În data de 11 octombrie a.c., ministra justiției, Alina-Ștefania GORGHIU, a participat la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), Luxemburg.
Ministra justiției a avut un dialog cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders. Cu acest prilej, oficialul român a mulțumit comisarului pentru susținerea arătată României, pentru întreaga sa activitate, precum și pentru buna colaborare. Alina-Ștefania Gorghiu a menționat faptul că ultimul raport al României privind statul de drept a fost cel mai bun raport din istoria mecanismului.

Totodată, ministra justiției a purtat convorbiri cu omologii din alte state, precum ministrul justiției din Spania, Félix Bolaños García, ministra justiției din Estonia, Lissa-ly Pakosta și omologul maghiar, Tuzson Bence.
În cadrul dezbaterilor, s-au discutat eforturile curente pentru combaterea traficului de droguri și a crimei organizate. În acest sens, președinția maghiară a Consiliului Uniunii Europene a evidențiat faptul că Rețeaua Eurojust pentru procurori specializați în combaterea crimei organizate a început să funcționeze din septembrie. Ministra justiției, Alina-Ștefania Gorghiu: “Toată Europa știe cât de periculoși sunt traficanții de droguri. Fără o cooperare judiciară strânsă între statele membre e dificil să prinzi traficanții de droguri. Așa cum vedem și în cazul fugarilor.”

De asemenea, oficialii europeni au abordat și subiectul înființării unui Tribunal pentru crimele comise în Ucraina, precum și activitatea Centrului Internațional pentru urmărirea în justiție a crimei de agresiune împotriva Ucrainei (ICPA). Miniștrii de justiție din statele europene au subliniat importanța contribuțiilor naționale la colectarea și procesarea probelor privind crimele de război. România este parte a ICPA, precum și unul dintre statele care a adus cea mai mare contribuție ca număr de probe în dosarele privind crimele de război comise pe teritoriul Ucrainei.

Consiliul JAI a inclus, de asemenea, un schimb de opinii pe tema Raportului de implementare a planului de acțiune al UE împotriva rasismului. Ideile comune principale, rezultate din schimbul de opinii, includ necesitatea intensificării eforturilor de combatere a acestui fenomen, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul UE. Partea română a exemplificat bunele practici la nivel național: “Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură pentru perioada 2024-2027 urmărește creșterea rezilienței instituțiilor publice și a societății în fața mesajelor antisemite, xenofobe, radicalizate și instigatoare la ură prin măsuri care vizează deopotrivă personalul administrației publice și societatea în ansamblu.
Gestionarea infracțiunilor motivate de ură presupune o abordare centrată pe victime, infracțiunile motivate de ură cu caracter antisemit, xenofob sau rasist având un puternic impact emoțional asupra celor vizați, dar și asupra familiilor și comunităților respective.”

Oficialii au abordat, în cadrul dejunului de lucru, tema promovării accesului la justiție în contextul statului de drept și al competitivității. Secretarul de stat, George Cătălin Șerban a afirmat cu această ocazie: “Pornind de la constatările că, pe de-o parte, <<existența unor norme bine concepute la nivelul UE are avantajul de a simplifica viața cetățenilor și a întreprinderilor, în special a IMM-urilor” şi că, pe de altă parte, „competitivitatea depinde de capacitatea de reînnoire”, sens în care Comisia evaluează periodic legislația UE, credem că şi legislaţia europeană din domeniul accesului la justiţie poate fi supusă unui proces de revizuire, un exemplu în acest sens fiind Directiva privind asistența juridică, care nu se adresează şi persoanelor juridice. Un aport important la îmbunătățirea accesului la justiție ar putea fi asigurat de inteligența artificială (IA). Crearea unor sisteme de IA specifice, care să corespundă cerinţelor recent adoptatului Regulament privind IA, ar putea să ofere informaţii juridice şi sprijin justiţiabililor – inclusiv IMM-urilor. Ne gândim, spre exemplu, la sisteme de IA precum: cele de e-completare (care ar facilita completarea cererilor de asistenţă judiciară) şi cele de informaţii şi servicii de asistenţă.>>

Din delegația părții române au făcut parte și Reprezentantul permanent al României la UE, E.S. doamna Ambasador Iulia Matei și domnul secretar de stat în Ministerul justiției, George Cătălin Șerban.

Mulțumim Reprezentantului permanent al României la UE, E.S. doamna Ambasador Iulia Matei, pentru sprijin!