Conferința „Tehnologia digitală și inteligența artificială – noi provocări pentru Justiție în Europa”, organizată sub auspiciile Președinției Ungariei a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, a reunit miniștri de justiție din 40 de țări și s-a încheiat ieri, la Budapesta.

„Am participat la această întâlnire importantă cu convingerea că România și Ministerul Justiției fac pași importanți în direcția corectă a digitalizării și a transformării aparatului de justiție într-unul mai prietenos și mai accesibil atât cetățeanului, cât și celor care muncesc în cadrul lui. Dosarul electronic național și viitoarea variantă a aplicației Ecris, alături de alte programe în care ministerul este parte, vor da o nouă față Justiției române și vor crea premisele introducerii tehnologiilor bazate pe inteligență artificială. Acest proces va trebui însă făcut cu responsabilitate și cu atenție la respectarea drepturilor omului. Utilizarea etică, păstrarea unui echilibru adecvat între transparență și imparțialitate, pe de o parte, și integritate intelectuală, pe de altă parte, necesitatea ca utilizatorii și nu un sistem algoritmic să dețină controlul, responsabilitatea în cazul funcționării defectuoase a inteligenței artificiale sunt provocări la care trebuie găsit răspuns”, a declarat secretarul de stat Mihai Pașca.

Conferința de la Budapesta a constituit o platformă de dezbatere a provocărilor pe care le ridică digitalizarea în domeniul judiciar, provocări pe care nici un stat membru nu le poate aborda pe cont propriu.

Astfel, pe de-o parte digitalizarea pătrunde în fiecare aspect al vieții fiecărui individ, ducând la schimbări fără precedent în lume. Din partea cetățenilor, există o cerere clară pentru introducerea acțiunile online, accesarea de la distanță a dosarelor cauzelor, posibilitatea de a depune mărturie de la distanță. Cererea s-a accentuat în ultimii doi ani în contextul pandemiei de COVID-19. Pe de altă parte, aplicațiile de inteligență artificială, utilizarea tot mai mare a controlului sistemelor algoritmice, precum prelucrarea automată a datelor cu caracter personal sau recunoașterea facială, pot avea efecte adverse în sistemele judiciare.

Aceste preocupări au dus la un dialog și o cooperare continuă între statele membre ale Consiliului Europei, în cadrul Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) și în cadrul Comitetului ad-hoc pentru inteligență artificială (CAHAI).

În 2018, CEPEJ a adoptat „Carta etică europeană privind folosirea inteligenței artificiale în sistemele judiciare și în mediul judiciar”.

În decembrie 2020, CAHAI a adoptat un studiu referitor la un cadru legal pentru proiectarea, dezvoltarea și aplicarea inteligenței artificiale în toate sectoarele inclusiv în domeniul Justiției.
În 21 mai 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a decis demararea de negocieri interguvernamentale pe baza studiului CAHAI, astfel încât un instrument orizontal și obligatoriu din punct de vedere juridic să fie propus până în mai 2022.

Concluzia Conferinței de la Budapesta a fost că, în ciuda diferitelor tradiții constituționale și juridice, statele membre au nevoie de o abordare comună pentru depășirea provocărilor ridicate de dezvoltarea tehnologică rapidă. Deși ridică multe provocări legislatorilor, dezvoltarea instrumentelor digitale și inteligența artificială pot deschide noi oportunități cetățenilor și practicienilor: acces eficient, la timp și neîntrerupt la Justiție, servicii și informații publice mai accesibile, documentarea mai rapidă și mai eficientă a cazurilor de încălcări ale drepturilor omului, cooperare transfrontalieră între autorități.