Stimate domnule președinte al Consiliului Superior al Magistraturii,
Distinși membrii ai Consiliului,
Stimați președinți ai curților de apel
Distinși invitați,

1. Ministerul Justiției este onorat de invitația de participare, alături de dumneavoastră, la o festivitate care marchează 30 de ani de la reînființarea curților de apel. Doamna ministru al justiției, Alina Gorghiu, vă salută și vă transmite cele mai bune gânduri, alături de mesajul că în următoarea perioadă de timp va vizita fiecare curte de apel pentru a discuta cu conducerile acestora. Tema evenimentului de astăzi reprezintă o continuă provocare, și anume realizarea unei analize a problematicii din multiple perspective, atât din punctul de vedere al judecătorului, cel chemat să realizeze actul de justiție, cât și din prisma managementului la toate nivelurile sistemului judiciar, de la instanța de judecată la Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției.

Pot spune că evenimentul de astăzi este și un prilej de evaluare a modului în care a evoluat instituția managementului în sistemul judiciar, pentru că, trebuie să recunoaștem, acest domeniu nu a avut un parcurs ușor. Există o diferență între a realiza actul de justiție, și a administra o instanță sau un sistem; cunoaștem cât este de dificil să le realizezi în mod performant pe ambele.

2. Gestionarea resurselor umane din sistemul de justiție, pilon strategic în acest sistem, nu este o sarcină ușoară și are particularități specifice. În acest context, salutăm adoptarea Legii privind asistentul judecătorului, efect al transpunerii în practică a unor necesități, un sprijin cert și imediat acordat magistraților.

Asistentul judecătorului este un concept nou în arhitectura sistemului de justiție național, dar implementat, cu rezultate pozitive incontestabile, în multe dintre țările europene.

Adoptarea acestui act normativ este un semnal foarte bun, o dovadă de parteneriat instituțional real la nivelul Ministerului Justiției, al Legislativului și Consiliului Superior al Magistraturii. Suntem convinși că printr-un dialog deschis și constructiv, problemele sistemului judiciar sunt înțelese și considerăm că, tot împreună, vom identifica soluțiile concrete pentru acestea.

Considerăm că, în perioada imediat următoare, este indicată valorificarea acestei instituții, ce poate aduce avantaje considerabile în planul creșterii calității actului de justiție, a reducerii duratei medii de soluționare a proceselor și a termenelor de redactare a hotărârilor, aspecte semnalate în mod constant drept deficiențe ce tind a persista și care cauzează prejudicii cetățenilor.

3. Investițiile în infrastructura instanțelor reprezintă în continuare o prioritate a Ministerului Justiției. Cea mai mare parte a fondurilor alocate ministerului pentru anul 2023 au ca destinație investițiile pentru construcții de instanțe judecătorești (27.838 mii lei) și pentru dotările instanțelor judecătorești (3.953 mii lei).

Curtea de Apel Iași are în circumscripția sa două tribunale și șapte judecătorii și, după cum ați observat, au fost alocați banii necesari fiind în derulare mai multe activități vizând dotarea și efectuarea de reparații, sau de consolidare și restaurare.

Nu doar la Iași ne aflăm în plină desfășurare de forțe, ci la nivelul întregii țări, stadiul de realizarea a planului investițional al ministerului cuprinde finanțarea a: cincisprezece obiective, pentru care lucrările se află în etapa de execuție, trei obiective aflate în etapa de reproiectare și șaptesprezece obiective aflate în diferite faze ale etapei de proiectare.

Pe lângă acestea și în anul 2023 este continuată colaborarea cu Compania Națională de Investiții în vederea implementării Programului național de consolidare a infrastructurii instanțelor de judecată, prin cofinanțarea de la bugetul de stat a șase obiective de investiții, iar alte patru obiective beneficiază de cofinanțare externă prin Direcția de Implementare a Proiectelor Finanțate din Împrumuturi Externe din cadrul ministerului.

De la începutul anului 2023 au fost finalizate trei obiective, alte opt având termen de realizare în acest an, paisprezece obiective urmând a fi finalizate în anul 2024.

Ministerul Justiției are ferma convingere că instanțele române au nevoie de o infrastructură ce presupune investiții consistente, pentru a nu prejudicia funcționarea sistemului per ansamblu și depunem toate eforturile în acest sens.

De aceea, ne dorim o colaborare strânsă cu dumneavoastră, motiv pentru care rog și președinții instanțelor să urmărească cu atenție derularea investițiilor. Vă asigur că Ministrul Justiției personal și reprezentanții ministerului acordă și vor acorda tot suportul necesar și vor efectua vizite la toate șantierele din țară pentru a monitoriza constant stadiul investițiilor.

4. Tot în sfera infrastructurii sistemului judiciar, o altă prioritate a ministerului o reprezintă digitalizarea justiției.

Cu un buget de peste 200 mil. EUR provenit din fonduri externe nerambursabile Ministerul Justiției, în calitate de lider, prin direcțiile de resort și a instituțiilor partenere și-a asumat angajamentul derulării a opt proiecte majore privind upgrade-ul tehnologic.

Printre proiectele derulate vom menționa:
- construcția, amenajarea, operaționalizarea și acreditarea a două centre de date pentru justiție;
- ECRIS V, noul sistem informatic de gestiune a dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată, care cunoaște o schimbare de paradigmă tehnică-funcțională,
- „Virtualizarea și centralizarea aplicațiilor specifice sistemului judiciar”, este un proiect care asigură pregătirea corespunzătoare a tranziției către viitorul sistem ECRIS 5 și dezvoltarea unei soluții unice, unitare, a dosarului electronic.
- “(speech2text)” prin care se urmărește înlocuirea sistemelor de înregistrare audio din sălile de judecată cu o soluție unică, unitară cross-sector.

În acest context, încurajez deschiderea și efortul de coordonare al specialiștilor IT, programatori, din cadrul instanțelor judecătorești, respectiv colaborarea și implicarea acestora în Grupurile de lucru constituite pentru realizarea activităților proiectelor din acest sector.

5. Relativ la profesiile juridice conexe, prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022—2025 a fost prevăzut un Obiectiv specific și anume modernizarea acestora.

În vederea atingerii acestui obiectiv, în colaborare cu Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, Ministerul Justiției a elaborat Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, prin care este amendat cadrul legal primar pentru reglementarea unor aspecte esențiale ce privesc organizarea și exercitarea profesiei de executor.

Totodată, Ministerului Justiției a elaborat Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară și a Ordonanței Guvernului nr. 75/2000 privind organizarea activității de expertiză criminalistică, care vizează punerea în acord a acestora cu legislația europeană dar și modificarea normelor constatate neconstituţionale prin decizii ale Curţii Constituţionale.

Ambele proiecte legislative au fost adoptate de Senat și se află la Camera Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare. Ministerul Justiţiei se implică activ și urmăreşte procesul legislativ pentru evitarea oricăror sincope şi adoptarea cât mai urgentă a actelor normative.

Nici domeniul expertizei tehnice judiciare nu a fost lăsat deoparte astfel că, Ministerul Justiției împreună cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Tribunalul Bucureşti derulează Proiectul „Ghidul specializărilor expertizei tehnice judiciare” care are ca obiectiv dezvoltarea şi implementarea la nivelul sistemului judiciar a unui Ghid explicativ al Nomenclatorului specializărilor expertizei tehnice judiciare şi a unei aplicaţii IT aferente acestuia.

6. Urmărim de asemenea cu interes derularea procesului legislativ în ceea ce privește alinierea dispozițiilor Codului penal și ale Codului de procedură penală la deciziile relevante ale Curții Constituționale. Promovarea în forul legislativ a acestor proiecte semnifică, în același timp, îndeplinirea de către Ministerul Justiției a sarcinilor ce îi reveneau pentru atingerea Jalonului 4.2.4 Modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență.

7. Nu vreau să închei fără a semnala importanța implicării judecătorilor în implementarea noului protocol pentru educație juridică. Interacțiunea judecătorilor cu mediul școlar prin intermediul acestor activități de voluntariat poate reprezenta un element cheie la nivelul societății, deoarece promovează o serie de beneficii pentru generațiile tinere. În acest sens, prezintă importanță cunoașterea drepturilor fundamentale de către elevi și studenți, responsabilizarea copilului aflat în formare, participarea activă în procesul democratic, precum și prevenirea discriminării și a bullying-ului în școli.

În contextul noului protocol implicarea magistraților poate îmbrăca forme variate și credem că antrenarea magistraților în activități școlare poate contribui la consolidarea unei culturi civice cu privire la nevoia de educație juridică a tinerilor, la creșterea nivelului de conștientizare asupra justiției si a funcționării sistemului juridic și are o importantă componentă de prevenție la nivelul întregii societăți. Un magistrat poate fi considerat un formator de opinie în sens pozitiv pentru tineri și chiar un model de urmat. O societate preocupată de siguranță pune accent pe educarea generațiilor de tineri și ca mod de prevenție. Dacă ne dorim un mediu social normal aceștia sunt cei care trebuie îndrumați pentru a nu fi tentați să urmeze tipologii indezirabile, tinerii au nevoie de modele, iar magistrații pot avea acest rol.

Ministerul Justiției, la rândul său, se va implica substanțial în activitățile ce decurg din implementarea protocolului, participarea urmând a fi asigurată incepând de la cel mai înalt nivel de reprezentare.

8. Îngăduiți-mi să închei reafirmând și în acest moment festiv deschiderea Ministerului Justiției pentru dialog și cooperare instituțională, pe toate palierele de competențe din portofoliul nostru, cu instituțiile din sistemul judiciar, scopul final urmărit fiind unul comun – asigurarea independenței justiției, îmbunătățirea calității actului de justiție, creșterea încrederii cetățenilor în sistemul de justiție român, ridicarea permanentă a standardelor la care instituțiile din sistem funcționează.