Conferința, având ca temă „Criminalitate și justiție penală-Rolul justiției restaurative în Europa”, a fost organizată de președinția italiană a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. (Foto: Mihai Pașca, secretar de stat în Ministerul Justiției, și Marta Cartabia, ministrul Justiției din Italia).

Desfășurată în perioada 13-14 decembrie a.c., conferința a reunit reprezentanți ai ministerelor de Justiție din peste 40 de țări.

Justiția restaurativă pune accentul pe principiul reparării prejudiciului cauzat de comportamentul infracțional. Scopul evenimentului a fost de a evalua progresul dezbaterii privind justiția restaurativă, luând act de cele mai bune practici în domeniu.

Cu această ocazie, statele participante au adoptat Declarația de la Veneția privind rolul justiției restaurative în materie penală. Prin declarația adoptată, Ministerul Justiției din România va promova justiția restaurativă și Recomandarea CM/REC(2018)8 a Comitetului de Miniștri.

Elemente de context
Justiția restaurativă reprezintă o abordare orientată spre repararea – pe cât posibil – a prejudiciului cauzat de o infracțiune sau un conflict. Un element estențial este participarea activă a tuturor părților implicate – victime, infractori și chiar membri ai comunității, care se reunesc, în mod voluntar, cu ajutorul unui facilitator, pentru a stabili dauna și consecințele sale și pentru a identifica mijlocele pentru repararea răului.

Utilizarea justiției restaurative vine ca o completare sau o alternativă a sistemului justiției penale și presupune modificarea legislațiilor, formarea de specialiști care să garanteze imparțialitatea, tratamentul egal și just al tuturor participanților la proces pentru a preveni victimizarea secundară, intimidarea sau represaliile.