Proiect de rezoluție adoptat în unanimitate de către APCE la 14 septembrie 2022.
Coraportori:
Dna Edite Estrela, Portugalia, Grupul Socialiștilor, Democraților și Verzilor și dna Krista Baumane, Letonia, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa
A. Proiect de rezoluție
1. România a devenit membru al Consiliului Europei în anul 1993. În momentul aderării, aceasta și-a asumat o serie de angajamente care au făcut obiectul monitorizării de către Adunarea Parlamentară până în anul 1997 și apoi al dialogului postmonitorizare între 2000 și 2002. România este parte la o serie de convenții fundamentale ale Consiliului Europei, inclusiv Convenția europeană a drepturilor omului; Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale; Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane; Convenția penală privind corupția; Convenția privind spălarea banilor, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor obținute prin infracțiunii și finanțarea terorismului, Carta socială europeană și face obiectul mecanismelor de monitorizare atașate acestor instrumente juridice. În 2019, România a fost selectată de către Comitetul de Monitorizare pentru un raport de monitorizare periodică privind respectarea obligațiilor impuse fiecărui stat membru al Consiliului Europei în domeniul democrației, statului de drept și drepturilor omului. Rapoartele periodice de monitorizare sunt întocmite pentru toate statele membre care nu fac obiectul unei monitorizări specifice.
2. De la aderarea sa la Consiliul Europei, România a înregistrat progrese importante în ceea ce privește funcționarea instituțiilor democratice și respectarea drepturilor omului. Ireversibilitatea și durabilitatea acestor progrese au fost puse sub semnul întrebării de evoluțiile din perioada 2017-2019, în special în ce priveşte sistemul judiciar și lupta împotriva corupției. Cu toate acestea, Adunarea ia act cu satisfacție de faptul că aceste regrese au fost depășite cu succes, iar România a revenit pe calea reformelor.
3. Adunarea felicită autoritățile române pentru că au dat dovadă de voință politică și de angajament de a-și respecta pe deplin obligația de a se conforma standardelor democratice, așa cum a fost confirmat de cooperarea lor continuă cu mecanismele de monitorizare ale Consiliului Europei și cu Comitetul de monitorizare al Adunării în cadrul monitorizării periodice.
4. Adunarea apreciază reformele structurale în curs ale sistemului judiciar menite să abordeze o serie de preocupări formulate, printre altele, de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și de Grupul de State împotriva Corupției (GRECO). Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025, adoptată de Guvern la 30 martie 2022, stabilește obiective clare în acest sens și este însoțită de un mecanism de monitorizare.
5. În ceea ce privește independența justiției, desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar la 11 martie 2022 a marcat un pas important și trebuie salutată. Cu toate acestea, unele preocupări legate de noul sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar trebuie încă soluţionate. Deși competența de a investiga infracțiunile comise de magistrați a fost transferată în prezent procurorilor desemnați în cadrul parchetelor de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel, se așteaptă ca, pentru investigațiile privind cazurile complexe de corupție, să se aloce resurse suficiente pentru a se asigura eficiența noului sistem.
6. În plus, trebuie stabilite garanții pentru a asigura independența judiciară și pentru a preveni orice risc de politizare. Acestea includ procedura de numire a procurorilor desemnați, care trebuie să asigure integritatea, competența și imparțialitatea acestora. În același timp, Adunarea salută eforturile depuse în cadrul sistemului judiciar pentru combaterea corupției și, în special, adoptarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a Planului de integritate.
7. În ceea ce privește cele trei legi privind justiția, și anume Statutul magistraților, Organizarea sistemului judiciar și orgranizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, care au fost transmise Parlamentului, Adunarea ia act de înființarea de către Parlament a Comisiei parlamentare comune pentru examinarea legilor din domeniul justiției și invită autoritățile să urmeze recomandările formulate de Comisia de la Veneția și de GRECO, în special în ceea ce privește răspunderea civilă și disciplinară a magistraților, concursurile de admitere în sistemul judiciar și normele privind statutul, precum și numirea și revocarea procurorilor specializați și de rang înalt.
8. În ceea ce privește lupta împotriva corupției, Adunarea salută adoptarea de către Guvern, în decembrie 2021, a Strategiei anticorupție pentru perioada 2021-2025 și ia act cu satisfacție de eficiența sporită a investigării și sancționării corupției la nivel mediu și înalt. În special, Direcția Națională Anticorupție (DNA) ar trebui felicitată pentru continuarea tendinței pozitive în ceea ce privește numărul de trimiteri în judecatăi și reducerea numărului de dosare restante, în pofida resurselor umane insuficiente, care sunt consecința unor criterii foarte stricte de numire a procurorilor și, în special, a unor cerințe disuasive privind vechimea. În plus, trebuie remarcat faptul că valoarea bunurilor confiscate (n.b. administrate) de Agenția Națională pentru Administrarea Bunurilor Confiscate (ANABI) a crescut considerabil în cursul anului trecut.
9. Adunarea ia act de faptul că sunt în curs de pregătire modificări ale Codului penal și ale Codului de procedură penală care vizează alinierea ambelor legi la deciziile Curții Constituționale în ceea ce privește, printre altele, infracțiunile legate de corupție, abuzul în serviciu și metodele de supraveghere. Adunarea speră că acestea vor fi supuse procedurii parlamentare fără întârzieri nejustificate.
…………………….
16. În consecință, Adunarea face apel la autoritățile române:
17. În domeniul judiciar:
17.1 să continue reforma în curs, respectând termenele stabilite în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pentru 2022-2025;
17.2 să ia în considerare recomandările și să abordeze preocupările formulate de Comisia de la Veneția și de GRECO în elaborarea proiectelor legilor privind justiția care urmează să fie transmise Parlamentului în toamna anului 2022;
17.3 să asigure reprezentativitatea în procesul legislativ; să desfășoare consultări relevante cu toate părțile interesate și să încerce să țină cont de diferitele opinii;
17.4 să introducă garanții adecvate în noul sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, ca urmare a desființării Secției de investigare a infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar, în vederea garantării independenței judiciare;
17.5 să continue punerea în aplicare a măsurilor deja adoptate care vizează creșterea eficienței și a calității sistemului judiciar, inclusiv creșterea numărului de magistrați recrutați, redistribuirea volumului de muncă al instanțelor și creșterea gradului de digitalizare a sistemului judiciar.
18. În domeniul luptei împotriva corupției:
18.1 să urmărească punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție și să asigure un sprijin politic hotărât pentru eficacitatea acesteia;
18.2 să modifice Codurile penal și de procedură penală în acord cu deciziile Curții Constituționale și cu recomandările Comisiei de la Veneția, cu respectarea termenelor stabilite prin Strategia națională anticorupție;
18.3 să abordeze în mod eficient problema lipsei de resurse umane în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
19. În domeniul executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului:
19.1 să intensifice eforturile de punere în aplicare a hotărârilor Curții, în special a celor referitoare la nouă cauze principale care fac obiectul procedurii de supraveghere consolidată a Comitetului de Miniștri, a celor peste trei sute de cauze repetitive;
19.2 să analizeze fezabilitatea organizării de sesiuni de formare în cooperare cu Consiliul Europei cu privire la punerea în aplicare a hotărârilor Curții;
19.3 să analizeze fezabilitateai de a organiza sesiuni de formare în cooperare cu Unitatea de cooperare a Adunării Parlamentare cu privire la modificarea legislaţiei în acord cu hotărârile Curții.
……………..