În anul 2022, fondurile alocate Ministerului Justiției vor crea condiţiile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor strategice:

• Buna funcționare a justiției, prin asigurarea condițiilor logistice și a resurselor umane necesare;
• Consolidarea capacității Ministerului Justiției ca furnizor de servicii publice, creșterea rolului în sfera măsurilor neprivative de libertate, a recuperării creanțelor provenite din infracțiuni și a acordării cetățeniei.

În perioada 2020-2022, bugetul de stat alocat Ministerului Justiţiei a avut un trend ascendent, luând în considerare fondurile alocate pentru plata drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi acte administrative. Dacă în anul 2020 valoarea acestor fonduri a fost de 174.455 mii lei, în anul 2021 acestea au fost de 4 ori mai mari, ajungând la o valoare de 717.241 mii lei.

Ţinând cont de faptul că aceste fonduri sunt alocate doar cu ocazia rectificărilor bugetare şi făcând abstracţie de valoarea acestora, putem afirma că, în anul 2021, bugetul de stat alocat MJ a fost aproape identic cu cel din anul 2020, cu o uşoară creştere de doar 2% la creditele de angajament (99.654 mii lei în sumă absolută).

În anul 2020, cheltuielile de personal au avut o valoare de 2.677.545 mii lei, cu 7.561 mii lei mai mici faţă de anul 2021, întrucât au inclus doar 11 luni de salarii majorate, faţă de 12 luni aferente anului 2021.

Astfel, începând cu luna ianuarie 2020, salariile de bază au fost majorate cu o treime din diferenţa înregistrată între cele aferente anului 2022 şi cele aflate în plată în decembrie 2019. Ulterior, în intervalul 2020 – 2022, nu a mai fost acordată nicio creştere salarială prin acte normative, ci doar prin hotărâri judecătoreşti.

Fondurile alocate la Titlul „Bunuri şi servicii” (316.000 mii lei în anul 2022) sunt aproximativ identice cu cele din anul anterior (316.102 mii lei în anul 2021). Comparativ cu anul 2020, când a fost alocată suma de 305.180 mii lei, din care suma de 38.018 mii lei pentru combaterea pandemiei de COVID 19, fondurile alocate sunt mai mari cu un procent de 4%, respectiv cu suma de 10.922 mii lei.

În anul 2021, comparativ cu anul 2020, s-a intensificat activitatea instanţelor de judecată, cuantificată prin creşterea numărului actelor de procedură şi a onorariilor avocaţilor din oficiu.

În ceea ce priveşte cheltuielile de organizare şi funcţionare, acestea au rămas constante în perioada 2020 – 2021, întrucât economiile înregistrate în anul 2021 din combaterea pandemiei de COVID 19, comparativ cu anul 2020 (în valoare de 23.823 mii lei), au fost utilizate pentru atenuarea creşterii tarifului la energie electrică şi gaze naturale, care a avut loc în a doua jumătate a anului 2021.

Investiţiile beneficiază de fonduri alocate de la bugetul de stat, în anul 2022, în valoare de 257.257 mii lei credite de angajament şi 111.039 mii lei credite bugetare şi au o valoare dublă faţă de anul 2021 (54.157 mii lei credite bugetare).

În anul 2020, creditele bugetare alocate, în valoare de 75.759 mii lei, au fost mai mari comparativ cu anul 2021, întrucât au inclus şi suma de 38.000 mii lei pentru digitalizare. În ceea ce priveşte creditele de angajament din anul 2021, în valoare de 72.810 mii lei, acestea au înregistrat o creştere de 21%, comparativ cu anul 2020 când au avut o valoare de 59.957 mii lei.

Astfel, în anul 2021, Ministerul Justiţiei a autorizat în cadrul Consiliilor Tehnico-Economice indicatori tehnico-economici pentru lucrări noi de investiţii la un număr de 20 de sedii de instanţe de judecată (Palatul de Justiţie Bucureşti, Palatul de Justiţie Galaţi, Palatul de Justiţie Cluj, Palatul de Justiţie Timişoara, Tribunalul Arad, Tribunalul Călăraşi, Tribunalul Dolj, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Dorohoi, Judecătoria Măcin, Judecătoria Olteniţa, Judecătoria Oraviţa, Judecătoria Drăgăşani, Judecătoria Petroşani, Judecătoria Sebeş, Judecătoria Câmpulung, Judecătoria Câmpina, Judecătoria Hârlău, Judecătoria Răducăneni, Judecătoria Huşi) şi a alocat fonduri pentru continuarea celor 5 lucrări de investiţii începute în anul 2020 (Curtea de Apel Alba-Iulia, Tribunalul Braşov, Tribunalul Brăila, Judecătoria Luduş, Judecătoria Tecuci) şi care vor fi finalizate în anul 2022.

De asemenea, dacă în anul 2021 au fost finalizate două obiective de investiţii, Palatul de Justiţie Prahova şi Sediul Judecătoriei Rădăuţi, obiective începute cu mulţi ani în urmă,  în anul 2022 vor fi finanţate cu precădere obiectivele de investiţii a căror execuţie a început tot cu mulţi ani în urmă şi care vor trebui finalizate (Tribunalul Sibiu, Palatul de Justiţie Neamţ, Judecătoriile Sighetul Marmaţiei, Şimleul Silvaniei, Beclean etc.).

Investiţiile finanţate din fonduri externe rambursabile vor avea ca prioritate Proiectul „Cartierul pentru Justiție”, care are fonduri alocate în vederea finalizării studiului de fezabilitate şi pentru diverse servicii de consultanţă.

În cadrul componentei „Reforma Justiţiei” din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă,  Ministerul Justiţiei, împreună cu instituţiile subordonate, beneficiază de o alocare financiară totală în valoare de 191.368 mii euro, fără TVA, detaliată pe următoarele obiective:

136. Transformarea digitală, cu o finanţare de 136.150 mii euro;
137. Optimizarea infrastructurii instanţelor, cu o finanţare de 42.218 mii euro;
138. Dezvoltarea infrastructurii logistice necesare împotriva corupţiei şi a recuperării produsului şi prejudiciilor generate de infracţiuni, inclusiv a formării profesionale în aceste domenii, cu o finanţare de 13.000 mii euro.

Din această alocare totală în valoare de 191.368 mii euro, în bugetul Ministerului Justiţiei va trebui inclusă în perioada de implementare a acestui proiect doar suma de 149.536 mii euro fără TVA, întrucât diferenţa în valoare de 41.832 mii euro fără TVA, destinată construirii a 2 sedii de judecătorii (Buzău şi Galaţi) şi a unui tribunal (Alba), va trebui inclusă în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pentru Compania Naţională de Investiţii.

Pentru anul 2022, Ministerul Justiției va aloca fonduri în valoare de 35.250 mii euro fără TVA pentru componenta „Transformare digitală”.

Proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile vor avea un rol foarte important şi cuprind fonduri în valoare de 236.133 mii lei credite de angajament şi 168.000 mii lei credite bugetare.

Ministerul Justiției a fost desemnat Operator de Program pentru programul „Justiție”, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021, calitate în care, în perioada 2018–2024, va gestiona o alocare financiară de 54.568.647 euro, din care 85% reprezintă finanțarea nerambursabilă norvegiană (grant), iar 15% cofinanțarea națională ce va trebui asigurată din bugetul Ministerului Justiției.

Poiectele finanţate prin acest mecanism, în număr de 10, sunt următoarele:

• 4 proiecte predefinite în domeniul serviciilor corecționale, având ca beneficiar Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și o alocare totală de 40.394.118 euro;
• 2 proiecte predefinite în domeniul eficienței și eficacității sistemului judiciar și consolidării statului de drept, având ca beneficiari Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și o alocare totală de 6.100.000 euro;
• 2 proiecte predefinite în domeniul violenței domestice și violenței bazate pe deosebirea de sex, având ca beneficiar Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați și o alocare totală de 3.323.529 euro;
• 2 proiecte predefinite în domeniul bunei guvernanțe, răspunderii instituționale și transparenței, având ca beneficiari Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și MJ (prin Direcția de Prevenire a Criminalității) și o alocare totală de 4.745.000 euro.

În prezent, Ministerul Justiției este și beneficiarul a 5 proiecte finanțate prin POCA:

• Proiectul „Dezvoltarea sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS V”, având ca lider MJ și ca parteneri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, alocarea pentru MJ (lider) fiind de 88.525.740,90 lei;
• Proiectul „Analiza funcțională și strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020 - ASJ”, având ca lider MJ și ca partener Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, alocarea pentru MJ (lider) fiind de 18.124.430 lei;
• Proiectul „Ghidul specializărilor expertizei tehnice judiciare”, având ca lider MJ și ca parteneri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Tribunalul București, alocarea pentru MJ (lider) fiind de 5.119.512 lei;
• Proiectul „Întărirea capacității de procesare și analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată și creșterea capacității administrative a Ministerului Public - ANRA-CO”, având ca lider Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ca parteneri MJ, Inspectoratul General al Poliției Române, Institutul Național de Statistică și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, alocarea MJ (partener) fiind de 308.476 lei;
• Proiectul „Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar - TAEJ”, având ca lider Consiliul Superior al Magistraturii și ca parteneri MJ, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Inspecția Judiciară, Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri, alocarea pentru MJ (partener) fiind de 126.000 lei.

În ceea ce priveşte fondurile asigurate instituţiilor subordonate finanţate şi din venituri proprii (ANP, INEC, Spitalul Prof. Dr. C-tin Angelescu şi CMDTA), în valoare de 2.558.110 mii lei credite de angajament şi 1.516.813 mii lei credite bugetare în anul 2022, acestea înregistrează o creştere de 65% la creditele de angajament şi de 2% la creditele bugetare, raportat la execuţia anului 2021.

Această creştere de 65% a creditelor de angajament este justificată de construirea celor 2 noi penitenciare, Berceni şi Unguriu, al căror studiu de fezabilitate a fost finalizat la sfârşitul anului 2021, în cursul anului 2022, urmând a se finaliza proiectarea și încheia contractele de execuție.

            Cele 2 penitenciare, pentru a căror construcție Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a acordat un împrumut în valoare de 177 milioane euro, vor asigura un număr de 1.900 de locuri noi de cazare.

Astfel, va putea fi atins obiectivul strategic „Coordonarea sistemului penitenciar”, prin:

1. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii sistemului penitenciar;
2. Garantarea siguranței sistemului administrației penitenciare și uniformizarea modului de aplicare a regimului penitenciar;
3. Educație, asistență psihologică și asistență socială adaptate nevoilor deținuților, în vederea creșterii șanselor de reintegrare socială a acestora;
4. Asigurarea asistenței medicale de calitate, protejarea și promovarea sănătății, precum și prevenirea îmbolnăvirilor;
5. Asigurarea condițiilor decente de muncă pentru angajați.