• Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
• Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
- Hotărâre privind aprobarea Strategiei Naționale împotriva Criminalității Organizate 2021- 2024 (.pdf) / (.docx)
- Anexă (.pdf) / (.docx) |
Elaborarea unui nou cadru de dezvoltare strategică la nivelul sistemului judiciar se înscrie în angajamentul sistemului judiciar de a continua experiența anterioară de planificare strategică, concretizată în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 și Planul de acțiune aferent, care și-au încetat aplicabilitatea la finele anului 2020. O nouă strategie care să continue eforturile de modernizare și consolidare a sistemului judiciar este susținută atât prin recomandările Comisiei Europene exprimate în Raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru anul 2021, dar este cuprinsă și ca obiectiv distinct în cadrul Programului de Guvernare 2021-2024. De asemenea, elaborarea și aprobarea unei strategii de dezvoltare a sistemului judiciar reprezintă unul dintre indicatorii reformei ”Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia” asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Noua strategie de dezvoltare a sistemului judiciar, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 436/2022, vizează perioada 2022-2025 și urmărește trei mari direcții de intervenție strategică: 1) independența, calitatea și eficiența actului de justiției, 2) accesul la justiție și 3) combaterea corupției și a criminalităţii organizate. Fiecare dintre aceste trei direcții de intervenție cuprinde obiective strategice structurate pe doi piloni: pilonul I ce vizează politici de consolidare a independenței sistemului judiciar și a statului de drept și pilonul al II-lea ce include politici de consolidare a capacității instituționale în ceea ce privește resursele, procesele și gestionarea, precum și politicile privind calitatea și eficiența serviciilor în sistemul judiciar.
Raportul de progres al Ministerului Justiției și instituțiilor subordonate privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2016 - 2020 pentru anul 2017 (RO)
Prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016, a fost aprobată Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, împreună cu seturile de indicatori de performanță, riscurile asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie și sursele de verificare, inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare, precum şi standardele de publicare a informaţiilor de interes public.
Strategia a fost elaborată având în vedere concluziile evaluării realizate de Ministerul Justiției cu privire la implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015 (SNA), precum și concluziile și recomandările raportului de evaluare independentă a impactului SNA 2012-2015.
Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 | Seturile de indicatori de performanță, riscurile asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și sursele de verificare | Inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, precum și indicatorii de evaluare | Standard general publicare a informațiilor de interes public | Standard publicare a informațiilor de interes public privind întreprinderile publice
Raport final privind implementarea SNA 2012-2015 / Anexa 1 / Anexa 2 / Anexa 3 / Anexa 4 / Anexa 5 / Anexa 6 / Anexa 7 / Anexa 8 /
Anexa 9 / Anexa 10 / Anexa 11 / Anexa 12
Comunicat de presă conferința anticorupție
Evaluarea impactului Strategiei Nationale Anticoruptie 2012-2015 (RO/ EN)
(mai multe informații privind procesul de consultare publică și aprobarea strategiei se regăsesc aici și aici)
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1155/2014, a fost aprobată Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020. Potrivit art. 2 din actul normativ mai sus menționat, Guvernul are sarcina de a aproba, prin hotărâre, Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei sistemului judiciar 2015-2020.
La baza elaborării Strategiei s-a ținut seama de o serie de recomandări ale Comisiei Europene în rapoartele MCV cu privire la fundamentarea și avansarea politicilor publice din domeniul justiției, inclusiv „adoptarea şi punerea în aplicare a unui plan comun şi cuprinzător de asigurare a punerii în aplicare a tuturor celor patru coduri şi a tuturor aspectelor relevante ale reformei structurale şi procedurale, ale ajustărilor din domeniul resurselor umane şi ale investiţiilor în infrastructura judiciară”, pornind de la constatările Analizei funcționale a sectorului justiției din România (Judicial Functional Review); În obiectivele strategice și specifice ale Strategiei se regăsesc recomandările formulate de experții Băncii Mondiale în Cuprinsul Analizei funcționale a sectorului justiției din România În cadrul procesului de elaborare a Strategiei au fost consultate următoarele instituții Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Administrația Națională a Penitenciarelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului. De asemenea, au fost consultate Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, Uniunea Națională a Barourilor din România, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, Consiliul de Mediere, ONG-uri.
Strategia urmează a fi pusă în aplicare printr-un Plan de acțiuni, prin care se propun măsuri legislative sau administrativ-instituționale; aceste acțiuni conduc, în concret, la realizarea obiectivelor aprobate prin Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020.
(descarcă documentul forma inițială / forma revizuită
Activitatea I.1.4.
Organizarea unor schimburi de experiență și diseminarea modelelor profesionale de bună practică în domeniul reintegrării sociale a persoanelor private de libertate
În contextul Strategiei Naționale de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de Libertate, 2015-2019, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 389/2015, a fost implementată Activitatea I.1.4. Organizarea unor schimburi de experiență și diseminarea modelelor profesionale de bună practică în domeniul reintegrării sociale a persoanelor private de libertate, aferentă Obiectivului strategic I. Dezvoltarea capacității instituționale și interinstituționale în domeniul reintegrării sociale a persoanelor private de libertate și a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate.
Conform acesteia, pe parcursul anului 2018, s-au desfășurat 38 întâlniri locale, între reprezentanții sistemului penitenciar și partenerii din comunitate (cu precădere reprezentanți ai instituțiilor responsabile pentru implementarea Strategiei, cum ar fi serviciile de probaţiune dar și reprezentanţi ai administrației publice locale), sub forma unor schimburi de experiență, dezbateri etc., care au avut ca tematică promovarea modelelor de bună practică, a indicatorilor de progres înregistrați în implementarea Strategiei, precum și facilitarea colaborării pentru derularea în comun a activităților. Întâlnirile au fost organizate la inițiativa personalului de reintegrare socială din 39 unități penitenciare, la acestea participând reprezentanți din partea a peste 340 structuri publice locale și aproximativ 80 organizații neguvernamentale/instituții private.
Concluziile evenimentelor desfășurate în plan local au fost dezbătute în cadrul a opt întâlniri interregionale, derulate în perioada septembrie – noiembrie 2018. Aspectele supuse discuțiilor au avut în vedere, pe de o parte, sensibilizarea partenerilor, cu privire la necesitatea cooperării pentru facilitarea reintegrării sociale a persoanelor sancționate penal, dar și analizarea obstacolelor/dificultăților întâmpinate în exercitarea atribuțiilor instituționale, în ceea ce privește asistența acordată deținuților/foștilor deținuți.
La finalul activităților, a fost elaborat un raport de evaluare, structurat pe domenii de competențe (formare profesională și accesul pe piața muncii, instruire școlară, asistență medicală, servicii de asistență socială și legătura cu copiii/mediul de suport etc.), în care sunt sintetizate principalele dificultăți întâmpinate de către specialiștii implicați în lucrul direct cu persoanele sancționate penal, în eforturile de sprijinire a reintegrării sociale a acestora. Inventarul problemelor identificate urmează să fie analizat de către fiecare autoritate publică centrală, urmărindu-se formularea unor propuneri de remediere, atât prin acțiuni de ordin strategic, cât și prin măsuri de tip operațional.
Întâlnirile organizate pe parcursul anului 2018, la inițiativa unităților din sistemul penitenciar, reprezintă primul pas dintr-o colaborare care se intenționează să devină tradițională, cu reprezentanții autorităților publice locale. Astfel, în perspectiva anului 2019, se urmărește desfășurarea unei noi serii de întâlniri, centrate pe problematica reintegrării sociale a deținuților/foștilor deținuți și prevenirea recidivei, care vor avea loc la nivelul partenerilor din comunitate.
Provocările secolului al XXI-lea în domeniul justiției necesită răspunsuri pe măsură din partea instituțiilor și organismelor responsabile pentru administrarea sistemului judiciar și realizarea actului de justiție, bazate pe managementul strategic integrat, gestionarea eficientă a resurselor și recurgerea la mijloace inovative de soluționare a problemelor justiției. Sistemul de justiție reprezintă pilonul de bază al statului de drept și, implicit, al unei societăți democratice stabile și responsabile. Fără un sistem de justiție modern, adaptat cerințelor societății contemporane (reducerea duratei proceselor, jurisprudența unitară, integritate, transparență etc.) și capabil să răspundă provocărilor viitorului, nu se poate asigura fundamentul dezvoltării durabile economice și sociale a societății românești.
Viziune (concept): modernizarea sistemului judiciar, prin implementarea unui sistem de management strategic în domeniul justiției, utilizarea eficientă a resurselor, recurgerea la soluții inovative de creștere a performanței sistemului judiciar român, precum și a accesibilității sale față de cetățean.
(descarcă documentul aici)
Strategia Națională Anticorupție este un document cu cracter multidisciplinar, de viziune strategică pe termen mediu, care oferă coordonatele majore de acţiune în sprijinul promovării integrităţii şi bunei guvernări la nivelul tuturor instituţiilor publice. Documentul constituie punctul de plecare în dezvoltarea şi adoptarea/adaptarea de către instituţiile şi autorităţile publice a propriilor planuri sectoriale, prin includerea de aspecte practice şi instrumente concrete de lucru utile în dezvoltarea acestora precum: inventarul privind măsurile preventive obligatorii, indicatori de performanţă asociaţi, structura standard a planului de acţiune, mecanismul de coordonare şi monitorizare.
Scop: Strategia Naţională Anticorupţie are ca premise importanţa asigurării stabilităţii cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie şi alocarea resurselor adecvate pentru o funcţionare eficientă a instituţiilor publice în serviciul cetăţeanului, reducerea şi prevenirea fenomenului corupţiei prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea maximizării impactului măsurilor anticorupţie.
pentru mai multe detalii despre SNA, accesați pagina dedicată: http://sna.just.ro/
Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate reprezintă un proces care îşi are începuturile în faza execuţional – penală. Un rol esenţial al serviciului penitenciar este acela al pregătirii persoanelor private de libertate pentru perioada post-detenţie. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară corelarea nevoilor persoanelor private de libertate cu programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială şi demersul de incluziune socială. Totodată, pentru succesul componentei de reintegrare socială este necesar concursul comunităţilor locale, în dubla lor calitate: de parteneri ai serviciului penitenciar şi de beneficiari ai întregului proces de reintegrare socială a persoanelor private de libertate sau care au executat pedepse privative de libertate.
Viziune: prin implementarea „Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate”, respectând ca valori umanismul, integritatea, loialitatea, profesionalismul, respectul faţă de lege, deschiderea către comunitate, se va asigura un sistem coerent de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, cu implicare instituţională şi suport comunitar, care să răspundă plurivectorial nevoilor beneficiarilor şi societăţii.
pentru mai multe detalii despre Strategie, accesați pagina Administrației Naționale a Penitenciarelor: http://anp.gov.ro/
Strategia și-a propus redefinirea misiunii şi direcţiilor de acţiune ale Institutului Naţional de Expertize Criminalistice (INEC), instituţie aflată în subordinea Ministerului Justiţiei, într-un context general legat de schimbările produse după integrarea României în Uniunea Europeană.
Scop: dezvoltarea Institutului Național de Expertize Criminalistice într-un climat de concurenţă, alinierea activităţii de expertiză criminalistică la standardele europene de calitate şi valorificarea acelor sectoare care din diverse motive nu s-au dezvoltat în alte laboratoare de profil din UE, obiective atinse printr-o politică managerială responsabilă, la care au contribuit activ toţi membrii laboratoarelor de expertiză din sistemul INEC.
(descarcă documentul aici)