Parlamentul României a aprobat Bugetul de stat pentru anul 2023. Ministerul Justiţiei va avea pentru anul 2023 un buget de 4,669 miliarde lei credite de angajament și 2,946 miliarde lei credite bugetare. Cu titlu de noutate, în temeiul prevederilor art. 142 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, fondurile aferente cheltuielilor instanțelor judecătorești nu mai sunt incluse în bugetul Ministerului Justiției, fiind transferate în bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție. De aici, a rezultat suplimentarea bugetului ÎCCJ cu suma de 2,521 miliarde lei. Astfel, bugetul alocat Justiției are o creștere în termeni reali de 7% față de anul 2022.

În anul 2023, fondurile alocate Ministerului Justiției vor asigura resursele financiare pentru o bună administrare a Justiţiei ca serviciu public și vor finanța, punând un accent deosebit pe zona de investiții, următoarele priorități strategice:

Dezvoltarea infrastructurii instanțelor

Instanţele judecătoreşti îşi desfăşoară activitatea în 198 de sedii aflate în administrarea sistemului judiciar. Din perspectiva stării tehnice a sediilor, 119 sedii sunt considerate ca fiind într-o stare foarte bună şi bună, 46 într-o stare acceptabilă, iar 23 sunt într-o stare rea şi foarte rea.

Dezvoltarea infrastructurii instanţelor urmează a fi realizată în perioada 2023–2026, prin intermediul mai multor programe active sau care urmează a fi pregătite: programe finanţate prin bugetul Ministerului Justiţiei, prin PNRR, prin bugetul Companiei Naţionale de Investiţii sau din fonduri externe rambursabile. În cadrul acestui program, este prevăzută finanţarea reabilitării şi/sau construirii a 50 de sedii de instanţă, aşa cum este menţionat şi în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025.

Digitalizarea sistemului judiciar: Dosarul Electronic Național (DEN) și Sistemul de management electronic al cauzelor (ECRIS V)

Deoarece, în 2022, în instanţele judecătoreşti, se utilizează 4 versiuni diferite de dosar electronic, Ministerul Justiţiei şi-a asumat implementarea unui Dosar electronic naţional, care va avea aceeaşi interfaţă şi aplicabilitate, începând de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi până la judecătorii. Implementarea Dosarului electronic naţional implică atât dezvoltări/modificări tehnice, cât şi modificări ale legislaţiei primare (Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală) şi ale legislaţiei secundare şi terţiare.

De asemenea, un sistem centralizat de management electronic al cauzelor este prevăzut a fi finanţat prin programul POCA (sistemul ECRIS V) şi operaţionalizat până la finalul anului 2025 (jalon PNRR).

Facilitarea accesului la Justiţie

Dreptul la asistență juridică gratuită este un drept fundamental prevăzut în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, având ca finalitate asigurarea accesului la Justiţie pentru cei care nu dispun de resurse suficiente. Din perspectiva funcţionării sistemului judiciar, asistența judiciară, ca suport al statului pentru a asigura dreptul la apărare, respectiv accesul la actul de Justiţie, îmbracă două forme ce sunt finanţate din acest program bugetar: asistența judiciară în cauzele penale, în care apărarea este obligatorie potrivit Codului de procedură penală, şi asistența în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condiţiile legii.

Consolidarea capacităţii de recuperare şi gestionare a activelor provenite din infracţiuni

Programul vizează activitatea Ministerului Justiţiei, prin intermediul Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), în domeniul identificării, administrării şi valorificării responsabile şi sustenabile a bunurilor indisponibilizate şi confiscate în timpul procesului penal, proces orientat spre prevenirea criminalităţii, reutilizarea activelor provenite din infracţiuni în scopuri sociale şi consolidarea instituţiilor dedicate luptei împotriva corupţiei la nivel înalt şi a criminalităţii organizate. Activitatea ANABI este sprijinită prin implementarea a şase proiecte cu finanţare externă, cu un buget total de aproximativ 18,3 milioane lei.

Printre prioritățile Ministerului Justiției pentru anul 2023 se regăsesc și: simplificarea accesului la serviciile Registrului Comerţului, consolidarea cadrului organizatoric şi funcţional în gestionarea cererilor privind cetăţenia română, îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie pentru persoanele private de libertate, consolidarea sistemului de executare a măsurilor şi sancţiunilor neprivative de libertate, precum și dezvoltarea sistemului de probaţiune.

Pe larg, despre alocările bugetare ale Ministerului Justiției:

https://www.cdep.ro/pdfs/buget/2023/anexa3/Ministerul%20Justitiei.pdf