Ministerul Justiției a participat săptămâna aceasta la finalizarea răspunsului autorităților române pe marginea chestionarului de evaluare transmis de Departamentul de Stat al SUA în vederea elaborării Raportului privind traficul de persoane pentru anul 2022 (2022 Trafficking in persons Report sau Raportul TIP). Procesul s-a realizat sub coordonarea Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane și a Cancelariei Prim-ministrului.

Raportul TIP este o evaluare anuală a Guvernului american, care analizează eforturile statelor lumii în materia prevenirii și combaterii traficului de persoane. În baza constatărilor analizate, acest mecanism plasează statele evaluate în patru niveluri (denumite Tier 1, Tier 2, Tier 2 Watch List și Tier 3). Ediția 2022 a raportului are o valoare crucială pentru România, întrucât va decide promovarea sau retrogradarea statului român de pe nivelul Tier 2 Watch List pe care se găsește de doi ani. O eventuală retrogradare a României ar avea consecințe nedorite în planul relațiilor bilaterale, întrucât poate atrage anumite restricții de natura asistenței financiare.
***
Încă de la sfârșitului anului 2019, Ministerul Justiției a organizat, potrivit competențelor, un front inter-instituțional de luptă împotriva traficului de persoane. În acest sens, au avut loc întâlniri de lucru repetate cu conducerea Ministerului Public, DIICOT, MAI, Ambasada Statelor Unite, precum și cu alte instituții cu atribuții în domeniu. Totodată, au avut loc întâlniri de lucru cu omologi din UE, Comisarul pentru Justiție și ambasadori, pentru strângerea cooperării în domeniul combaterii transfrontaliere a fenomenului. Acțiunile Ministerului Justiției s-au focalizat pe 5 direcții majore:
a. îmbunătăţirea asistenţei oferite victimelor traficului de persoane
b. recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni
c. culegerea și prelucrarea datelor statistice în materie
d. îmbunătăţirea pregătirii profesionale
e. consolidarea urmăririi penale

Concret, Ministerul Justiției a acționat prin:

Emiterea de îndrumări, prin care s-a solicitat intensificarea și prioritizarea acțiunii de combatere a traficului de persoane și crimă organizată prin manifestarea unei atitudini proactive în ceea ce privește sesizarea din oficiu, cu luarea în considerare a tuturor surselor de informare, inclusiv surse deschise și mass media. Totodată, îndrumarea solicită elaborarea și implementarea unor planuri de acțiune și operative, coroborate cu prioritizarea și eficientizarea resurselor existente;

Transmiterea către curțile de apel a unei circulare, în vederea comunicării de date statistice cu privire la formele de asistență financiară de care au beneficiat victimele traficului de persoane, segregate pe o serie de criterii relevante;

A fost emisă o instrucțiune a Ministrului Justiției privind unele măsuri strategice în materia prevenirii și combaterii traficului de persoane care prevedea analiza cu celeritate a tuturor documentelor publicate de organismele internaționale în materia prevenirii și combaterii traficului de persoane (în special, rapoartele de evaluare ale GRETA - Grupul de experţi al Consiliului Europei în materia acţiunii împotriva traficului de persoane, Raportul privind traficul de persoane/Trafficking in Persons Report – TIP, al Departamentului de Stat, dar şi constatările Reprezentantului Special și Coordonator al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, O.S.C.E.), din perspectiva atribuțiilor MJ;

Ministerul Justiției a dezvoltat o nouă funcție a aplicației ECRIS, care permite anonimizarea numelui unei singure părți din dosar (în speță, numele victimei uneia din infracțiunilor enumerate mai sus);
Adresarea unei recomandări către Institutul Național al Magistraturii de a include aspecte privind fenomenul traficului de persoane în elaborarea temelor de pregătire a procurorilor și judecătorilor;
Lansarea unui program de cooperare cu ambasada SUA la București, FBI, DIICOT și International Justice Mission, pentru pregătirea procurorilor în domeniu și a unui grant de 600.000 dolari pentru protecția victimelor.
***
Conștiente de importanța sporirii eforturilor naționale de combatere a traficului de persoane, autoritățile române au utilizat energic instrumentarul avut la dispoziție pentru a contracara efectele nocive ale acestui fenomen infracțional. Cu sprijinul ministrului Justiției, capacitatea operativă a DIICOT a fost augmentată prin înființarea unui serviciu dedicat combaterii traficului de persoane. Acesta funcționează cu un procuror șef și șapte posturi de procuror cu funcții de execuție.

Noua configurație a permis efectuarea urmăririi penale, anul trecut, împotriva a 1.242 de persoane bănuite a fi implicate în fapte de trafic de persoane, precum și obținerea a 175 de condamnări definitive. Pedepsele aplicate însumează peste 495 de ani de închisoare cu executare și peste 83 de ani de închisoare a căror executare a fost suspendată condiționat. 235 de victime traficate au fost despăgubite cu sume ce totalizează peste 733.000 EURO.

Pentru a răspunde mobilității grupărilor criminale ce acționează în țările de destinație, pe parcursul anului 2021 structurile specializate în combaterea traficului de persoane au desfășurat activități într-un număr de 723 de dosare cu caracter transfrontalier. Raportul Eurojust 2021 recunoaște că România a fost statul membru cu cele mai multe echipe comune de anchetă constituite în materia traficului de persoane: 41 în perioada 2016-2020 (1). La acestea se adaugă formularea a 150 de cereri de comisie rogatorie și ordine europene de anchetă active în 2021.
Acest efort lăudabil a fost încurajat și de o nouă configurare a politicii penale în materia combaterii criminalității organizate, prin adoptarea, anul trecut, a Strategiei Naționale împotriva Criminalității Organizate 2021-2024, finalizare a unui proces de diagnoză și planificare a capacității naționale de răspuns început în anul 2020. Documentul a fost gândit ca un instrument de lucru ofensiv, energic, organizat și coerent al instituțiilor statului român cu privire la fenomenul grupărilor criminale organizate, inclusiv în ceea ce privește traficul de persoane.

Strategia reprezintă totodată o etapă superioară de reflectare a preocupărilor Ministerului Justiției în ceea ce privește nevoia de prioritizare a acțiunii de combatere a traficului de persoane și a formelor grave de criminalitate organizată. Aceste preocupări au făcut și continuă să facă obiectul consultărilor regulate pe care ministrul Justiției le poartă cu procurorul general al PICCJ și cu procurorul șef interimar al DIICOT, precum și al îndrumărilor adresate Ministerului Public (2). Ele sunt totodată reflectate în discuțiile recente pe care le-am purtat cu Institutul Național al Magistraturii și cu Uniunea Națională a Barourilor din România, pentru adaptarea programelor de pregătire a magistraților și avocaților la specificul traficului de persoane și la nevoia de a evita traumatizarea suplimentară a victimelor.

Așa cum am anunțat public, subiectul luptei împotriva traficului de persoane rămâne pe agenda de priorități a Ministerului Justiției. Vom continua să traducem instituțional, prin toate mijloacele legale de care dispunem și cu respectarea modului de partajare a competențelor naționale, mesajele privind traficul de persoane pe care le primim din comunitatea internațională și din cazuistica internă.

(1) ”Romania and the United Kingdom have been most involved in the setting up of JITs in THB cases in the reporting period (42 JITs in Romania and 41 JITs in the United Kingdom), followed by Bulgaria (9 JITs), France (6 JITs), the Netherlands and Norway (5 JITs each)” – 2012 Eurojust Report, pag. 10-11.

(2) A se vedea îndrumările nr. 99940 din data de 28 noiembrie 2019 și nr. 45318 din data de 10 iunie 2020.